Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Analize

Republica Moldova, între necesitatea de a se dota cu armament și propaganda Rusiei privind neutralitatea sa

Humvee ai armatei naționale participă la o paradă cu ocazia sărbătoririi Zilei Independenței Republicii Moldova în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, 27 august 2016.
©EPA/DUMITRU DORU  |   Humvee ai armatei naționale participă la o paradă cu ocazia sărbătoririi Zilei Independenței Republicii Moldova în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, 27 august 2016.

Războiul din Ucraina a adus în atenția și starea proastă a armatei Republicii Moldova, insuficient de echipată după trei decenii în care a fost neglijată de autorități. La Chișinău a început să se înțeleagă că armata trebuie să poată face față măcar unei agresiuni dinspre Transnistria, însă Rusia și oamenii săi insistă, în mod absurd, că dotarea armatei echivalează cu încălcarea neutralității.

„Neutralitatea înseamnă capacitatea de a te apăra de unul singur”

Odată cu schimbarea paradigmei de securitate în regiune, nu numai Chișinăul, dar și partenerii săi au înțeles rapid nevoia imediată de începe a procesul de înzestrare militară a Republicii Moldova.

Chiar dacă subiectul la Chișinău este mai degrabă unul tabu și nu se discută deschis, totuși roțile s-au pus în mișcare de ambele părți pentru ca Republica Moldova să beneficieze de un ajutor chiar și modest din punct de vedere al dotării armatei.

O parte a analiștilor de la Chișinău critică dur guvernarea de la Chișinău deoarece întreprinde, chiar și cu sabia lui Damocles deasupra capului, prea puține măsuri pentru a întări capacitățile de apărare ale Republicii Moldova.

„Pericolul la adresa apărării și securității Republicii Moldova din partea Rusiei este iminent. Cu prima ocazie, Rusia va ataca. Nu există nici un "posibil". Este o dezvoltare certă. Însă, ocazia poate apărea mâine, peste șase luni, sau peste un an. Dar e vorba de pericol iminent, atât timp cât Rusia are curenta guvernare. Oricare scuze, evitări, obstacole artificiale nu sunt altceva decât sabotarea de facto a apărarii naționale. Și cei care o fac vor fi judecați, dacă nu de cetățeni, apoi de istorie”, este de părere expertul în securitate și cercetător al Departamentul Europa de Est si Eurasia al Stiftung Wissenschaft und Politik din Berlin, Dumitru Mînzărari.

La rândul său, fostul ministru al Apărării, Vitalie Marinuța, a declarat pentru Veridica că neutralitatea Republicii Moldova nu înseamnă lipsa de capacitate de apărare.

„Ba chiar invers. Neutralitatea înseamnă capacitatea de a te apăra de unul singur din punct de vedere militar. În 1994, atunci când Republica Moldova a introdus în Constituția sa acest statut de neutralitate, trebuia să aibă o politică de apărare foarte accelerată, dură, și să-și sporească capacitatea sa de apărare. Acum, când deja avem declarații atât ale oficialilor militari, cât și ale politicului din Federația Rusă pe această temă, sigur că noi trebuie să facem tot posibilul ca să sporim capacitățile de apărare pe toate căile posibile: prin partenerii strategici, prin sporirea bugetului și alte căi care sunt legale”, a declarat Marinuța.

Fostul ministru a explicat că dacă Republica Moldova dorește să devină o țară candidată pentru aderarea la UE, „nu putem evită și integrarea pe domeniul militar, pe lângă cel economic, social sau politic”.

„Noi nu putem invoca aici neutralitatea. Ca stat candidat contribui cu tot ce ai la UE, inclusiv pe apărare”, a completat el.

Amenințări din partea Moscovei și prin proxy

Posibilitatea ca Republica Moldova să se înarmeze, într-un context de securitate tot mai volatil pe fundalul sporirii activităților militare ale Rusiei în estul și sudul Ucrainei, stârnește reacții tot mai acide din partea Moscovei și a proxy-urilor ei.

