Președintele rus Vladimir Putin, Viktor Medvedciuk, și președintele Belarusului, Alexander Lukashenko, la Palatul Tauride din Sankt Petersburg, Rusia, 18 iulie 2019.
© EPA-EFE/MIKHAEL KLIMENTYEV/SPUTNIK/KREMLIN POOL   |   Președintele rus Vladimir Putin, Viktor Medvedciuk, și președintele Belarusului, Alexander Lukashenko, la Palatul Tauride din Sankt Petersburg, Rusia, 18 iulie 2019.

În ciuda războiului, rușii continuă să facă bani în Ucraina

Susține jurnalismul independent

După ce Rusia a atacat Ucraina în 2014, oligarhi ruși sau apropiați ai acestora au continuat să facă bani în Ucraina, unde au investit în rețele de telefonie, bănci, industrie, sectorul energetic și turism. Multe din aceste afaceri au continuat să le aducă bani rușilor chiar și după invazia la scară largă din februarie 2022.

Capital rusesc în Ucraina, în ciuda desemnării Rusiei ca stat agresor

Guvernul Ucrainei a aprobat în februarie procedura de vânzare a activelor rusești confiscate după invadarea țării. Premierul Denis Șmigal a anunțat desfășurarea unor licitații electronice, fiind vorba de zeci de entități economice care și-au sistat activitatea. Anunțul Guvernului de la Kiev a fost întâmpinat cu mare entuziasm de societatea ucraineană, dar au apărut și unele voci critice care nu înțeleg de ce acest proces are loc atât de lent.

În același timp, devine tot mai actuală întrebarea cum a fost posibilă libera circulație a capitalurilor de proveniență rusească în Ucraina în contextul desemnării Rusiei drept stat agresor de către Parlamentul de la Kiev încă în 2014. Mai mult decât atât, în preajma invadării la scară largă a Ucrainei o serie de entități economice au fost cumpărate de oligarhi ruși sau de companii controlate de aceștia, domeniul economic devenind un element important al războiului hibrid purtat de Rusia împotriva Ucrainei și Occidentului.

Interesele rusești în rețele de telefonie mobilă din Ucraina

În 2019, la câteva luni după ce Volodimir Zelenski a devenit președinte, cel mai mare furnizor de telefonie mobilă din Ucraina, Kyivstar, a devenit proprietatea firmei VEON, care îi aparține oligarhului rus Mihail Fridman. După invadarea Ucrainei oligarhul rus – un apropiat al lui Vladimir Putin – a fost inclus pe lista de sancțiuni ale UE.

În pofida confruntărilor din Donbass din anii 2014-2022, Kievul nu a analizat posibilele riscuri de securitate cauzate de trecerea operatorului Kyivstar sub controlul oligarhului rus, părând să nu pună la îndoială ceea ce zice VEON – că oligarhul rus nu influențează procesele decizionale la nivelul operatorului ucrainean, fiind doar acționar. Evident că VEON se opune ideii de naționalizare a furnizorului de telefonie mobilă care ar putea avea loc în viitor.

Un alt operator de telefonie mobilă, Intertelecom, i-a aparținut o perioadă oligarhului Victor Gușan, presupus fost agent KGB care deține trustul Sheriff – și este cel mai influent personaj – din regiunea separatistă Transnistria, finanțată și protejată militar de Rusia. Intertelecom a fost suspectată că ar fi oferit serviciilor speciale rusești posibilitatea să intercepteze abonații săi din Ucraina. În 2015, Intertelecom a devenit principalul furnizor de telefonie mobilă în peninsula Crimeea anexată de Rusia.

