Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn Telegram

Editoriale

De ce planurile energetice ale Kievului de pe Nistru pun în pericol Moldova și România

Novodnestrovsk
©novodnestrovsk.do.am  |   Hidrocentrala de la Novodnestrovsk
Cursuri gratuite

Când toată lumea se pregătea de alegeri prezidențiale la Chișinău și de parlamentare la București, o știre din presa ucraineană a trecut neobservată în România, dar aproape la fel și în Republica Moldova. Kievul are planuri energetice mari la frontiera cu Republica Moldova în zona complexului hidroenergetic de la Novodnestrovsk. De aici și întrebarea legitimă, ce legătura are asta cu România?

Conform strategiei energetice a Ucrainei până în 2030, Kievul își propune dezvoltarea capacităților energetice în regiunea Cernăuți pentru a exporta energie în Republica Moldova și chiar și România, conform declarațiilor oferite de președintele Volodimir Zelenski în vizita sa de la începutul lui octombrie de la Complexul Hidroenergetic Novodnestrovsk de râului Nistru. Complexul în cauză este amplasat la hotarul cu Republica Moldova, în aval de barajul de la Naslavcea, nordul Republicii Moldova, și are importanță strategică.

Complexul Hidroenergetic Novodnestrovsk este alcătuit din două centrale hidroelectrice, o centrală hidroelectrică de acumulare și trei lacuri de acumulare: două pe albia Nistrului – bazinul central și bazinul-tampon – și cel de-al treilea pe malul stâng al fluviului. Aici funcționează trei turbine care produc energie electrică din apa Nistrului, iar Zelenski s-a deplasat pentru a superviza lucrările de punere în funcțiune a celei de-a patra turbine, care va fi pusă în funcțiune anul acesta. Dar lucrurile nu se opresc aici: până în 2026, Kievul și-a propus să facă investiții majore la acest complex energetic pentru a avea în total șapte astfel de turbine. Complexul energetic va deveni astfel cel mai mare din Europa și al șaselea din lume, conform estimărilor Kievului.

Problema cea mai mare pentru planurile ambițioase ale Ucrainei o reprezintă impactul de mediu asupra Nistrului. Fluviul Nistru asigură apa potabilă pentru 80% din populația Republicii Moldova. Orice modificare a debitelor nu va afecta doar fauna și flora fluviului, dar va impacta direct o resursă vitală pentru Republica Moldova – apa potabilă. La fel, situația creată va avea efect asupra regiunii Odesa care are aceeași sursă de alimentare cu apă potabilă. Nu mai puțin de circa 3 milioane de cetățeni moldoveni și circa alt un milion din regiunea Odesa.

Acord vital

Saga acestei aventuri energetice a Ucrainei a pornit în 2017. Atunci, partea ucraineană a cerut Chișinăului semnarea unui acord interguvernamental prin care Republica Moldova ar trebui să cedeze pentru 99 de ani, apoi 49 de ani, circa 20 hectare de teren pe care Republica Moldova le deține la frontiera nordică cu Ucraina pe malul drept, imediat după barajul de la Naslavcea. Barajul de la Naslavcea a fost deja cedat Ucrainei printr-un acord din februarie 2010 semnat de foștii premieri Vlad Filat și Iulia Timoșenko. Așa că ultima piesă din puzzle care le lipsește autorităților ucrainene pentru a avea cale juridică deschisă 100% pentru ambițițiile energetice este acest petic de pământ pe care Chișinăul încă îl mai deține.

Cu roșu, teritoriile ce urmează sa fie concesionate Ucrainei de Republica Moldova / Sursa: Ilya Trombistky via IPP

Presiunile la nivel diplomatic sunt mari asupra Chișinăului din partea Ucrainei pentru obținerea acestui teren, iar negocierile comisiei moldo-ucrainene pe această problemă sunt secrete. Partea ucraineană aduce ca argumente legate de impactul de mediu planuri întocmite acum 37 de ani pe vremea URSS-ului. Tactica folosită în timpul negocierilor ține mai degrabă de cea whataboutism-ului, decât de argumentare pertinentă și de realitățile din teren cu privind la mediu înconjurător.

Miza este majoră pentru Ucraina, care nu dispune de toți banii pentru mega-construcția pe care o plănuiește pe Nistru, așa că are nevoie de credite semnificative. Atât timp cât problemele juridice din jurul Complexului nu vor fi rezolvate, Kievul ar putea avea probleme în accesarea acestor bani.

Odată cu cedarea acestui teren, într-o formă sau alta de către Chișinău, Ucraina va avea acces total la cursul Nistrului și va opera în zona cum crede de cuviință.