Ultimul exemplu în acest sens sunt declarațiile ministrului de externe al regiunii separatiste transnistrene, Vitali Ignatiev, care a spus la un post de televiziune local că situația de securitate ar putea escalada după ce armele NATO vor începe să sosească la Chișinău.

„Partenerii occidentali ai Chișinăului încearcă să-l înarmeze militar și tehnic. Până acum nu s-a făcut publică cooperarea din această sferă militară și nu se dezvăluie ce fel de echipament va fi livrat Moldovei. Dar, fără îndoială, va fi o armă. O armă care poate fi întoarsă împotriva Transnistriei”.

Mai mult, Ignatiev a sugerat că situația din 1992 de la Războiul de pe Nistru s-ar putea repeta și că există deja declarații belicoase la Chișinău, chiar dacă oficialii moldoveni nu s-au exprimat în acest sens.

Anterior declarațiilor lui Ignatiev, liderul separatist Vadim Kransnoselski a afirmat că este îngrijorat de armele pe care Occidentul le-ar putea trimite în Republica Moldova pentru sporirea capacităților defensive ale acesteia. „Acolo unde cresc mușchii, totul se termină cu război. Este o axiomă”.

Krasnoselski a spus, voalat, că Tiraspolul este alarmat și va lua măsuri în acest sens.

„Tentativele de a justifica furnizarea de armament letal nu vor duce la pace. Nu văd aceste acțiuni drept un act de agresiune directă față de Transnistria, însă ar putea fi o posibilă pregătire”, spunea liderul de la Tiraspol.

Declarațiile celor doi reprezentanți ai regimului secesionist de la Tiraspol vin în paralel cu cele făcute de oficialii Moscovei.

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus Maria Zaharova, a declarat că eventualele livrări de arme către Republica Moldova nu vor ajuta mediul de securitate din această țară.

„Întărirea propriei securități este un drept suveran și ține de afacerile interne ale oricărui stat, dar livrarea de arme NATO Moldovei e puțin probabil să asigure realizarea acestui obiectiv și să corespundă statutului de neutralitate permanentă a acestei țări”, a declarat Zaharova.

Sofismele Rusiei sunt clare. Deși Republica Moldova este un stat neutru în Constituția sa, Moscova refuză cu obstinație de peste trei decenii să-și evacueze trupele din Tranistria. Rusia păstrează în regiunea separatistă circa 1.500 – 2.000 de militari care, de altfel, nu fac altceva decât să garanteze existența enclavei separatiste sub pretextul menținerii păcii.

Rusia încearcă să nege dreptul la întărirea capabilităților militare ale Republicii Moldova, afirmând că acest lucru ar fi contrar neutralității. Or neutralitatea face referire la apartenența Republici Moldova la vreun bloc politic și a fost gândită în 1994 ca element care ar putea conduce la scoaterea trupelor ruse din țară. Numai că acest lucru nu s-a întâmplat și s-a și întors ca un efect de bumerang asupra Chișinăului.

Rusia a folosit mereu acest argument împotriva oricărei tendințe a Chișnăului de a-și consolida apărare, tocmai pentru ca trupele ruse și transnistrene să aibă un avantaj militar și superioritate asupra forțelor moldovenești.

Promotorii unor astfel de mesaje sunt forțele politice proruse care acționează ca o veritabilă „coloană a cincea” și repetă narațiunile Moscovei. Fostul președinte prorus Igor Dodon, care se află în arest la domiciliu, a spus recent că Republica ar fi ocupată de „trupe străine”, altele decât cele ruse.

„Toate aceste procese de înarmare și această isterie antirusească se face în mod special pentru a justifica prezența unor trupe străine de factură NATO pe teritoriul Republicii Moldova. Se pregătește o conexiune militară și politică a țării noastre la teritoriul României, cu renunțarea la neutralitate. Fără a consulta opinia cetățenilor și contrar normelor constituționale, se pregătește o unire tehnică, politico-militară, pe care ulterior vor încerca să o formalizeze și legalizeze juridic de Parlamentul majoritar PAS și de Curtea Constituțională capturată, sub „protecția” trupelor străine prezente aici”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook.

