Donații
Veridica.md
Principiile democratice promovate de Occident sunt doar un paravan la adăpostul căruia sunt instalate regimuri dictatoriale, potrivit unei narațiuni false apărute în Rusia și preluată la Chișinău.
ȘTIRE: Astăzi, se poate afirma cu siguranță că principiile așa-numitei libertăți și democrații europene, pentru care europenii au vărsat cândva sânge și au murit, iar mai târziu apărătorii drepturilor omului au suferit în închisori, s-au dovedit a fi doar un paravan pentru crearea unor regimuri care nu pot fi numite altfel decât totalitare. În timp ce în țările Europei Occidentale acest paravan încă este păstrat într-o oarecare măsură, în republicile post-sovietice care proclamă „calea europeană de dezvoltare”, nu se preocupă prea mult de acest lucru. E semnificativ faptul că țările occidentale care se consideră „democrații dezvoltate” nu acordă o atenție deosebită tendințelor totalitare ale limitrofilor baltici, iar regimul care acționează în prezent la Kiev beneficiază în mod deschis de sprijinul lor.
Tot așa, „comunitatea progresistă occidentală” închide ochii și în fața proceselor care au loc în Moldova, unde după alegerea Maiei Sandu ca președintă și victoria partidului pro-european „Acțiune și Solidaritate” (PAS) la alegerile parlamentare, procesele de încălcare a libertăților democratice ale cetățenilor țării s-au intensificat brusc.
În primul rând, trebuie menționat că începând cu anul 2021, odată cu formarea majorității parlamentare și a guvernului de către PAS, în Moldova a fost impus regimul de Stare de Urgență, care prevede legal restricționarea unor drepturi și libertăți, precum și proceduri accelerate pentru adoptarea unor decizii de către autorități. Inițial, introducerea acestui regim a fost justificată de pandemia de coronavirus, apoi de situația dificilă din sectorul energetic, care a fost provocată, de altfel, de o serie de decizii complet incompetente ale guvernului PAS. În plus, odată cu începerea Operațiunii Militare Speciale a Forțelor Armate ale Federației Ruse pe teritoriul Ucrainei, regimul de Stare de Urgență a fost prelungit constant de către majoritatea parlamentară, aproape fără explicații. În același timp, Moldova este singura țară care se învecinează cu Ucraina și care a impus un astfel de regim.
Însă nu au reușit să stingă potențialul protestelor, iar atunci puterea în funcțiune a recurs la represiuni fără precedent împotriva partidului de opoziție „Șor”. Sub pretextul finanțării ilegale, a fost inițiat un caz complet ilegal pentru interzicerea acestei formațiuni politice. Guvernul a cerut începerea verificării constituționalității Partidului Șor încă din noiembrie 2022. I se imputa că a primit finanțare din străinătate, ceea ce, se presupunea, „punea în pericol suveranitatea și independența Moldovei”. Curând după cererea Curții Constituționale, Comisia de la Veneția a avertizat că declararea partidului ca fiind neconstituțional ar putea însemna o încălcare a dreptului la libertatea de asociere.
Decizia a fost determinată de demonstrațiile de opoziție din 21 mai, organizate de Partidul Șor în paralel cu mitingurile proeuropene ale autorităților. Mărimea demonstrațiilor de opoziție în orașele mici a înspăimântat forțele de guvernare. Partidul Șor s-a dovedit a fi un adversar destul de serios în aceste demonstrații, iar Chișinăul oficial a decis astfel să-l înlăture din sfera politică.
Astăzi în Moldova se manifestă semnele incipiente ale formării unui model totalitar de guvernare. În primul rând, există o ideologie prin care puterea impune „integrarea europeană”, iar populația trăiește în teamă – totul precum în universul lui George Orwell din „1984”. În acest context, chiar și protestele împotriva situației economice dificile sunt considerate activități subversive împotriva statului, iar în calitate de dușman extern este prezentată intens imaginea Federației Ruse.