Companii energetice regionale, întreprinderi siderurgice și hoteluri

Companiile regionale de furnizare a energiei electrice din Kirovograd, Rivne, Jitomir, Cernăuți și Herson, care sunt întreprinderi de importanță critică în contextul războiului, aparțin grupului VS Energy, care este strâns legat de politicianul rus Aleksandr Babakov și partenerii acestuia. Pe 24 februarie 2022, grupul VS Energy a condamnat agresiunea rusă într-un comunicat în care e menționat și cine sunt proprietarii săi. Printre aceștia nu apare numele lui Babakov, dar figurează cetățeni germani, printre care Marina Iaroslavska, soția oligarhului rus Evhenii Ghiner, partenerul lui Bababkov, și letonul Valts Vigants, care a fost o perioadă de timp consilierul lui Aleksandr Babakov. Acesta și și partenerii săi mai dețineau întreprinderea siderurgică Dniprospețstal, rețeaua de hoteluri Premier Hotels&Resorts, inclusiv două de cinci stele și Prima Bancă Investițională din Ucraina.

Cazul companiilor energetice regionale arată cât de complicate și camuflate au fost mecanismele de control ale oligarhilor ruși asupra economiei ucrainene. Din acest motiv, procesul de confiscare a unor active rusești durează foarte mult, Kievul respectând procedurile juridice interne și normele internaționale în acest domeniu. Rămâne întrebarea cum a fost posibil acest proces în perioada confruntărilor militare din Donbass și relațiilor foarte reci dintre cele două state.

În iunie anul trecut a avut loc prima încercare de confiscare a activelor lui Babakov. Procesul a fost însă blocat de solicitarea unor probe suplimentare de către instanță, existând diverse suspiciuni de corupție la nivelul Comitetului Antimonopol din Ucraina care i-a permis grupului rus să intre pe piața energetică ucraineană.

Băncile controlate de Rusia, închise doar pe 25 februarie 2022

Trei bănci controlate de diverși acționari din Federația Rusă pe teritoriul Ucrainei, care au rezistat în urma reformei sectorului bancar lansată în 2015, au funcționat fără probleme până în data invaziei. Alfa-bank, Sberbank Rusia și Prominvestbank aparțineau oligarhilor ruși, Ministerului de Finanțe al Rusiei sau Companiei Publice de Dezvoltare din Rusia. Numeroase proteste organizate pe teritoriul Ucrainei împotriva acestor bănci nu au determinat retragerea licențelor lor. Războiul hibrid din 2014-2022 între cele două state nu era un temei juridic suficient pentru confiscarea acestor active. Erau necesare soluții politice, dar acestea au tot fost amânate în speranța unei soluții durabile în cadrul negocierilor de pace.

Rusia nu recunoștea că este implicată în războiul din Donbass, însă era desemnat stat agresor în Ucraina după anexarea Crimeea. Era o situație juridică hibridă, între război și pace. Moscova s-a folosit la maximum de această conjunctură social-politică.

Pe 25 februarie 2022, Banca Națională a Ucrainei a luat decizia să retragă licența băncilor Sberbank Rusia și Prominvestbank, care erau controlate de diverse instituții guvernamentale ruse. Potrivit Băncii Naționale, instituțiile financiare ale statului agresor nu vor mai funcționa în Ucraina. Totuși, până la invazia la scară largă respectivele instituții bancare completau bugetul de stat al Rusiei pentru că erau controlate de structurile guvernamentale de la Moscova, nemaivorbind de alte diverse aspecte ce țin de securitate, cum ar fi datele personale colectate de la clienți.

Întreprinderi industriale și benzinării

Energomashspetsstal din Kramatorsk este cea mare întreprindere din Ucraina care se specializează pe produse special turnate și forjate, având o colaborare strânsă cu uzinele siderurgice din estul țării. 93% dintre acțiunile acestei uzine aparțin companiei cipriote EMSS Holding Ltd, care are printre principalii proprietari corporația pentru energie nucleară de stat din Rusia Rosatom. Uzina din Kramatorsk este foarte importantă pentru proiectele energetice ale Rusiei.

Pe 7 martie presa ucraineană scria că Guvernul de la Kiev nu a reușit nici măcar la un an de la invadarea Ucrainei să ia o decizie privind naționalizarea gigantului industrial din Kramatorsk, unii jurnaliști punându-și întrebarea de ce a permis Kievul extinderea influenței Rusiei asupra economiei ucrainene în ultimii 8 ani.