Probleme de mediu

Cazul aceasta aduce aminte mai debrabă cu problemele ecologice tranșate în instanțe internaționale între Ucraina și România, în anii 2000, privind construcția Canalul Bâstroe ce amenința ecosistemul din Delta Dunării pe partea românească. Și atunci ambițiile economice ale Kievului nu au ținut cont de faptul că Ucraina era semnatară a Convenției ESPOO încă din 1999 și provoca astfel un dezastru de mediu pentru România.

În ultimii 10 ani, debitul Nistrului a fost redus controlat de către partea ucraineană cu circa o treime din nivelul normal. În prezent, partea moldavă cere un debit de 250 de metri cubi de apă pe secundă, iar fluxul constantă să nu fie mai mic de 100 de metri cubi pentru a asigura o circulație constantă a apei. Însă, în ziua de astăzi, Ucraina nu face acest lucru iar zona moldovenească din avalul Nistrului la Naslavcea arată pe parcursul zilei mai mut ca un lac decât un fluviu ce are o curgere constantă.

Acest lucru are un impact negativ asupra ecosistemului local al Nistrului, acolo unde apa are un nivel scăzut. Pești nu mai există în zonă din cauza fluxului variabil, iar flora are și ea de suferit. În plus, temperatura apei revărsate în aval, după scoaterea din procesul de obținere a energie la complex, are în jur de 8 grade Celsius, iar compoziția chimică e grav afectată. Experții de mediu de la Academia de Științe a Moldovei o definesc, în termeni populari, drept „apă moartă” care nu este propice pentru viețuitoarele și flora din Nistru. In extenso, agricultura din zona de litoral a Nistrului pe teritoriul Republicii Moldova va avea de suferit, și nu numai.

Planurile Ucrainei pentru complexul în cauză nu fac să dispară apa Nistrului ci mai degrabă o degradează, iar fluctuațiile mari de debit favorizează micro-seceta, spun experții.

Conform estimărilor Republicii Moldova făcute în strategia de alimentare cu apă pentru perioada 2014 – 2028, bazată pe recomandări la nivel internațional, ar fi nevoie anual de 1.700 de metri cubi de apă per locuitor.Documentul atrage atenția că orice volum mai mic de 1.000 de m3 pune în pericol standardele de viață și sănătatea locuitorilor. Însă planurile Kievului pentru Complexul Hidroenergetic Novodnestrovsk, aprobat la 17 octombrie 2017, prevăd doar 500 de metri cubi pe cap de locuitor.

Deși Ucraina este o țară cu ambiții europene, acest lucru nu se regăsește și în partea de respectare a Tratatului Comunității Energetice al UE și a Acordului de Asociere cu UE. Ambele prevăd respectarea unor norme clare în ceea ce privește protecția mediului. Planurile energetice ale Ucrainei fac mai degrabă abstracție de multiplele pericole ce pot rezulta din astfel de acțiuni: secetă, degradare a solului, depopulare și chiar o criză umanitară. Toate acestea în special pentru Republica Moldova. O astfel de situația va impacta inevitabil și România ca prim stat vecin al Republicii Moldova.

Totodată, experții au calculat că Republica Moldova va avea nevoie de sume imense pentru a-și asigura surse de apă alternative. Pentru Chișinău, în cazul punerii în practică a scenariului de dezvoltare ucrainean la Complexul Novodnestrovsk, ar exista doar două scenarii ce necesită foarte mulți bani, logistică și timp. Mai exact, construirea unor centrale de desalinizare a apei sau accesul la apa din Dunăre. Experții estimează că pentru cei 3 milioane de locuitori ai Republicii Moldova ar fi necesar 1 miliard de dolari pentru astfel de centrale de desalinizare.

O altă variantă ar fi un acces lărgit al Chișinăului la apele din Dunăre, cu acceptul României. Chiar dacă am admite un astfel de scenariu, posibil prin bunăvoința României, operațiunea ar însemna costuri enorme pentru contrucția unor stații de purificare a apei și transportul acesteia spre orașele mai mari din Republica Moldova. Banii ar putea veni din partea UE, dar nu vor fi deloc ușor de accesat de către Chișinău iar efortul logistic ar fi colosal.

Tocmai din aceste considerente, pentru Chișinău este vital de a nu semna acest acord propus de Kiev, cel puțin în forma actuală. Acest fapt ar echivala cu renunțarea la apa Nistrului și va avea consecințe devastatoare asupra populației și agriculturii din Republica Moldova.

Moldova are deja, de câțiva ani, grave probleme din cauza secetei și fenomenului de deșertificare. În aceste condiții, apa Nistrului devine un obiectiv extrem de important pentru Republica Moldova. Dar și pentru România, deoarece, odată cu degradarea calității și a volumului apei din Nistru, acest lucru va impacta asupra Mării Negre printr-un aport mai redus de apă dulce (în același timp și uzată) în zona litoralului românesc.

