Donează
Războiul din Ucraina a adus în atenția și starea proastă a armatei Republicii Moldova, insuficient de echipată după trei decenii în care a fost neglijată de autorități. La Chișinău a început să se înțeleagă că armata trebuie să poată face față măcar unei agresiuni dinspre Transnistria, însă Rusia și oamenii săi insistă, în mod absurd, că dotarea armatei echivalează cu încălcarea neutralității.
„Neutralitatea înseamnă capacitatea de a te apăra de unul singur”
Odată cu schimbarea paradigmei de securitate în regiune, nu numai Chișinăul, dar și partenerii săi au înțeles rapid nevoia imediată de începe a procesul de înzestrare militară a Republicii Moldova.
Chiar dacă subiectul la Chișinău este mai degrabă unul tabu și nu se discută deschis, totuși roțile s-au pus în mișcare de ambele părți pentru ca Republica Moldova să beneficieze de un ajutor chiar și modest din punct de vedere al dotării armatei.
O parte a analiștilor de la Chișinău critică dur guvernarea de la Chișinău deoarece întreprinde, chiar și cu sabia lui Damocles deasupra capului, prea puține măsuri pentru a întări capacitățile de apărare ale Republicii Moldova.
„Pericolul la adresa apărării și securității Republicii Moldova din partea Rusiei este iminent. Cu prima ocazie, Rusia va ataca. Nu există nici un "posibil". Este o dezvoltare certă. Însă, ocazia poate apărea mâine, peste șase luni, sau peste un an. Dar e vorba de pericol iminent, atât timp cât Rusia are curenta guvernare. Oricare scuze, evitări, obstacole artificiale nu sunt altceva decât sabotarea de facto a apărarii naționale. Și cei care o fac vor fi judecați, dacă nu de cetățeni, apoi de istorie”, este de părere expertul în securitate și cercetător al Departamentul Europa de Est si Eurasia al Stiftung Wissenschaft und Politik din Berlin, Dumitru Mînzărari.
La rândul său, fostul ministru al Apărării, Vitalie Marinuța, a declarat pentru Veridica că neutralitatea Republicii Moldova nu înseamnă lipsa de capacitate de apărare.
„Ba chiar invers. Neutralitatea înseamnă capacitatea de a te apăra de unul singur din punct de vedere militar. În 1994, atunci când Republica Moldova a introdus în Constituția sa acest statut de neutralitate, trebuia să aibă o politică de apărare foarte accelerată, dură, și să-și sporească capacitatea sa de apărare. Acum, când deja avem declarații atât ale oficialilor militari, cât și ale politicului din Federația Rusă pe această temă, sigur că noi trebuie să facem tot posibilul ca să sporim capacitățile de apărare pe toate căile posibile: prin partenerii strategici, prin sporirea bugetului și alte căi care sunt legale”, a declarat Marinuța.
Fostul ministru a explicat că dacă Republica Moldova dorește să devină o țară candidată pentru aderarea la UE, „nu putem evită și integrarea pe domeniul militar, pe lângă cel economic, social sau politic”.
„Noi nu putem invoca aici neutralitatea. Ca stat candidat contribui cu tot ce ai la UE, inclusiv pe apărare”, a completat el.
Amenințări din partea Moscovei și prin proxy
Posibilitatea ca Republica Moldova să se înarmeze, într-un context de securitate tot mai volatil pe fundalul sporirii activităților militare ale Rusiei în estul și sudul Ucrainei, stârnește reacții tot mai acide din partea Moscovei și a proxy-urilor ei.
Ultimul exemplu în acest sens sunt declarațiile ministrului de externe al regiunii separatiste transnistrene, Vitali Ignatiev, care a spus la un post de televiziune local că situația de securitate ar putea escalada după ce armele NATO vor începe să sosească la Chișinău.
„Partenerii occidentali ai Chișinăului încearcă să-l înarmeze militar și tehnic. Până acum nu s-a făcut publică cooperarea din această sferă militară și nu se dezvăluie ce fel de echipament va fi livrat Moldovei. Dar, fără îndoială, va fi o armă. O armă care poate fi întoarsă împotriva Transnistriei”.
Mai mult, Ignatiev a sugerat că situația din 1992 de la Războiul de pe Nistru s-ar putea repeta și că există deja declarații belicoase la Chișinău, chiar dacă oficialii moldoveni nu s-au exprimat în acest sens.
Anterior declarațiilor lui Ignatiev, liderul separatist Vadim Kransnoselski a afirmat că este îngrijorat de armele pe care Occidentul le-ar putea trimite în Republica Moldova pentru sporirea capacităților defensive ale acesteia. „Acolo unde cresc mușchii, totul se termină cu război. Este o axiomă”.
Krasnoselski a spus, voalat, că Tiraspolul este alarmat și va lua măsuri în acest sens.
„Tentativele de a justifica furnizarea de armament letal nu vor duce la pace. Nu văd aceste acțiuni drept un act de agresiune directă față de Transnistria, însă ar putea fi o posibilă pregătire”, spunea liderul de la Tiraspol.
Declarațiile celor doi reprezentanți ai regimului secesionist de la Tiraspol vin în paralel cu cele făcute de oficialii Moscovei.
