Acesta s-a declanșat la nici un an după ce Republica Moldova își proclamase independența față de Moscova.
La sfârșitul lunii aprilie, administrația de la Tiraspol instituise cod roșu de alertă, după o serie de explozii care au avut loc în regiune.
Sute de oameni, militari şi civili, au fost ucişi sau răniţi de separatiştii pro-moscoviţi, susţinuţi de armata rusă.
300 de oameni și-au pierdut viața, iar alte sute au fost răniți, rămânând cu diferite grade de dizabilitate.
„Este foarte clar pentru toți că Federația Rusă a trimis oameni în această acțiune împotriva Republicii Moldova” – mai spune șefa statului.
Voci din media şi de pe scena politică de la Chişinău îi acuză de trădare pe politicienii de stânga care au mers să se întâlnească la ambasada rusă cu aşa-numiţii observatori internaţionali ai scrutinului de peste Nistru.
O postare a unui canal Telegram din Rusia potrivit căreia președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, ar lua în calcul un atac militar asupra regiunii separatiste transnistrene și că ar fi încercat să obțină și sprijinul Kievului, a provocat o adevărată campanie de presă la Chișinău și Moscova, fiind preluată de un șir întreg de instituții. Chișinăul neagă acest scenariu care nu rezistă niciunei critici.
Ucraina vrea să devină o putere energetică la Nistru, dar acest lucru amenință rezervele de apă potabilă ale Republicii Moldova și poate avea un impact indirect chiar și asupra României.
