Editoriale

Proteste la Chișinău: ultimele zvâcniri ale penalilor

Susținători ai partidului politic Șor participă la un protest la clădirea Parlamentului din Chișinău, Moldova, 19 septembrie 2022.
© EPA-EFE/DUMITRU DORU   |   Susținători ai partidului politic Șor participă la un protest la clădirea Parlamentului din Chișinău, Moldova, 19 septembrie 2022.

Stabilitatea internă a Republicii Moldova este amenințată de politicieni pro-ruși care încearcă să agite apele, profitând de crizele multiple cu care se confruntă țară. Cei mai vocali sunt politicienii cu probleme penale, precum Ilan Șor, artizanul „furtului miliardului” de dolari, și fostul președinte socialist Igor Dodon, trimis în judecată cu cinci capete de acuzare. Moscova, care nu este străină de jocurile penalilor, amenință cu arma energetică.

Mize: pentru penali, libertatea, pentru Moldova, credibilitatea în fața UE

Miza „penalilor” nu mai este acum doar puterea politică, ci chiar libertatea lor, întrucât riscă pedepse mari cu închisoarea dată fiind gravitatea faptelor de care sunt acuzați. Moscova, pe de altă parte, caută să creeze destabilizare în spatele frontului ucrainean și totodată să oprească drumul european al Republicii Moldova prin răsturnarea prin orice mijloace a actualului guvern.

Condamnarea unor nume grele de la Chișinău ar reprezenta însă și un prim test de maturitate al Chișinăului pe calea reformei justiției. Puterea exemplului în cazul trimiterii după gratii a unor nume sonore precum Dodon, Platon, Șor sau Plahotniuc, ar fi o lovitură puternică dată sistemului cleptocratic instalat în Moldova de mai bine de 30 de ani.

Pe de altă parte, Bruxellesul ar putea vedea rezultate palpabile ale actualei garnituri de putere pro-europene de la Chișinău, ceea ce ar arăta că angajamentul Republicii Moldova pentru reformarea justiției și procesul de dezoligarhizare a statului nu reprezintă doar vorbe goale. Acest lucru este important, dat fiind că șase din cele nouă cerințe ale UE pe care Moldova trebuie să le îndeplinească până în vara anului viitor, pentru a putea face pasul următor în drumul spre integrarea europeană, sunt legate de zona justiției.

Ilan Șor, hoțul miliardului

În acest context, Partidul Ilan Șor, care poartă numele oligarhului-fugar condamnat în primă instanță în dosarul „furtul miliardului”, a ridicat duminică seară câteva zeci de corturi în fața Parlamentului de la Chșinău pentru un protest pe termen lung în care cere demisia guvernului pro-european, a Parlamentului dominat de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și a președintelui Maia Sandu.

Protestatarii invocă scăderea nivelului de trai, creșterea prețurilor la produsele alimentare a și celui la gazele importate din Rusia. Protestarii Partidului Ila Șor au fost aduși cu autobuze din toate raioanele Republicii Modova. Evident, planează suspiciunea rezonabilă că au fost plătiți, un obicei al lui Ilan Șor când organizează astfel de manifestații.

Ilan Șor a fost condamnat, în iunie 2017, în primă instanță, la șapte ani și jumătate de închisoare în dosarul de delapidare a trei bănci private de un miliard de dolari, sub supravegherea Băncii Naționale a Moldovei, între 2012-2014. Șor a fugit împreună cu celălalt oligarh fugar, Vlad Plahotniuc, în iunie 2019, după ce Plahtoniuc a pierdut puterea la Chișinău.

„Jos Maia Sandu, jos Gavrilița, jos Grosu, jos toată banda. Am văzut la televizor și am venit. La iarnă o să înghețăm. Poate o să fie gaz, dar o să coste atâta, că nu o să le ajungă bani să plătească”, a declarat un protestatar care a spus că Maia Sandu trebuie să meargă la Kremlin să-l roage pe Putin să ofere gaz mai ieftin pentru Republica Moldova.

„Penalii” lui Șor

Pe 10 septembrie doi deputați de la Partidul Ilan Șor și unul de la Partidul Comuniștilor din Moldova au mers la Moscova și au avut o întrevedere cu președintele Comitetului pentru relații internaționale din Duma de Stat a Rusiei, Leonid Sluțki, cel care declarase pe 8 septembrie că regiunea separatistă transnistreană este pământ rusesc.