Potrivit experților de la Trap Aggressor, statul și/sau oligarhii ruși controlează cel puțin 79 de întreprinderi, bunuri mobile (8 avioane, 11 nave, 552 de vagoane și platforme, mașini, autobuze etc.). De exemplu, rețeaua de benzinării TatNeft aparține președintelui Republicii Tatarstan, subiect al Federației Ruse, Rustam Minnihanov, susținător al președintelui Putin. Această rețea funcționează fără probleme în regiunea Poltava din centrul Ucrainei, iar decizia de confiscare a activelor sale nu fusese adoptată nici măcar după un an de la invazia la scară largă.

Un sfert dintre acțiunile Uzinei constructoare de vagoane Kriukivski sunt deținute de omul de afaceri rus Stanislav Gamzalov, apropiat de Ministerul Comerțului din Federația Rusă. Această întreprindere este foarte importantă pentru întreținerea funcționării rețelei de căi ferate din Ucraina. În ciuda faptului că președintele Volodimir Zelenski a ordonat naționalizarea acestor întreprinderi, mecanismul respectiv nu a fost elaborat de Cabinetul de Miniștri nici până în momentul de față. Merită menționat faptul că o serie de întreprinderi din Ucraina au o structură de administrație foarte sofisticată, fără să se cunoască deseori cine este beneficiarul final al activității acestor companii.

Companii offshore, folosite

Potrivit publicației Evropeiska pravda (Adevărul european), în timp ce oligarhul ucrainean Viktor Medvedciuk, cel care a fost schimbat de Ucraina în septembrie anul trecut pe mai mulți militari capturați de Rusia, participa la diverse dezbateri ca parlamentar în Rada Supremă, soția sa Oksana Marcenko, cunoscută ca vedetă din showbiz-ul ucrainean, primea bani de la Rusia pentru a asigura condiții prielnice pentru invadarea Ucrainei. În același timp, prin firmele înregistrate în Crimeea, unele sume de bani ajungeau din nou la Moscova ca un comision pentru sprijinul unor inițiative politice din Ucraina. Timp de câțiva ani, a funcționat un adevărat mecanism transfrontalier de corupție, dar și de finanțare a partidelor pro-Kremlin.

Războiului hibrid împotriva Ucrainei a fost finanțat și prin intermediul unei companii cipriote al cărei beneficiar final este un cetățean rus. Firma cipriotă Ketineo-management are o filială la Kiev, într-un apartament construit în perioada sovietică.

Această firmă transfera sute de mii de dolari lunar companiei Ukrkapital, controlată de Medvedciuk, pentru servicii de închiriere fictivă a unor case de odihnă în regiunea Transcarpatia, din vestul Ucrainei. Banii ajungeau în Ucraina și erau folosiți pentru diversiuni, proteste antiguvernamentale și finanțarea partidelor pro-Kremlin. 

O schemă asemănătoare a fost descoperită și în cazul închirierii fictive a bazei de odihnă Vedmeja dibrova din Carpații ucraineni. Banii virați în Ucraina de compania cipriotă ocoleau sancțiunile anti-ruse și controlul riguros al autorităților, fiind prezentați în statisticile oficiale ca investiții externe.

Jurnaliștii ucraineni avertizează că, în condițiile în care autoritățile iau foarte lent măsuri pentru confiscarea activelor lui Viktor Medvedciuk și ale soției sale Oksana Marcenko, aceștia pot să își vândă proprietățile sau să le transfere către alte entități economice offshore.

Schema ilicită de finanțare a diverselor proiecte politice pro-Kremlin pe teritoriul Ucrainei pare să fi fost clonată și folosită pe larg în ultimii ani, însă multe alte cazuri nu au fost deocamdată descoperite.

