Adrian Viorel Iurca, soldatul român de 31 de ani din Arad cunoscut sub nunele „Blackfish” pe care Veridica l-a intervievat în ianuarie 2025 este oficial dispărut în misiune și se presupune că a decedat în estul Ucrainei. Ultima conversație pe care a avut-o cu sora lui, Viorela Iurca, a fost pe 29 august 2025. Atunci, ultimul mesaj pe care Adrian i l-a trimis surorii lui a fost „Să ai grijă de tine. Ne auzim când mă întorc”. De atunci, telefonul lui a rămas deconectat. În zilele care au urmat, Viorela a încercat în zadar să îi dea de urmă. Joi, 9 octombrie 2025, a fost informată oficial că Adrian e „dispărut în acțiune”. Unul dintre motivele pentru care Adrian a ales să lupte în Ucraina, ne spunea el, au fost atrocitățile comise de ruși în Ucraina. Deși s-a implicat în acțiuni umanitare, Adrian considera că trebuie să facă mai mult pentru a ajuta cauza Ucrainei. „Pe plan personal, experiența asta te schimbă, iar gândul meu a fost că voi deveni un om mai bun în urma ei”, ne spunea Adrian în ianuarie. „Blackfish”, așa cum își spunea el, făcând trimitere la personajul din „Games of Thrones”, lupta în cadrul Brigăzii a Treia de Asalt și nu a fost niciodată membru Getica.
Batalionul vorbitorilor de limba română: „ Războiul din Ucraina frânge destinele multor oameni buni.
Totuși, într-o reacție de astăzi, batalionul de vorbitori de limba română care luptă activ în Ucraina a declarat că „Războiul din Ucraina frânge destinele
multor oameni buni. Până acum 4 eroi din România și-au pierdut viața în acest război, iar Blackfish este declarat oficial “Missing in Action (dispărut în misiune)”, ceea ce înseamnă că nu este confirmată moartea lui. Fără a dori să generăm speranțe deșarte, precizăm că există și eventualitatea de a fi fost luat prizonier. Au mai fost situații cu soldați capturați despre care însă nu s-a știut nimic o lunga perioadă și care s-au întors din prizonierat ani mai tâziu. Așadar, rugăm presa să titreze corect faptul că statutul lui Blackfish acum este de „dispărut în misiune”, nu „ucis în luptă”. „Toți l-am iubit pe Adrian ca pe un frate de-al nostru”, a declarat unul dintre camarazii săi. Din alte discuții pe care le-am avut cu foști comandanți de-ai lui, care nu au dorit să fie identificați, a reieșit faptul că Adrian se oferea mereu voluntar în cadrul unității ori de câte ori putea să ajute cu orice „A fost un frate de arme extraordinar”. Adrian a fost crescut, împreună cu sora lui, de bunici, fără prezența părinților în viața lor. Din acest motiv, înțelegând suferința copiilor orfani, Adrian s-a implicat în multe acțiuni caritabile de-a lungul timpului. „Am crescut greu, sub grija bunicii noastre, fără părinți. Mereu se preocupa de cei aflați în nevoie. Dona pentru copii și pentru bătrâni. Este un om bun și mereu i-am admirat curajul. Adrian și-a format un fel de a fi care respingea nedreptățile. Nu suporta minciuna sau umilința.
Blackfish este declarat oficial “Missing in Action (dispărut în misiune)”
De aceea a ales să meargă să lupte în Ucraina. L-au revoltat crimele monstruoase ale rușilor încă din primele săptămâni ale războiului. Mai întâi s-a înrolat în Legiunea Internațională, apoi a trecut la Brigada a 3-a de Asalt. A luptat aproape un an și jumătate și a participat la bătălii grele, alături de camarazi de elită despre care mi-a povestit.”, a povestit Viorela în exclusivitate pentru Veridica.
Imediat după interviul pe care Adrian l-a filmat pentru Veridica în ianuarie 2025, a revenit la sora lui pentru scurt timp. Atunci, el i-a povestit despre toate ororile pe
care le-a văzut pe câmpul de luptă. „Când îmi povestea, mă simțeam transportată în lumea nenorocirilor aduse de război. Și îi înțeleg empatia și generozitatea cu care s-a expus pe el însuși riscului suprem, pentru a apăra oamenii nevinovați atacați de ruși în Ucraina.”, povestește Viorela Iurca. „Mulți nu vor înțelege. Alții se vor grăbi să îl atace și să mintă despre el. Nu pentru bani s-a dus să lupte și să-și riște viața, ci pentru niște idealuri. Pentru libertate. Pentru demnitate. Pentru oameni. M-aș bucura să văd, în țara mea, cât mai mulți oameni care să-și facă un scop în viață din a apăra astfel de idealuri. El câștiga bine și în România, lucrând în IT. Pentru mine, el nu e doar fratele meu. E un erou. Și, oriunde s-ar afla, știu că spiritul lui e viu acolo, în Ucraina pe care a iubit-o și pentru care a luptat. Adresez presei rugămintea de a trata cu decență și responsabilitate dispariția unui român frumos și demn”. Motivația lui Adrian nu a fost una financiară, după cum ne-a spus și el în ianuarie: „Dacă chiar știam să fac nimic altceva, decât să fiu de partea conflictelor, m-aș fi dus într-o zonă în care riscul e mult mai mic. Aici, în Ucraina, riscul de a fi ucis e cel mai ridicat de pe întreaga suprafață a pământului, nu există risc mai mare.
Adrian nu a fost niciodată stresat de gândul morții
Dacă ai vrea să câștigi bani, de ce ai veni neapărat în Ucraina?” În ianuarie, Adrian părea foarte încrezător și, atunci când l-am întrebat despre fricile lui, mi-a spus că modul în care le gestionează e să se concentreze pe ceea ce are de făcut, fără să se împiedice mental de obstacolele firești cu care soldații se confruntă. Atunci, l-am întrebat cum se raportează la ideea propriei mortalități pe front. „Nu am fost niciodată stresat de gândul ăsta, al morții. Toți suntem datori cu o moarte. Tuturor ne e frică de moarte într-o anumită măsură dar trebuie să fii capabil să controlezi emoția asta.” La momentul redactării acestui material, corpul lui Adrian nu a fost încă găsit. Investigația autorităților continuă în paralel cu cea a familiei pentru a aduna cât mai multe indicii care ar putea clarifica exact ce s-a întâmplat cu Adrian. Totuși, legea ucraineană prevede că statutul unui soldat de „dispărut în misiune” poate fi schimbat în „căzut în misiune” prin cale legală doar atunci când dovezi clare ale decesului sunt aduse în fața instanței. Ele pot include materiale video sau foto de orice tip, inclusiv cele filmate cu drona, care pot dovedi faptul că un soldat a fost ucis. În absența dovezilor concrete, unii soldați rămân în continuare dispăruți în misiune după luni bune. Familiile lor speră că într-o zi se vor reuni cu ei, pe măsură ce schimburile de prizonieri de război între Rusia si Ucraina continuă. Legal, un soldat e declarat „căzut în misiune” doar dacă rămâne de negăsit timp de doi ani după încetarea legii marțiale.