Dreptul legitim la apărare al Chișinăului

Reacțiile virulente ale Moscovei și Tiraspolului au la bază o discuție mai largă de la Chișinău despre dreptul Republicii Moldova se a se apăra în contextul războiul din Ucraina. Rusia a reacționat după declarațiile șefului Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, că neutralitatea Republicii Moldova nu are nicio legătură cu dreptul legitim la înzestrare militară modernă.

„Da, suntem un stat neutru, în același timp vom face tot ce se impune, în special după 24 februarie, pentru a ne consolida sistemul de apărare, ordine publică, servicii de informații și așa mai departe”, a spus Grosu.

Afirmațiile sale au fost făcute într-o conferință cu omologul său, Marcel Ciolacu, fapt ce deranjat și mai tare Moscova.

„România este un scut pentru R. Moldova și așa trebuie să fie”, a plusat și Ciolacu. De altfel, peste un milion de cetățeni moldoveni au și cetățenia română, astfel încât Bucureștiul nu poate rămâne indiferent la degradarea climatului de securitate din Republica Moldova în contextul invaziei ruse din Ucraina.

Imediat după vizita lui Ciolacu, a urmat la București vizita ministrului moldovean al Apărării, Anatolie Nosatîi, acolo acesta a pledat pentru ca România să ajute cu experiența sa la modernizarea armatei Republicii Moldova.

„Expertiza colegilor romani ne-ar putea fi utila în procesul de transformare a armatei naționale într-o instituție modernă, mobilă, bine echipată și capabilă să-și îndeplinească misiunile constituționale. Sunt convins că relațiile bilaterale de cooperare vor cunoaște o ascensiune în beneficiul armatei Republicii Moldova și al României, dar și al cetățenilor țărilor noastre”, a declarat Nosatîi.

Același discurs l-a avut și ministrul român al Apărării, Vasile Dîncu, care a făcut declarații similare cu omologul său de peste Prut. „În context bilateral am evidențiat faptul că parteneriatul nostru strategic necesită o coordonare continuă pentru o gamă largă de subiecte și implică de asemenea un dialog și o abordare strategică a aspectelor de interes comun”, a spus el. 

Devine tot mai evident că Republica Moldova are în prezent discuții cu partenerii occidentali și că dorește să păstreze discreția pe acest subiect sensibil. Dacă acest ajutor va veni la timp, Chișinăul ar putea măcar să facă față cu brio unui atac imediat din regiunea separatistă transnistreană. Republica Moldova nu are decât varianta în care să accepte orice sprijin cu armament militar fie el non-letal sau nu și să nu intre în această capcană a polemicii legate de neutralitate versus înzestrare militară. Acest lucru a fost valabil în ultimii 30 de ani, iar astăzi Republica Moldova este în cea mai proastă situație posibilă din punct de vedere al capacităților de apărare și de descurajare amenințărilor interne.

Tags: Republica Moldova , Rusia , NATO , Transnistria , Război în Ucraina
Turneul Stradivarius 2022
Propaganda de Razboi - Razboi in UCRAINA
Alte articole
PROEKT: Ghid al războiului din Ucraina

PROEKT: Ghid al războiului din Ucraina

Proekt a stabilit numele militarilor ruși care dau ordinele în invazia din Ucraina – de la conducătorii superiori ai forțelor armate până la comandanții unor regimente. Biografiile acestor ofițeri și starea unităților militare pe care le conduc explică de ce războiul se desfășoară astfel.

Presa independentă rusă, despre drumul Finlandei și Suediei către NATO, refuzul unor militari ruși de a lupta în Ucraina și ezitările Occidentului de a-i livra arme Kievului

Presa independentă rusă, despre drumul Finlandei și Suediei către NATO, refuzul unor militari ruși de a lupta în Ucraina și ezitările Occidentului de a-i livra arme Kievului

Presa independentă rusă scrie despre cum a împins Kremlinul Finlanda și Suedia către NATO prin agresivitatea sa în Ucraina și politicile imperialiste. Mediazona analizează cazurile militarilor ruși care au refuzat să mai lupte în Ucraina, iar Garry Kasparov denunță ezitarea Occidentului de a-i livra Kievului armamentul de care aceasta are nevoie.