Banii rusești, mascați în statisticile ucrainene drept „investiții străine”

De la anexarea Crimeii și lansarea războiului din Donbass, Rusia a început să cumpere tot mai multe întreprinderi ucrainene de importanță critică. Acolo unde nu a fost posibil să o facă direct oligarhii ruși sau instituțiile statului, o făceau prin diverse companii înregistrate offshore. Investițiile străine care creșteau în statisticile oficiale ale Kievului erau de fapt bani ruși investiți în pregătirea invadării Ucrainei sau în ocuparea ei pe cale economică.

Mai mult decât atât, în Ucraina ajungeau, prin diverse companii străine bani care erau folosiți pentru finanțarea unor partide politice și mișcări pro-ruse, în special cele coordonate de prietenul și cumătrul lui Putin, oligarhul Viktor Medvedciuk.

De asemenea, Rusia a folosit la maximum slăbiciunile tradiționale ale Ucrainei, existând suspiciuni în presa ucraineană că extinderea influenței economice a rușilor s-a produs și din cauza corupției la nivelul unor instituții de stat.

În sfârșit, nu este clar câți colaboratori mai are Rusia (dacă mai are) în organele de stat ale Ucrainei. De la fostul președinte Viktor Ianukovici la Viktor Medvedciuk la ofițerii cau au trădat începând cu 2014 sau politicieni care s-au implicat în administrația teritoriilor ocupate de Rusia, în ultimii nouă – zece ani au fost destui ucraineni care au optat pentru tabăra inamicului. Să fie astfel de ucraineni responsabili și de tergiversarea tergiversarea procesului de confiscare a unor active rusești?

Material realizat în cadrul proiectului
Fake News - Fake reality: Reziliență socială prin gândire critică.

Proiectul este derulat de Asociația Alternative Sociale în parteneriat cu Asociația Alianța Internațională a Jurnaliștilor Români și Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Iași și beneficiază de o finanțare în valoare de 148.055,00 euro, prin programul Active Citizens Fund România, finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

Lucrăm împreună pentru o Europă verde, competitivă și incluzivă.

Detalii despre proiect aici:

ALTERNATIVE SOCIALE

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Marin Gherman

Marin Gherman




Urmareste-ne si pe Google News

Timp de citire: 9 min
Întâlnirea Biden – Xi nu a rezolvat problemele bilaterale, dar a redus tensiunile
Întâlnirea Biden – Xi nu a rezolvat problemele bilaterale, dar a redus tensiunile

Joe Biden și Xi Jinping au căzut de acord, printre altele, să stabilească o linie directă de contact. E un pas înainte în relația bilaterală, după ani de tensiuni.

Ioana Dumitrescu
Ioana Dumitrescu
17 Nov 2023
Alegerile locale din Republica Moldova, un succes al (filo)rușilor?
Alegerile locale din Republica Moldova, un succes al (filo)rușilor?

Rezultatele alegerilor din Republica Moldova arată un declin al pro-europenilor, după o campanie marcată de ingerințe ale Moscovei și dezinformări și scandaluri generate de filo-ruși.

Corneliu Rusnac
Corneliu Rusnac
06 Nov 2023
Ucraina: oboseala de război crește după eșecul contraofensivei
Ucraina: oboseala de război crește după eșecul contraofensivei

Ucraina a intrat într-o fază nouă a oboselii de război. Apar tot mai multe semnale ale crizei de personal în armată, neîncrederii în autorități și adaptării dificile a societății la prelungirea războiului.

Marin Gherman
Marin Gherman
04 Nov 2023
Guvernul bulgar taxează gazul rusesc pe fondul tensiunilor politice interne
Guvernul bulgar taxează gazul rusesc pe fondul tensiunilor politice interne

Decizia guvernului bulgar de a taxa suplimentar gazul rusesc a provocat tensiuni cu Ungaria și Serbia, cât și un nou conflict cu președintele pro-rus Rumen Radev.

Svetoslav Todorov
Svetoslav Todorov
01 Nov 2023