Apropierea Republicii Moldova de NATO va duce la pierderea suveranității acesteia și nu-i va asigura mai multă securitate, a declarat reprezenta MAE rus, Maria Zaharova, citată de un număr mare de instituții de presă din Rusia și Republica Moldova.
ȘTIRE: „Autoritățile R. Moldova ar trebui să înțeleagă că apropierea țării de NATO va duce la pierderea totală a suveranității, a declarat reprezentanta oficială a MAE rus, Maria Zaharova. „Aș vrea să cred că beau monde-ul politic moldovenesc înțelege, totuși, că apropierea de NATO nu doar că nu va aduce mai multă securitate, dar va duce la pierderea totală a suveranității”, a menționat ea
Zaharova a declarat că Rusia nu o dată și-a exprimat poziția în legătură cu „politica provocatoare continuă de extinderea NATO”
Dreptul Rusiei de a-și invada vecinii și obligația acestora de a rămâne neutri
NARAȚIUNE: Apropierea de NATO nu-i va întări Republicii Moldova securitatea, dimpotrivă, va duce la pierderea statalității.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Statutul de neutralitate al Republicii Moldova este prevăzut în Constituția votată în 1994 de un parlament majoritar de stânga. Menținerea status quo-ului este promovat de politicienii pro-Moscova drept o garanție a securității țării.
Colaborarea Republicii Moldova cu NATO a început încă în anii 1990, iar unul din cele mai importante proiecte ale Alianței Nord-Atlantice a fost evacuarea unor cantități importante de pesticide, rămase din perioada sovietică, și care reprezentau un pericol pentru mediu.
Alianța Nord-Atlantică este însă prezentată în continuare ca o sperietoare pentru o bună parte a populației Republicii Moldova, care o privește prin prisma propagandei sovietice și, mai nou, a Federației Ruse.
Apropierea Republicii Moldova de UE este privită critic de Moscova și de politicieni pro-ruși de la Chișinău. Tezele despre pregătirea Republicii Moldova pentru un război împotriva Rusiei, implicarea acesteia în conflicte militare, utilizarea infrastructurii de către NATO pentru a susține Ucraina în războiul cu Rusia sunt tot mai folosite în ultimul timp, în scopul alimentării fricii de război a cetățenilor.
Pe de altă parte, statutul de neutralitate nu este un garant al securității în fața Moscovei, așa cum a arătat invadarea Georgiei în 2008, apoi anexarea Crimeii și crearea unor regiuni separatiste în estul Ucrainei, în 2014. Invazia militară rusă în Ucraina în 2022 a determinat unele state tradițional neutre, precum Finlanda și Suedia, să-și revadă politicile de securitate și neutralitate.
OBIECTIV: Alimentarea neîncrederii în UE și NATO, care ar submina și distruge statalitatea și suveranitatea națională a statelor membre, fără a asigura un plus de securitate.
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Istoria de 74 de ani a NATO arată că niciun stat membru nu a fost supus vreunui atac din partea altui stat, fapt ce vorbește despre nivelul de securitate pe care îl asigură membrilor săi. Este adevărat că NATO nu ar putea asigura securitatea Republicii Moldova în cazul unui atac din exterior, nefiind membră a acesteia, dar poate contribui la sporirea capacității sale de apărare și la profesionalizarea forțelor armate moldovenești.
NATO nu e Tratatul de la Varșovia
În cadrul NATO, există mai multe mecanisme și proceduri care le garantează statelor membre suveranitatea, chiar dacă fac parte dintr-o alianță militară. Astfel, deciziile majore în cadrul NATO se iau prin consens. Aceasta înseamnă că toate țările membre trebuie să fie de acord cu orice decizie importantă care le-ar putea afecta suveranitatea. Astfel, nicio țară nu poate fi forțată să accepte o decizie sau o acțiune cu care nu este de acord.
De asemenea, fiecare țară membră are dreptul să își exercite dreptul de veto asupra oricărei decizii sau acțiuni care le-ar putea afecta interesele naționale sau suveranitatea. În plus, în cadrul NATO, țările membre decid voluntar să participe la diferite operațiuni și misiuni.
În declarația finală a Summitului NATO de la Vilnius, Aliații își reiterează sprijinul pentru integritatea teritorială si suveranitatea Republicii Moldova și îndeamnă Rusia să-și retragă trupele militare de pe teritoriul acesteia. În plus, NATO precizează că respectă neutralitatea țării și orice decizie a acesteia în privința vectorului geopolitic. „Suntem fermi în sprijinul nostru faţă de dreptul Republicii Moldova de a-şi decide propriul său viitor şi direcţia politicii externe fără interferenţe externe şi respectăm pe deplin neutralitatea constituţională a R.Moldova”.
„Pericolul” extinderii NATO spre est este una din principalele teze ale propagandei ruse și unul din argumentele Kremlinului pentru invadarea Ucrainei, dar, de fapt, tocmai agresiunea Moscovei a provocat Kievul, dar și alte vecine ale Rusiei - Finlanda și Suedia - să ceară aderarea la NATO, pentru a-și asigura securitatea.
SÂMBURE DE ADEVĂR: Relațiile Republicii Moldova cu NATO s-au intensificat după invazia rusă în Ucraina, iar la Chișinău a început să se discute tot mai mult în privința regândirii politicii și soluțiilor pentru asigurarea securității țării.
REACȚII OFICIALE: Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene de la Chișinău a reacționat la declarațiile Mariei Zaharova, menționând că neutralitatea Republicii Moldova nu înseamnă autoizolare.
„Autoritățile dezvoltă parteneriate cu acele organizații și state care susțin și contribuie la menținerea păcii și securității în țara noastră. Subliniem faptul că la Summitul NATO de la Vilnius, din 11 iulie curent, Alianța și-a reiterat suportul pentru integritatea teritorială, suveranitatea, independența și respectarea statutului de neutralitate al Republicii Moldova. De asemenea, statele NATO au declarat că sprijină dreptul suveran al Republicii Moldova de a-și alege modelul de dezvoltare, cursul de politică externă și de a-și decide viitorul fără careva ingerințe din exterior”, potrivit unui comentariu al diplomației de la Chișinău, care i-a amintit Moscovei că menține trupe pe teritoriul Republicii Moldova, în pofida statutului de neutralitate prevăzut în Constituție, la care face referire Zaharova.
Verifică sursele: