Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn Telegram
O fotografie făcută în timpul unei vizite organizate de autoritățile de la Kiev arată jurnaliști mergând pe o stradă cu utilaje militare rusești distruse în orașul Bucea, recucerit de armata ucraineană, lângă Kiev, Ucraina, 05 aprilie 2022.
©EPA-EFE/SERGEY DOLZHENKO  |   O fotografie făcută în timpul unei vizite organizate de autoritățile de la Kiev arată jurnaliști mergând pe o stradă cu utilaje militare rusești distruse în orașul Bucea, recucerit de armata ucraineană, lângă Kiev, Ucraina, 05 aprilie 2022.

Presa din Ucraina pe timp de război: lovită de „dezoligarhizare”, subfinanțată și tot mai controlată de autorități

Presa din Ucraina a trecut în ultimele luni printr-o serie de schimbări importante, în condițiile în care a fost nevoită să se adapteze la noile realități dictate de război – reducerea finanțărilor, probleme de personal, implicarea în efortul de mobilizare a populației. Pe de altă parte, peisajul mediatic resimte și impactul legii „dezoligarhizării”, promulgată de președintele Volodimir Zelenski în noiembrie 2021, înainte de declanșarea conflictului.

Criza presei independente și a celei locale

Războiul a adâncit problemele presei locale și ale publicațiilor naționale independente, neafiliate politic. Publicațiile online se plâng de lipsa de reclamă și sponsorizări, iar unele dintre ele sunt la un pas de a da faliment. Posturile de radio mai mici anunță că vor concedia tot mai mulți jurnaliști, iar presa locală devine din ce în ce mai slab reprezentată, mai ales în zonele de conflict.

În timpul unei conferințe consacrată funcționării presei pe timp de război, organizată de OSCE la mijlocul lunii mai, reprezentanții mass-media din Ucraina au menționat o serie de probleme cu care se confruntă.

Ziare care apăreau pe suport de hârtie au fost închise în estul și sudul țării. Mulți jurnaliști au fugit din calea războiului și au devenit șomeri. Unele redacții nu știu unde se află angajații lor în momentul de față, după ce localitățile de unde aceștia transmiteau au fost ocupate de Rusia. Diverse publicații locale au încetat să mai finanțeze proiecte de documentare, de analize și studii media, reducându-și activitatea la fluxuri de știri despre situația din Ucraina, bazate mai mult pe preluări din presa centrală. Managerii publicațiilor ucrainene independente sau ai publicațiilor locale susțin că foarte multe întreprinderi, centre comerciale, magazine ș.a. au fost închise sau și-au redus cheltuielile pentru publicitate. Potrivit directorului Agenției de presă „Abo”, Lera Lauda, fără granturi și donații ale organizațiilor internaționale, multe proiecte de presă nu ar mai putea supraviețui în Ucraina.

„Dezoligarhizarea presei” pe timp de război

În iulie, 10 posturi de televiziune, portalul „Segodnya” și revista „Vogue” au încetat să mai existe în urma deciziei de a le închide a proprietarului și fondatorului trustului de presă „Grupul Media Ucraina”, oligarhul Rinat Ahmetov. Peste 4000 de angajați ai acestor instituții de presă vor fi treptat concediați, iar toate licențele ale posturilor de televiziune Ukraina, Ukraina 24, Futbol 1/2/3, NLO TV, Indigo TV au fost returnate organelor competente ucrainene. Fără licențe aceste întreprinderi nu mai sunt organe de presă. 

Ahmetov a explicat această decizie spontană, despre care jurnaliștii au aflat în ultimul moment, prin necesitatea de a respecta legea „dezoligarhizării”, votată în noiembrie 2021. Legea prezentată de Volodimir Zelenski ca o inițiativă care urmărește să pună capăt influenței afaceriștilor foarte bogaţi asupra politicii prevede crearea unui registru al oligarhilor din Ucraina. Printre criteriile care sunt avute în vedere pentru stabilirea listei au fost menţionate participarea la viața politică, influența asupra mai multor instituții mass-media, deținerea unei companii considerate monopoliste şi a unor active ce depăşesc suma de 85 de milioane de dolari.

Ahmetov a declarat că a investit în afacerea sa media peste 1,5 miliarde de dolari și acum, în lipsa unui cumpărător serios pe timp de război, a luat decizia să anuleze toate licențele pentru a nu fi considerat oligarh. Rinat Ahmetov s-a plâns de legea lui Zelenski, spunând că era obligat să vândă posturile de televiziune în decurs de 6 luni, dar pe timp de război acest lucru nu este imposibil.

Presa ucraineană scrie că exemplul lui Ahmetov ar putea fi urmat și de alți patroni, care, în contextul pieței publicitare tot mai mici din Ucraina, vor închide alte posturi de televiziune, de radio, agenții de știri sau ziare. Acest proces nu este benefic pentru păstrarea pluralismului și diversității de voci în spațiul informațional mai ales în perioada războiului cu Federația Rusă.

De fapt, și până la invadarea Ucrainei de către Rusia mulți analiști politici au numit legea „dezoligarhizării” o inițiativă care are ca scop să blocheze publicațiile și posturile de televiziune care îl critică pe Zelenski. Mulți s-au plâns că legea reduce libertatea de exprimare. În contextul acțiunilor militare din Ucraina, legea „dezoligarhizării” devine un factor de omogenizare și sărăcire a peisajului mediatic.

Narațiunile presei ucrainene: între încurajarea rezistenței și semănarea spaimei în rândul armatei ruse

Narațiunile presei sunt în general pro-Kiev și anti-Moscova. Zilnic, la inițiativa guvernului, o serie de posturi de televiziune și de radio au un spațiu comun de emisie. În timpul telemaratonului național sunt transmise informații oficiale, date statistice și interviuri despre război.

După cum am arătat în alte analize publice de Veridica, Kievul aplică diverse metode de apărare informațională și psihologică în acest război. Narațiunile Kievului sunt subtile și includ elemente clare ale războiului psihologic: apelul la mituri din mentalul colectiv prin compararea luptei împotriva naziștilor lui Hitler cu cea contra „rașiștilor” lui „Putler”, distribuirea unor informații care au ca scop să semene spaimă în rândul armatei Rusiei.

De asemenea, în cadrul telemaratonului național, Ucraina folosește diverse narațiuni pentru a menține spiritul de luptă al populației împotriva agresorului. Pentru a contracara efectele oboselii de război apărute în interiorul societății ucrainene, autoritățile, serviciile de presă ale unităților militare și presa centrală au mutat accentul de la informații despre război care țin de statistică la așa-numite povești umane – portrete ale militarilor, istorii de viață ale victimelor sau cazuri de rezistență exemplară a civililor.

Presa ucraineană scrie despre conflictul militar cu Rusia ca despre un război „sfânt”, ca despre o bătălie civilizațională. Analiștii politici și istorici citați de publicațiile ucrainene susțin că acesta este un război pentru independența Ucrainei, iar tot mai mulți politicieni, indiferent de partid, sunt de părere că pacea cu orice preț nu trebuie acceptată. De exemplu, cel de al doilea președinte al Ucrainei, Leonid Kucima, a declarat că în acest război poate fi un singur învingător. El este de părere că ucrainenii nu trebuie să fie dominați de iluzia occidentală că războiul poate să se termine cu un compromis. „Au fost uciși sute de copii ucraineni – nu știu cum să mai căutăm compromisuri după asta. Nivelul de confruntare este deja prea înalt, așa că în acest război poate fi un singur învingător – și cred că vom fi noi”, a spus fostul președinte al Ucrainei.

Pentru a încuraja rezistența ucrainenilor și a depăși prima fază a oboselii de război, Kievul inițiază o serie de discuții în cadrul telemaratonului național, și nu numai, despre „reconstrucția postbelică a Ucrainei” și „demilitarizarea Rusiei”. Ucraina este arătată ca un stat cu un mare viitor, iar Rusia  – ca o viitoare „ruină eurasiatică”. 

De fapt, aceste narațiuni au ca scop să convingă populația că, după terminarea războiului, pericolul rus pentru securitatea europeană va fi eliminat definitiv în cadrul procesului de „democratizare, denazificare și demilitarizare” a Rusiei.

Surse de informare. Radioul, canalele de Telegram, rețelele de socializare

Încă din primele zile ale războiului, hackerii ruși au blocat o serie de website-uri guvernamentale, inclusiv agenția națională de presă Ukrinform. În paralel, militarii ruși au bombardat emițătoare radio și tv – inclusiv o antenă radio la Kiev chiar pe 24 februarie –au bruiat semnalele de telefonie mobilă și au încercat să blocheze accesul la internet. Scopul era să-i lase pe ucraineni fără acces la informații, să-i împiedice să comunice între ei și să-i dezorienteze.

Rușii nu au reușit însă să blocheze toate semnalele radio, iar mărturiile oamenilor care au fost timp de câteva săptămâni sub ocupație arată că unica lor sursă de informare a fost radioul. Presa ucraineană a scris după eliberarea regiunii Kiev că oamenii căutau aparate vechi de radio și ascultau ce se întâmplă în țară. În Mariupol – dar și în alte localități controlate de ruși – și în momentul de față unica sursă ucraineană de informații rămâne postul public de radio pe unde medii.