Implicații economice

Pe de altă parte, în plan economic, o astfel de situație a unui mamut energetic în nordul Moldovei pune în discuție și sursele de aprovizionare cu energie electrică a Republicii Moldova.

În prezent, după construcția gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău, România derulează încă un proiect energetic ambițios. Este vorba de interconectarea la infrastructura sa energetică, precum și la sistemul energetic european, a Republicii Moldova prin construcția a mai multe linii de energie electrică, în urma unui Memorandum de înțelegere între București și Chișinău în mai 2015. Valoarea proiectul este de 270 de milioane de euro și ar trebui finalizat în 2022. Acesta include o nouă line electrică de înaltă tensiune de 400 kV între Vulcăneşti (sudul Moldovei) şi Chişinău, o staţie electrică de tip back-to-back de 600 MW în Vulcăneşti şi modernizarea staţiei de la transformare de la Chişinău, care acum funcţionează la 330 kV, ca urmare a introducerii noii tensiuni de 400 kV. Complexul hidroergetic Novodnestrovsk va concura cu proiectele energetice ale Românie de interconectare a Moldovei la sistemul european.

Chiar dacă, aparent, diversificarea surselor de alimentare cu energie electrică pare benefică pentru Chișinău, prin prisma celor două proiecte din Ucraina și România, se ridică întrebarea legitimă a necesității ca Republica Moldova să mai cumpăre energie electrică de la centrala Moldgres (deținută de gigantul rus Inter RAO) din regiunea separatistă transnistreană, fapt ce va implica o serie acțiuni și presiuni din partea Rusiei.

În concluzie, România trebuie să urmărească atent și să se implice în acest dosar ce periclitează grav securitatea de mediu și nu numai a Republicii Moldova, în lumina planurilor Ucrainei pentru complexul de la Novodnestrovsk.

Pe de altă parte, noul președinte de la Chișinău, Maia Sandu, trebuie să aibă pe agenda sa și acest subiect, înaintea vizitei pe care urmează să o întreprindă la Kiev în ianuarie 2021 și să poarte o discuție deschisă și onestă pe acest subiect, sub toate aspectele. Maia Sandu trebuie să nu mai repete „precedentul Filat” în cazul terenului strategic din amonte de barajul de la Naslavcea, pentru a păstra avantajul strategic al posibilității ca Republica Moldova să poate construi, la nevoie, pe acest teren, un canal ce va permite o curgere constantă a Nistrului pe teritoriul Republicii Moldova.

De altfel, un lucru pe care Chișinăul trebuia să-l facă mai demult, iar România trebuie să ajute la elaborarea unui astfel de proiect din toate considerentele deja expuse.

Tags: Republica Moldova , Ucraina , Energie , Marea Neagră , Dunărea , Nistru
Propaganda de Razboi - Razboi in UCRAINA
Alte articole
Bulgaria și Dosarele Pandora: nimic șocant într-o țară obișnuită cu corupția

Bulgaria și Dosarele Pandora: nimic șocant într-o țară obișnuită cu corupția

Dosarele Pandora nu au adus surprize foarte mari în Bulgaria, o țară obișnuită cu scandalurile de corupție. E de văzut și cât de mare va fi impactul lor; deocamdată, unul dintre cei care apar în dezvăluiri, controversatul oligarh Delyan Peevski, în loc să se ascundă s-a întors din Dubai în Bulgaria și și-a anunțat revenirea pe scena politică.

În Republica Moldova, propaganda de război rusă e asumată fără rezerve doar de partidele de buzunar

În Republica Moldova, propaganda de război rusă e asumată fără rezerve doar de partidele de buzunar

Invadarea Ucrainei de către Rusia a dat emoții și în Republica Moldova, care are – și ea – pe teritoriul său militari ruși, un conflict înghețat și o entitate separatistă agresivă sprijinită de Moscova. Scenariul unei invazii e tot mai puțin probabil, date fiind dificultățile întâlnite în Ucraina de armata rusă, ceea ce nu înseamnă însă că a dispărut riscul ca unele provocări să degenereze.

Război hibrid de înaltă tensiune. Oligarhii ucraineni alimentați de Rusia

Război hibrid de înaltă tensiune. Oligarhii ucraineni alimentați de Rusia

În lume se caută acum modalități de folosire a motoarelor hibride pentru a proteja mediul. În Ucraina, însă, problema curentului electric are o interpretare în primul rând politică. Relațiile energetice cu Rusia și Belarus sunt o dovadă clară în acest sens.