Purtătoarea de cuvânt a MAE rus Maria Zaharova, a declarat că eventualele livrări de arme către Republica Moldova nu vor ajuta mediul de securitate din această țară.
„Întărirea propriei securități este un drept suveran și ține de afacerile interne ale oricărui stat, dar livrarea de arme NATO Moldovei e puțin probabil să asigure realizarea acestui obiectiv și să corespundă statutului de neutralitate permanentă a acestei țări”, a declarat Zaharova.
Sofismele Rusiei sunt clare. Deși Republica Moldova este un stat neutru în Constituția sa, Moscova refuză cu obstinație de peste trei decenii să-și evacueze trupele din Tranistria. Rusia păstrează în regiunea separatistă circa 1.500 – 2.000 de militari care, de altfel, nu fac altceva decât să garanteze existența enclavei separatiste sub pretextul menținerii păcii.
Rusia încearcă să nege dreptul la întărirea capabilităților militare ale Republicii Moldova, afirmând că acest lucru ar fi contrar neutralității. Or neutralitatea face referire la apartenența Republici Moldova la vreun bloc politic și a fost gândită în 1994 ca element care ar putea conduce la scoaterea trupelor ruse din țară. Numai că acest lucru nu s-a întâmplat și s-a și întors ca un efect de bumerang asupra Chișinăului.
Rusia a folosit mereu acest argument împotriva oricărei tendințe a Chișnăului de a-și consolida apărare, tocmai pentru ca trupele ruse și transnistrene să aibă un avantaj militar și superioritate asupra forțelor moldovenești.
Promotorii unor astfel de mesaje sunt forțele politice proruse care acționează ca o veritabilă „coloană a cincea” și repetă narațiunile Moscovei. Fostul președinte prorus Igor Dodon, care se află în arest la domiciliu, a spus recent că Republica ar fi ocupată de „trupe străine”, altele decât cele ruse.
„Toate aceste procese de înarmare și această isterie antirusească se face în mod special pentru a justifica prezența unor trupe străine de factură NATO pe teritoriul Republicii Moldova. Se pregătește o conexiune militară și politică a țării noastre la teritoriul României, cu renunțarea la neutralitate. Fără a consulta opinia cetățenilor și contrar normelor constituționale, se pregătește o unire tehnică, politico-militară, pe care ulterior vor încerca să o formalizeze și legalizeze juridic de Parlamentul majoritar PAS și de Curtea Constituțională capturată, sub „protecția” trupelor străine prezente aici”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook.
Dreptul legitim la apărare al Chișinăului
Reacțiile virulente ale Moscovei și Tiraspolului au la bază o discuție mai largă de la Chișinău despre dreptul Republicii Moldova se a se apăra în contextul războiul din Ucraina. Rusia a reacționat după declarațiile șefului Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, că neutralitatea Republicii Moldova nu are nicio legătură cu dreptul legitim la înzestrare militară modernă.
„Da, suntem un stat neutru, în același timp vom face tot ce se impune, în special după 24 februarie, pentru a ne consolida sistemul de apărare, ordine publică, servicii de informații și așa mai departe”, a spus Grosu.
Afirmațiile sale au fost făcute într-o conferință cu omologul său, Marcel Ciolacu, fapt ce deranjat și mai tare Moscova.
„România este un scut pentru R. Moldova și așa trebuie să fie”, a plusat și Ciolacu. De altfel, peste un milion de cetățeni moldoveni au și cetățenia română, astfel încât Bucureștiul nu poate rămâne indiferent la degradarea climatului de securitate din Republica Moldova în contextul invaziei ruse din Ucraina.
Imediat după vizita lui Ciolacu, a urmat la București vizita ministrului moldovean al Apărării, Anatolie Nosatîi, acolo acesta a pledat pentru ca România să ajute cu experiența sa la modernizarea armatei Republicii Moldova.
„Expertiza colegilor romani ne-ar putea fi utila în procesul de transformare a armatei naționale într-o instituție modernă, mobilă, bine echipată și capabilă să-și îndeplinească misiunile constituționale. Sunt convins că relațiile bilaterale de cooperare vor cunoaște o ascensiune în beneficiul armatei Republicii Moldova și al României, dar și al cetățenilor țărilor noastre”, a declarat Nosatîi.
Același discurs l-a avut și ministrul român al Apărării, Vasile Dîncu, care a făcut declarații similare cu omologul său de peste Prut. „În context bilateral am evidențiat faptul că parteneriatul nostru strategic necesită o coordonare continuă pentru o gamă largă de subiecte și implică de asemenea un dialog și o abordare strategică a aspectelor de interes comun”, a spus el.
Devine tot mai evident că Republica Moldova are în prezent discuții cu partenerii occidentali și că dorește să păstreze discreția pe acest subiect sensibil. Dacă acest ajutor va veni la timp, Chișinăul ar putea măcar să facă față cu brio unui atac imediat din regiunea separatistă transnistreană. Republica Moldova nu are decât varianta în care să accepte orice sprijin cu armament militar fie el non-letal sau nu și să nu intre în această capcană a polemicii legate de neutralitate versus înzestrare militară. Acest lucru a fost valabil în ultimii 30 de ani, iar astăzi Republica Moldova este în cea mai proastă situație posibilă din punct de vedere al capacităților de apărare și de descurajare amenințărilor interne.