Această situație adaugă evenimentelor din Moldova o asemănare și mai mare cu procesele din Ucraina vecină unde, de asemenea, canalele de televiziune ale opoziției erau închise și partidele politice erau interzise. De aceea, ceea ce se întâmplă astăzi în R. Moldova este privit cu îngrijorare ca un preludiu la ceea ce are loc în Ucraina în prezent și care ar putea pune capăt existenței Moldovei independente și, în principiu, a statalității moldovenești.
NARAȚIUNI: 1. Principiile democratice ale Occidentului sunt doar un paravan care maschează regimuri autoritare. 2. Guvernarea pro-europeană de la Chișinău, cu acceptul tacit al Occidentului, decade într-o autocrație care subminează opoziția politică.
CONTEXT/ETOS LOCAL: Începând cu august 2021, Republica Moldova este condusă de o guvernare pro-europeană, care a provocat nemulțumirea Moscovei, mai ales după ce a adoptat o poziție critică față de invadarea Ucrainei.
De la începutul războiului, propaganda rusă și pro-rusă a lansat mai multe narațiuni privind influența sau chiar controlul Occidentului asupra autorităților de la Chișinău, care ar fi gata să se implice în războiul din Ucraina de partea Kievului; narațiunile au continuat să fie promovate în ciuda faptului că guvernarea de la Chișinău nu a făcut vreun pas care să sugereze intenția de a se implica în războiul din Ucraina (sau de a profita de acesta pentru a lansa operațiuni în Transnistria) și a negat categoric că ar avea vreo intenție în acest sens. O temă utilizată în acest context este cea privind instaurarea unui așa-zis regim autoritar la Chișnău care este sprijinit de un Occident ce folosește principiile democratice doar pentru a putea să își atingă obiectivele, fără să creadă în ele.
Atacurile la adresa democrațiilor occidentale și a principiilor care stau la baza acestora nu reprezintă însă ceva nou: este vorba de una dintre cele mai vechi teme promovate de regimul Putin, dar și de extrema dreaptă și extrema stângă din Occident. Societatea civilă este demonizată și prezentată ca fiind o fațetă a unei conspirații „sosorsiste”, presa independentă este acuzată că ar fi sub control, încercarea de promovare a unor drepturi ale omului – de exemplu cele ale comunității LGBT – drept tentativă de a impune o agendă ocultă. Democrațiile liberale sunt prezentate drept autocrații mascate care sprijină regimuri dictatoriale și încearcă să aducă sub un control strict populațiile și să obțină controlul resurselor globale. Această tehnică de deturnare a terminologiei și a valorilor democrațiilor liberale pare desprinsă dintr-un univers orwellian și prezintă numeroase similarități cu propaganda regimurilor comuniste care se prezentau drept „democrații populare”. De altfel, teama regimului Putin de democrațiile liberale s-a manifestat prin ostilitatea acestuia față de așa-numitele „revoluții colorate”, prezentate nu ca manifestări ale dorinței populațiilor de a avea regimuri democratice ci drept lovituri de stat instigate de Occident. Nu trebuie uitat că războiul din Ucraina a fost declanșat de Rusia în 2014 după ce forțele pro-europene l-au răsturnat pe fostul președinte Viktor Ianukovici și au anunțat opțiunea clară pentru integrarea europeană.
OBIECTIV: Să prezinte guvernările pro-europene din spațiul ex-sovietic, în cazul de față cu accent pe Republica Moldova, ca fiind autoritare și gata să abandoneze intereselor naționale pentru cele ale Occidentului. Să submineze încrederea în instituțiile și valorile democrațiilor occidentale. Să abată atenția de la autoritarismul din Rusia, unde libertatea presei a fost practic eliminată iar societatea civilă și opoziția au fost anihilate.