Mădălin Necșuțu

04 Jan 2021
Mădălin Necșuțu

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 8 min
  • Problema cea mai mare pentru planurile ambițioase ale Ucrainei o reprezintă impactul de mediu asupra Nistrului. Fluviul Nistru asigură apa potabilă pentru 80% din populația Republicii Moldova. Orice modificare a debitelor nu va afecta doar fauna și flora fluviului, dar va impacta direct o resursă vitală pentru Republica Moldova – apa potabilă. La fel, situația creată va avea efect asupra regiunii Odesa care are aceeași sursă de alimentare cu apă potabilă. Nu mai puțin de circa 3 milioane de cetățeni moldoveni și circa alt un milion din regiunea Odesa.
  • Republica Moldova va avea nevoie de sume imense pentru a-și asigura surse de apă alternative. Pentru Chișinău, în cazul punerii în practică a scenariului de dezvoltare ucrainean la Complexul Novodnestrovsk, ar exista doar două scenarii ce necesită foarte mulți bani, logistică și timp. Mai exact, construirea unor centrale de desalinizare a apei sau accesul la apa din Dunăre. Experții estimează că pentru cei 3 milioane de locuitori ai Republicii Moldova ar fi necesar 1 miliard de dolari pentru astfel de centrale de desalinizare.
  • Pe de altă parte, în plan economic, o astfel de situație a unui mamut energetic în nordul Moldovei pune în discuție și sursele de aprovizionare cu energie electrică a Republicii Moldova.
Cum încearcă partidele din România să câștige alegători în Republica Moldova. Asocieri cu personaje controversate, filiale cu o mână de membri și parteneriate cu partide locale
Cum încearcă partidele din România să câștige alegători în Republica Moldova. Asocieri cu personaje controversate, filiale cu o mână de membri și parteneriate cu partide locale

Partidele politice din România nu au reușit să-și contureze bine un program sau o strategie pentru a face politică și în Republica Moldova, dar sunt interesate de voturile de acolo, în condițiile în care se estimează că un milion de cetățeni moldoveni sunt și cetățeni români în acte, ceea ce reprezintă un bazin electoral semnificativ. Patru partide parlamentare de la București se bat, în prezent, pentru voturile basarabenilor: PSD, PNL, USR și AUR. Veridica a vrut să afle cum se poziționează aceste partide înaintea alegerilor locale din 2023 din Republica Moldova, dar mai ales în perspectiva alegerilor parlamentare și prezidențiale din 2024 din România.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
29 Nov 2022
Campionatul mondial de politică din Qatar
Campionatul mondial de politică din Qatar

Campionatul Mondial din Qatar a fost marcat de controverse încă de când micul emirat din Golf a fost desemnat gazdă a turneului deși erau dubii legate de modul în care țara respectă drepturile omului. Multe dintre problemele legate de Campionat nu au, aparent, vreo legătură cu sportul, însă marile competiții internaționale nu sunt doar chestiuni sportive: întotdeauna e vorba și de politică.

Veridica
Veridica
26 Nov 2022
Mizele unei operațiuni turcești în Siria: ce are de câștigat Erdoğan și ce-ar putea obține Putin
Mizele unei operațiuni turcești în Siria: ce are de câștigat Erdoğan și ce-ar putea obține Putin

Turcia a bombardat poziții ale kurzilor din Irak și Siria, ca răspuns la atentatul cu bombă de la Istanbul, și avertizează că acesta e doar începutul. O operațiune mai mare în Siria ar ajuta regimul Erdoğan să abată atenția de la problemele economice interne; în plus, ar putea fi și un prim pas spre rezolvarea problemei refugiaților. Rusia, care e prezentă în Siria, ar putea închide ochii la mișcările Ankarei pentru că e interesată să își exporte gazele prin conductele care tranzitează Turcia.

Dragoș Mateescu
Dragoș Mateescu
23 Nov 2022
Va pune războiul din Ucraina capăt regimului Putin? Cine ar putea să îi ia locul liderului de la Kremlin
Va pune războiul din Ucraina capăt regimului Putin? Cine ar putea să îi ia locul liderului de la Kremlin

Războiul din Ucraina nu merge bine pentru Rusia și pentru regimul lui Vladimir Putin, care și-a aruncat țara în această aventură. Deși Putin i-a obligat pe toți oamenii săi să spună în februarie 2022 că Ucraina trebuie să fie distrusă, decizia finală i-a aparținut și va răspunde pentru ea, singur sau alături de alții. Iar asta îi face pe mulți analiști occidentali și ruși să se întrebe dacă „domnia” lui Putin se apropie de sfârșit și cine ar putea să îi fie succesor.

Angela Grămadă
Angela Grămadă
22 Nov 2022