Cei doi deputați de la Partidul Șor sunt Reghina Apostolova și Petru Jardan, ambii având dosare pe rol pentru fapte de corupție. Reghina Apostolova și numărul doi al patidului, Marina Tauber, sunt acuzate că ar fi fost beneficiare ale „furtului miliardului”. De altfel, inexplicabil, Tauber, a fost eliberată din arest chiar cu două zile înaintea protestelor de duminică, semn că nu toți judecătorii sau procurorii din „garda veche” sunt gata să cedeze și să se reformeze.

Pe de altă parte, Jardan figurează într-un dosar legat de abuz în serviciu pe vremea când a fost directorul Aeroportului Internațional Chișinău și ar fi prejudiciat statul cu 4,5 milioane de lei moldovenești [circa 250.000 de euro] în favoarea unui grup de crimă organizată. Dosarul său a fost trimis în judecată în iunie 2021 și se așteaptă o sentință.

Pe 21 iulie, procurorii de la Chișinău au afirmat că dispun de dovezi potrivit cărora Partidul Șor ar fi fost finanțat din banii unui grup infracțional, care ajungeau în Republica Moldova sub formă de transferuri și convertiri, inclusiv în criptovalută. Ofițerii Centrului Național Anticorupție (CNA) și Serviciului de Informații și Securitate (SIS) au făcut mai multe descinderi în ultimele luni la sediilor Partidului Șor.

Pe 15 august, contabila Partidului Șor, Olga Romanova, a primit mandat de arestare pentru 30 de zile în Penitenciarul nr. 13. Totodată, Procuratura Anticorupție a pornit un dosar separat pe faptul scurgerii de informații despre pregătirea perchezițiilor la Partidul Șor. Romanova este una dintre cele șapte persoane date în urmărire generală, care au părăsit Republica Moldova după o presupusă scurgere de informații despre perchezițiile care urmau să aibă loc.

Cu o săptămână înainte de perchezițiile oamenilor legii, atât Ilan Șor, cât și alți fruntași de partid au declarat public că dețin informații că se pune la cale arestarea mai multor membri ai formațiunii.

În acest context, șapte persoane apropiate Partidului Șor, implicate în distribuirea banilor iliciți pentru acțiuni ale partidului, Vitalie Balinschi, Igor Himici, Nelli Parutenco, Olga Romanova, Alexandr Petrov, Serghei Racu și Tudor Balițchi, au părăsit Republica Moldova.

Primii șase au făcut-o pe 16 iulie, iar ultimul din acest grup pe 10 iulie, cu destinația Tel-Aviv, acolo unde stă Ilan Șor de mai bine de doi ani.

Dodon, în expectativă

Igor Dodon, aflat în arest la domiciliu, nu a fost implicat public în ultimele proteste; deocamdată se limitează la declarații populiste și la promovarea unor narațiuni mulate pe cele rusești – de pildă că puterea ar fi alcătuită din „marionete” ale Vestului care încearcă să-l reducă la tăcerea.

„Mulți oameni părăsesc țara din disperare sau în semn de protest. Îndemnul meu este să rămână aici și să lupte. Vom face față acestei „ciume galbene”, nu avem altă soluție, a declarat Dodon, într-un interviu din arest la domiciliu pentru o televiziune rusească.

„Trebuie să păstreze ritmul ca mine [colegii de partid]. Nimeni din partidul meu nu are problemele mele. Și dacă eu pot face față și ei trebuie să o facă. Trebuie să fii gata să ridici steagul și să mergi mai departe, să consolidezi, să poți găsi un teren comun cu toată lumea. Următorul guvern din Moldova se va baza pe Socialiști”, a mai declarat Dodon.

Fostul președinte a fost reținut pe 24 mai 2022 pentru patru capete de acuzare: trădare de patrie, corupție, îmbogățire ilegală și finanțare a partidului de către un grup criminal organizat. Între timp, Dodon s-a mai ales cu un dosar penal de abuz în serviciu – dosarul „Energocom” – pentru procurarea de energie din Ucraina printr-o schemă ce a prejudiciat statul cu circa 15 milioane de dolari.