Munca jurnaliștilor, mai ales în prima perioadă de război, când rușii încă încercau să cucerească Kievul, s-a desfășurat în condiții de asediu: realizau emisiuni în direct din adăposturi, din stații de metrou; chiar și președintele Volodimir Zelenski a ținut o conferință de presă în astfel de condiții la Kiev. Treptat, însă, lucrurile au început să revină la normal.

În momentul de față, în societatea ucraineană se bucură de o mare popularitate canalele de Telegram ale publicațiilor naționale și locale, dar și ale autorităților centrale sau regionale. Telegramul este foarte răspândit în fostele state sovietice, o serie de publicații rusești îl folosesc pentru distribuirea narațiunilor false despre războiul din Ucraina, însă acesta este folosit și de jurnaliștii ucraineni.

De exemplu, canalul de Telegram al serviciului ucrainean de știri TSN are circa 900 de mii de abonați. În același timp, Telegramul este folosit și de autorități în calitate de canal de comunicare cu cetățenii și sursă de informare. Serviciul Securității de Stat al Ucrainei (SBU) are unul dintre cele mai dezvoltate canale de Telegram, cu peste 450 de mii de abonați. Tot prin Telegram administrațiile militare regionale informează cetățenii despre sirenele antiaeriene sau alte informații operative.

Potrivit unui sondaj publicat în iunie, în perioada războiului a crescut impactul rețelelor de socializare ca sursă de informare a populației. Un studiu finanțat de rețeaua de organizații „Opora” arată că 76,6% dintre ucraineni citesc regulat știri pe diverse rețele de interacțiune socială. Pe locul 2 s-a clasat televiziunea – 66,7%, iar pe 3 – Internetul (inclusiv Telegramul, agențiile de știri, dar fără rețele de socializare) – 61,2% . Radioul este ascultat de 28,4% dintre respondenți, iar ziarele pe suport de hârtie sunt citite de 15,7% dintre ucraineni.

O presă independentă puternică, esențială pentru aspirațiile europene ale Ucrainei

Războiul brutal în care este implicată Ucraina de când a fost atacată de Rusia impune și agenda mass-media din Ucraina. Aceasta nu are cum să rămână neutră în fața amenințării existențiale cu care se confrunta țara, cu atât mai mult cu cât Rusia poartă și un război informațional. Ucraina nu își permite să lase narațiunile rusești să recapete influență asupra societății ucrainene. În plus, rațiunile militare justifică într-o anumită măsură și un control mai mare al autorităților asupra mass-media.

Este esențial însă ca toată această situație să fie doar una temporară, cel târziu până la încheierea ostilităților. Presa ucraineană, în special cea locală, portalurile independente și posturile de televiziune, au nevoie de sprijin financiar prin diverse programe de finanțări nerambursabile pentru a menține pluralismul de opinii și diversitatea de voci în spațiul informațional, zguduit de mai mulți factori nefavorabili concomitent.

Opțiunea europeană – asumată de guvernul de la Kiev, dar și de societatea ucraineană – presupune și existența unei prese independente puternice, care să își poată îndeplini rolul de „câine de pază al democrației”.

Tags: mass-media , Ucraina , Război în Ucraina
Propaganda de Razboi - Razboi in UCRAINA

Material realizat în cadrul proiectului
Fake News - Fake reality: Reziliență socială prin gândire critică.

Proiectul este derulat de Asociația Alternative Sociale în parteneriat cu Asociația Alianța Internațională a Jurnaliștilor Români și Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Iași și beneficiază de o finanțare în valoare de 148.055,00 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă.

Detalii despre proiect aici:

ALTERNATIVE SOCIALE
Alte articole
Cum s-au schimbat narațiunile despre război în Rusia și Ucraina în primele trei luni de conflict

Cum s-au schimbat narațiunile despre război în Rusia și Ucraina în primele trei luni de conflict

Războiul din Ucraina a fost declanșat de Rusia sub pretextul denazificării țării vecine. Din perspectiva Moscovei ar fi trebuit să fie o operațiune rapidă încheiată cu schimbare de regim la Kiev. Pentru ucraineni, pe de altă parte, prioritatea, în primele zile, a fost supraviețuirea. Evoluțiile din teren – și succesul defensivei ucrainene – au dus la ajustarea acestor obiective, lucru care se vede și din narațiunile celor două tabere.