Decăderea lui Dodon și scenariile de dinaintea furtunii politice din Republica Moldova

Decăderea lui Dodon și scenariile de dinaintea furtunii politice din Republica Moldova

Scena politică de la Chișinău este din nou în criză. Incompatibilitatea dintre președintele ales pro-european Maia Sandu și adversarii săi politici de la guvernare din tabără „establishment-ului” corupt de la Chișinău cu simpatii proruse provoacă iar clinciuri și situații greu de anticipat.

Mădălin Necșuțu

20 Jun 2022

Actualizat la: 24 Jun 2022 17:11:13
Mădălin Necșuțu

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 8 min
Ucraina cu albele, Rusia cu negrele. A început războiul și pe tabla de șah
Ucraina cu albele, Rusia cu negrele. A început războiul și pe tabla de șah

Rivalitatea șahistă dintre Rusia și Ucraina exista dinainte de invazia din februarie 2022. Exista și dinainte de prima invazie a Rusiei, din februarie 2014. Exista, s-ar putea spune, înainte ca Uniunea Sovietică să se destrame, în decembrie 1991. Dar ea n-a fost nicicând mai aprigă ca anul acesta. Lumea șahului a ajuns din nou, ca pe vremea Războiului Rece, un teren de luptă pentru imagine, influență și putere.

Ionuț Iamandi
Ionuț Iamandi
24 Jun 2022
Omenirea, în pericol. Cum ar putea provoca Rusia o catastrofă la centralele nucleare ale Ucrainei și de ce Agenția Internațională pentru Energie Atomică tace
Omenirea, în pericol. Cum ar putea provoca Rusia o catastrofă la centralele nucleare ale Ucrainei și de ce Agenția Internațională pentru Energie Atomică tace

Invadarea Ucrainei de către Rusia a dus lumea în pragul unui dezastru nuclear, pe măsură ce trupele ruse au ocupat centralele nucleare ucrainene – uneori în urma unor lupte și schimburi de focuri chiar în proximitatea lor – iar rachete lansate de forțele Moscovei au trecut periculos de aproape de acestea. Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a avut însă o reacție oarecum reținută la aceste riscuri și continuă să colaboreze îndeaproape cu rușii, spre exasperarea ucrainenilor.

Liubov Veliciko
Liubov Veliciko
21 Jun 2022
Presa independentă rusă, despre drumul Finlandei și Suediei către NATO, refuzul unor militari ruși de a lupta în Ucraina și ezitările Occidentului de a-i livra arme Kievului
Presa independentă rusă, despre drumul Finlandei și Suediei către NATO, refuzul unor militari ruși de a lupta în Ucraina și ezitările Occidentului de a-i livra arme Kievului

Presa independentă rusă scrie despre cum a împins Kremlinul Finlanda și Suedia către NATO prin agresivitatea sa în Ucraina și politicile imperialiste. Mediazona analizează cazurile militarilor ruși care au refuzat să mai lupte în Ucraina, iar Garry Kasparov denunță ezitarea Occidentului de a-i livra Kievului armamentul de care aceasta are nevoie.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
15 Jun 2022
Presa independentă rusă, despre cum i-a unit războiul pe ucraineni și ofensiva pregătită de aceștia
Presa independentă rusă, despre cum i-a unit războiul pe ucraineni și ofensiva pregătită de aceștia

Presa independentă din Rusia face un bilanț al celor 100 de zile de la începutul agresiunii lui Putin în Ucraina și constată că războiul a schimbat societățile rusă și ucraineană. În timp ce prima a devenit mai timorată, cea de-a doua a devenit mai unită și mai determinată să-și apere țară și identitatea, constata jurnaliștii. Totodată, forțele ucrainene se pregătesc de o contraofensivă în această vară, fiind în așteptarea armamentului american.

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
07 Jun 2022