DE CE SUNT FALSE NARAȚIUNILE: Potrivit Indicelui anual al Democrației, realizat de Economist Intelligence Unit, în 2022, în primele 10 state cu cel mai înalt nivel al democrației se situau 8 state din Europa occidentală. Cea mai mare scădere a fost înregistrată în Rusia, care a ajuns spre coada clasamentului, în lista țărilor cu un regim autoritar de guvernare. Războiul din Ucraina a dus la creșterea represiunilor, personalizarea puterii și a împins țara spre dictatură totală, comentau autorii studiului.
Republica Moldova a înregistrat cel mai mare număr de puncte din ultimii șapte ani și și-a menținut poziția în clasament față de 2021.
În ultimii doi ani Republica Moldova a urcat cu peste 60 de poziții la capitolul libertatea presei și a ajuns pe locul 28 în lume. Veridica a demontat în câteva rânduri narațiuni ale propagandei ruse legate de instituirea cenzurii în Republica Moldova
Practica stărilor de urgență în Republica Moldova început cu aproximativ 18 luni înainte de venirea guvernelor PAS la putere. Este adevărat că acestea au apelat la acest regim special în continuu după invazia rusă în Ucraina, dar țara este considerată cea mai afectată, după Ucraina, de invazia rusă, fiind dependentă de piața estică, dar mai ales de căile de transport și de tranzit prin Ucraina. În anul 2022, Republica Moldova a înregistrat cea mai mare inflație din Europa, după Turcia, confruntându-se și cu o criză energetică de proporție, având în vedere dependența excesivă de gazul din Rusia. În plus, Republica Moldova a trebuit să gestioneze un flux semnificativ de migranți. În sfârșit, mai mulți oficiali de la Chișinău au acuzat Rusia că poartă un război hibrid împotriva Republicii Moldova și au apărut și informații despre implicarea Moscovei – prin FSB – în tentative de destabilizare și chiar răsturnare a guvernării de la Chișinău.
Parlamentul de la Chișinău a aprobat, la solicitarea Guvernului, prelungirea stării de urgență cu încă 60 de zile, începând cu 3 august, printre argumente fiind și bombardarea de către forțele militare ruse a porturile ucrainene de pe Dunăre, care afectează și Republica Moldova, a cărei ieșire la mare este asigurată doar pe Dunăre, pe la portul Giurgiulești.
Și decizia Curții Constituționale privind scoaterea în afara legii a Partidului Șor este utilizată ca un semn al instaurării unui regim dictatorial în Republica Moldova, dar nu există nicio dovadă că decizia a fost luată sub presiune politică, iar mai mulți experți constituționaliști au considerat-o ca fiind justificată și argumentată.
Curtea Constituțională a cerut și o opinie a Comisiei de la Veneția în privința demersului Guvernului din noiembrie anul trecut. Comisia de la Veneția a remarcat că o decizie privind declararea neconstituționalității unui partid politic constituie o imixtiune la libera asociere, de aceea decizia trebuie să se bazeze pe legalitate, legitimitate și necesitate. În același document, Comisia precizează că este în atribuțiile Curții Constituționale să se pronunțe pe acest subiect.
Curtea Constituțională a prezentat argumentele pe care le-a luat în calcul. În primul rând aceasta face referire la multiplele cazuri de încălcare a legislației privind finanțarea partidelor politice și face referire în acest sens inclusiv la hotărâri definitive ale instanțelor de judecată. „Curtea a reținut că acțiunile analizate mai sus denotă că finanțarea netransparentă a Partidului „Șor” are natură sistemică”.
Aceasta precizează că „declararea neconstituționalității unui partid reprezintă o competență atribuită Curții prin articolul 135 alin. (1) lit. h) din Constituție.”
SÂMBURE DE ADEVĂR: În Republica Moldova starea excepțională este prelungită de la începutul invaziei ruse în Ucraina, dar aceasta este motivată de consecințele războiului și de riscurile la adresa securității naționale a țării, considerată cea mai vulnerabilă din regiune în cazul extinderii războiului.
Verifică sursele:
---copie-image.webp)