Oboseala de război din Ucraina și din Occident și lecțiile trecutului

Oboseala de război din Ucraina și din Occident și lecțiile trecutului

După mai bine de 4 luni de la invadarea la scară largă a Ucrainei, în această țară, dar și în Occident, începe să devină vizibilă o așa-numită „oboseală a războiului”. Aceasta se vede în discursurile politicienilor, în uzura militarilor și a civililor, în modul în care este reflectat războiul în presa internațională și în interesul pe care îl arată publicul pentru subiectele referitoare la război.

China, în era Xi

China, în era Xi

Cel de-al XX-lea congres al Partidului Comunist Chinez a consfințit controlul lui Xi Jinping asupra Chinei. Înaintea sa, doar fondatorul Republicii Populare, Mao Zedung, a mai deținut așa un control asupra țării. Era Xi are toate premisele să rămână în istorie drept una mai represivă în interior și mai agresivă în exterior decât cele trei decenii de relativă liberalizare care au precedat-o.

Marin Gherman

08 Aug 2022

Actualizat la: 09 Aug 2022 12:35:30
Marin Gherman

Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 9 min
Unsprezece luni lungi: cum s-au adaptat refugiații ucraineni într-o Polonie din ce în ce mai extenuată
Unsprezece luni lungi: cum s-au adaptat refugiații ucraineni într-o Polonie din ce în ce mai extenuată

După ce Rusia a lansat un atac masiv asupra Ucrainei la începutul lui 2022, milioane de civili au fugit în Occident, departe de pericol. Mulți au ales să rămână în Polonia. Au primit ceva ajutoare din partea statului, dar cel mai mult au fost sprijiniți de o rețea de voluntari care le-au pus la dispoziție tot ce le-a trebuit, de la strictul necesar până la locuințe și locuri de muncă. Unsprezece luni mai târziu, în timp ce unii dintre polonezi simt că au cam încept să îi obosească refugiații, aceștia din urmă tot mai încearcă să se integreze în societate și, în același timp, să depășească și trauma provocată de război.

Michal Kukawski
Michal Kukawski
26 Jan 2023
Rusia amenință militar, informațional și politic Republica Moldova. Chișinăul ia măsuri de consolidare a securității și mizează pe sprijinul partenerilor occidentali
Rusia amenință militar, informațional și politic Republica Moldova. Chișinăul ia măsuri de consolidare a securității și mizează pe sprijinul partenerilor occidentali

Bombardamentele rusești asupra Ucrainei au alertat și autoritățile de la Chișinău după ce, în mai multe ocazii, fragmente de rachete au căzut pe teritoriul Republicii Moldova. Incidentele au arătat cât de vulnerabilă este Republica Moldova din punct de vedere militar, fără o apărare antiaeriană și cu o armată de doar șase mii de persoane. Pericolul cel mai mare pentru securitatea și stabilitatea statului pare să vină însă din altă parte – din spațiul informațional controlat de Rusia și din partea unor politicieni care se bucură, pe față sau în secret, de sprijinul Moscovei.

Corneliu Rusnac
Corneliu Rusnac
25 Jan 2023
Premier pentru a șasea oară, Benjamin Netanyahu e prins între radicalismul partenerilor de coaliție și nevoia de aliați arabi împotriva Iranului
Premier pentru a șasea oară, Benjamin Netanyahu e prins între radicalismul partenerilor de coaliție și nevoia de aliați arabi împotriva Iranului

Coaliția condusă de Benjamin Netanyahu depinde de partide ultranaționaliste și religioase, care vor deține o putere fără precedent. Netanyahu se vede prins între agenda radicală a acestor partide și nevoia de a consolida cooperarea cu Statele Unite și țările arabe – sensibile, cel puțin declarativ, și la interesele palestinienilor – pentru a submina programul nuclear al Iranului.

Ioana Dumitrescu
Ioana Dumitrescu
17 Jan 2023
Grupul Wagner: armata de mercenari și infractori pe care mizează Kremlinul pentru a obține victorii în Ucraina
Grupul Wagner: armata de mercenari și infractori pe care mizează Kremlinul pentru a obține victorii în Ucraina

La mijlocul lunii ianuarie, Ministerul rus al Apărării a recunoscut în premieră meritele grupului Wagner în Ucraina. Tensiunile dintre armată și grupul Wagner, al cărui patron a criticat modul în care generalii poartă războiul, sunt de notorietate. În plus, Kremlinul a preferat să fie în general discret, în ultimii ani, cu privire la legăturile sale cu grupul Wagner și activitățile acestuia. Recunoașterea meritelor acestei armate de mercenari – care e ilegală chiar și conform legislației ruse – arată rolul tot mai mare pe care grupul Wagner îl joacă în război.

Marin Gherman
Marin Gherman
16 Jan 2023