Ce spun analiștii despre rolul Moscovei

Analiștii politici de la Chișinău sunt de părere că mai degrabă aceste proteste sunt menite să pună presiune pe justiție și politicieni înainte de o decizie definitivă în cazul „furtului miliardului”, dar și să ajute la destabilizarea situației politice în Republica Moldova, un scenariu dorit de Moscova înainte de începerea sezonului rece.

„Unii politicieni au început să împingă lucrurile în direcția destabilizării. Ceea ce într-un final găsește răsunet plăcut la Moscova. Rusia dorește exact același lucru – destabilizarea și înlocuirea actualei guvernări cu o guvernare care să o susțină în războiul ei împotriva Ucrainei”, a declarat comentatorul politic Nicolae Negru pentru TVR Moldova.

La rândul său, analistul politic Ion Tăbârță spune că proteste Partidul Șor sunt o tentativă de rezistență a elementelor oligarhice din Republica Moldova.

„Organizatorii protestelor nu își doresc reforme democratice, nu își doresc o apropiere a Republicii Moldova de UE pentru că astfel ei vor pierde toate acele privilegii pe care le-au obținut inclusiv materiale, economice din perioada regimului oligarhic dar și riscă să fie trași la răspundere și întemnițați după gratii”, a concluzionat Tăbârță.

În termeni mai largi, ceea ce face face Rusia în Moldova poartă numele de „pincer movement” (mișcare de clește – n.red.) care în termeni militari s-ar traduce printr-un atac militar din partea a două forțe coordonate care se apropie de o poziție inamică din direcții diferite.

Pe de o parte, avem mișcările interne ale oligarhilor și politicienilor proruși de factură penală, iar pe de cealaltă parte Moscova este pregătită să destabilizeze situația în Republica Moldova prin oprirea livrărilor de gaze, ceea ce ar paraliza atât industria, cât și populația care folosește gaz pentru încălzire.

Combinate, aceste elemente pot fi scânteia unor revolte pe care Moscova mizează în această toamnă în Republica Moldova. Un astfel de scenariu ar crea deranj și destabilizare și în spatele frontului pentru Ucraina, stat care nu își dorește probleme suplimentare în coasta sa. Astfel, vigilența nu trebuie să vină numai din partea Chișinăului pe un astfel de scenariu, ci și din partea Kievului sau Bucureștiului.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Mădălin Necșuțu

Mădălin Necșuțu




Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 7 min
România e forțată să se înarmeze, dar nu poate conta pe producătorii interni
România e forțată să se înarmeze, dar nu poate conta pe producătorii interni

Agresivitatea Rusiei forțează statele NATO să-și pună la punct arsenalelele și industria de apărare. România are necesități mari, dar producătorii interni nu oferă tehnică la standardele secolului XXI.

Victor Sămărtinean
Victor Sămărtinean
13 Jun 2024
De ce România ar trebui să adopte o poziție mai dură în problema Tezaurului de la ruși
De ce România ar trebui să adopte o poziție mai dură în problema Tezaurului de la ruși

Argumentele istorice și dovezile privind Tezaurul sunt inutile în fața Rusiei, care nu își respectă obligațiile internaționale. România trebuie să abordeze problema Tezaurului prin prisma războiului din Ucraina.

Cosmin Popa
Cosmin Popa
11 Jun 2024
Netanyahu, prins între riscul izolării Israelului și salvarea viitorului său politic
Netanyahu, prins între riscul izolării Israelului și salvarea viitorului său politic

În opt luni de război, Israelul nu și-a atins obiectivele din Gaza, iar presiunile internaționale asupra sa se amplifică. Premierul Netanyahu își riscă viitorul politic și dacă acceptă pacea, și dacă va continua războiul. Pacea ar putea însă elimina riscul izolării Israelului.

Ioana Dumitrescu
Ioana Dumitrescu
07 Jun 2024
Spioni și agenți de influență în industria energetică românească
Spioni și agenți de influență în industria energetică românească

România ar putea fi o putere energetică în UE. Politizarea, corupția și acțiunile hibride ale Rusiei au vulnerabilizat însă industria energetică românească.

Cosmin Gabriel Păcuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru
04 Jun 2024