Donează
Războiul a avut un impact puternic asupra percepției ucrainenilor, lucru probat de sondajele de opinie apărute după 24 februarie. Din politician aflat în cădere liberă în sondaje, Volodimir Zelenski a ajuns la cote de încredere neverosimil de mari. Rusia a ajuns să fie urâtă de majoritatea ucrainenilor, care acum se desprind și de Patriarhia Moscovei.
Nouă din zece ucraineni urăsc Rusia, iar 98% o consideră inamic
În ianuarie, jumătate din ucraineni considerau Rusia un dușman, sentimentele negative fiind legate de anexarea Crimeii și de războiul din Donbass, iar 37% dintre cetățeni credeau că mobilizarea forțelor rusești la frontiera cu Ucraina este un element de negocieri al Rusiei cu Occidentul pentru a nu permite aderarea Kievului la NATO și a obține unele „garanții de securitate”. Așadar, Rusia nu era văzută bine, dar nici nu exista o ostilitate generalizată față de ea.
După 24 februarie, zi în care armata rusă a declanșat războiul, opiniile s-au schimbat. La mijlocul lui martie, 88% dintre ucraineni au declarat că urăsc Rusia.
Ura față de Rusia este destul de mare în toate regiunile din Ucraina și în toate grupurile lingvistice sau naționale, potrivit unui studiu realizat de Gradus Research.
Pentru 98% dintre ucraineni Rusia este inamicul statului lor, la fel ca și Belarusul (84%). Studiul realizat de grupul Rating la 20 martie arată cum oamenii care nu credeau că Rusia va invada și-au schimbat părerile. Războiul i-a convins că prognozele despre „războiul iminent” nu au fost doar povești de presă.
Distrugerile orașelor și satelor, victimele în rândul copiilor și a femeilor, atacurile asupra obiectivelor civile au radicalizat societatea și au cimentat și mai mult identitatea civică națională.
Același sondaj arată că ucrainenii îi consideră prietene țări ca Polonia, Lituania, Marea Britanie și SUA. China este văzută ca un stat un neutru, iar atitudinea față de România a devenit mult mai prietenoasă.
Ucrainenii cred că victoria în război este tot mai apropiată
La 27 februarie, după 3 zile de lupte, 70% dintre ucraineni considerau că Forțele Armate ale Ucrainei vor reuși să apere țara, iar ofensiva Rusiei va fi blocată. 16% dintre ucraineni erau sceptici, spunând că resursele Ucrainei și Rusiei sunt inegale.
Rezistența arătată de ucraineni în timpul războiului cu Rusia a devenit un factor de consolidare a încrederii în armată și în capacitatea societății de a învinge agresorul.
La 3 martie, deja 88% dintre ucraineni declarau că victoria va fi de partea Ucrainei și doar 10% nu credeau în victorie. La 20 martie, în victoria Ucrainei credeau deja 93% dintre cetățeni.
Concomitent cu acest avânt patriotic au crescut așteptările privind scenariul dorit de încheiere a războiului. Ucrainenii nu mai doresc pace cu orice preț, ci vor o „pace corectă”. Majoritatea ucrainenilor au spus că nu acceptă semnarea unui acord de pace cu Rusia până când Moscova nu-și va retrage toate trupele de pe teritoriul Ucrainei.
Aceste atitudini ale societății, pe de o parte, ajută Kievul care urmărește atingerea scopurilor tactice defensive. Pe de altă parte, ele sunt o problemă pentru elitele ucrainene care sunt ca între ciocan și nicovală. Elitele știu că există așteptări mari, dar înțeleg și că resursele sunt limitate și că există multe probleme nerezolvate.
Din cauza invaziei, Patriarhia Moscovei își pierde preoții și enoriașii din Ucraina
Un sondaj publicat pe 10 martie arată că jumătate dintre enoriașii Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care se subordonează Patriarhiei Moscovei, își doresc o rupere a legăturilor cu Patriarhul Kirill. Doar 10% dintre ucraineni s-au pronunțat împotrivă, iar restul sunt indeciși.
În acest context, a apărut o inițiativă legislativă privind interzicerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene . Tot mai multe fețe bisericești nu-l mai pomenesc pe Patriarhul Kirill în timpul serviciului divin, iar unele parohii au rupt orice legătură cu Patriarhia Moscovei după ce aceasta a binecuvântat războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Ucrainenii dau vina pe Biserica Ortodoxă Rusă pentru că a sprijinit ideologic războiul și urăsc Rusia ca stat pentru că a agresat Ucraina. În acest context, 90% dintre ucraineni sunt de părere că după război Moscova va plăti reparații și toate clădirile sau drumurile din Ucraina vor fi renovate din banii rușilor. În același timp, 66% dintre cei intervievați susțin ideea desfășurării unor negocieri directe Zelenski-Putin pentru încheierea războiului.
Volodimir Zelenski - de la un politician în cădere liberă la lider european
Ratingul lui Zelenski era în cădere liberă în 2021. În decembrie, doar 33% dintre ucraineni declarau că îl vor susține pe Zelenski la alegeri. Scandalul legat de procesul împotriva fostului președinte Petro Poroșenko nu a fost unul benefic pentru popularitatea lui Zelenski.
Cu 2 zile înaintea războiului, 41% dintre ucraineni declarau că au încredere în Volodimir Zelenski, însă 57% susțineau că nu pot să aibă încredere în el.
La 3 martie, însă, 93% dintre ucraineni spuneau că îl susțin pe Zelenski și că au încredere în pașii acestuia de a scoate țara din război. Volodimir Zelenski continuă să fie cel mai popular politician ucrainean, mai ales după ce a luat decizia să nu părăsească Kievul.
Cât de mult se schimbă o societate în urma războiului
Războiul a arătat cum se pot schimba o serie de clivaje și viziuni din interiorul unei țări: unele dispar, altele se amplifică. Procesul de rupere a legăturilor cu Patriarhia Moscovei părea unul imposibil acum o lună, atunci războiul ruso-ucrainean a urgentat acest proces. Zelenski a crescut fulminant în sondaje. Pacea cu orice preț nu mai este dorită de ucraineni. În același timp, a crescut încrederea în statele din Occident, iar România a devenit un prieten de încredere al tuturor ucrainenilor. Rămâne de văzut cât de departe vor merge aceste schimbări – și dacă ele vor continua și după război.
