Mișcarea de protest a studenților sârbi, apărută ca o reacție la corupția regimului Vučić, pare să își piardă treptat caracterul liberal-democratic pe care l-a avut inițial și să adopte o ideologie naționalist-populistă, marcată de euroscepticism și simpatii pentru Rusia.
După 12 ani în fruntea Serbiei, Aleksandar Vučić vrea să rămână la putere cu o strategie folosită deja de Vladimir Putin în Rusia și de alți lideri din Balcani: aceea de a reveni la funcția de prim-ministru odată ce i se încheie mandatul de președinte. Există șanse mari ca acest pariu să dea roade, dar e posibil și să se întoarcă împotriva lui.
Neo-fasciști europeni cu simpatii față de Rusia – și chiar și legături cu aceasta – s-au aliat cu extrema dreaptă a Serbiei, cu sprijinul discret al guvernării de la Belgrad.
Compania NIS reprezintă în prezent cel mai important instrument de presiune economică al Rusiei în Serbia. Pentru a evita sancțiunile americane, Belgradul este obligat să forțeze vânzarea acesteia. Aceasta ar urma să fie cea mai de amploare tranzacție din sectorul energetic din Balcani din ultimele două decenii. Cu toate acestea, povestea este încă marcată de numeroase incertitudini.
În Balcanii de Vest, Muntenegrul e țara cea mai avansată în negocierile de aderare la UE. Există însă actori politici puternici care preferă apropierea de Serbia și adoptarea unor legi de inspirație rusească, ceea ce ar putea duce la ratarea țintei de aderare în 2028.
Partidul președintelui Alexander Vučić continuă să câștige confruntările electorale din Serbia deși se confruntă cu cele mai mari proteste din istoria țării. Guvernarea profită că studenții din fruntea protestelor nu au o strategie clară și privesc cu suspiciune opoziția pro-europeană, care deține experiența politică necesară.
Rusia și Serbia sunt angrenate în operațiuni online similare, iar mesajele lor se amplifică deseori reciproc. Există însă o diferență semnificativă: campania online a Rusiei e o dimensiune a politicii sale imperiale, în timp ce regimul de la Belgrad vizează publicul intern din Serbia.
În era Putin, Iranul a devenit unul dintre cei mai semnificativi aliați ai Rusiei și un element-cheie pentru ambițiile Moscovei în Orientul Mijlociu. Ceea ce Rusia nu poate face însă este să își și protejeze aliatul, iar asta spune multe despre adevărata forță „imperiului” pe care și-l dorește Vladimir Putin.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
