Donații
Veridica.md
UPDATE 44, 12 septembrie 2023: Președintele Vladimir Putin a salutat, marți, faptul că, „în ultimele șase-șapte luni”, 270.000 de ruși s-au alăturat voluntar armatei și formațiunilor paramilitare care luptă în Ucraina invadată, pe lângă cei 300.000 de militari mobilizați anul trecut. Putin pretinde că în fiecare zi între 1.000 și 1.500 de persoane se înrolează voluntar.
UPDATE 43 , 1 noiembrie: În Rusia nu e necesar și nici nu va emis un decret prezidențial pentru a oficializa încheierea mobilizării rezerviștilor pentru frontul din Ucraina - a afirmat, marți, Kremlinul, citat de agențiile internaționale de știri. Anterior, autoritățile au anunțat că i-au recrutat, în circa o lună, pe cei 300.000 rezerviști de care aveau nevoie și că încorporările încetează. Președintele Vladimir Putin a decretat mobilizarea pe 21 septembrie, în premieră pentru Rusia postbelică, și a provocat un exod al bărbaților aflați la în vârsta de recrutare. Potrivit media internaționale, sute de mii au fugit din țară, inclusiv în state ex-sovietice, precum Georgia, Armenia sau Kazahstan, și peste 2.000 de oameni au fost reținuți după protestele împotriva mobilizării. Comentatorii spun că refuzul Kremlinului de a emite un decret oficial privind stoparea încorporărilor mărește teama rușilor că acestea ar putea fi reluate. Ministrul Apărării, Serghei Şoigu, a declarat că 87.000 din cei 300.000 de soldați mobilizați au fost, deja, dislocați în zona de conflict.
Mobilizarea s-ar fi încheiat
UPDATE 42, 29 octombrie: Rusia susține că a recrutat 300.000 de bărbați într-o lună, pentru a-i trimite pe frontul din Ucraina, și că a încheiat mobilizarea rezerviștilor. Media internaționale amintesc că decretul privind mobilizarea, emis de președintele Vladimir Putin pe 21 septembrie, a determinat mii de bărbați să fugă din țară și a provocat proteste publice de o anvergură fără precedent de la declanșarea invaziei din Ucraina, pe 24 februarie. La Kiev, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, susține că recruții ruși sunt atât de prost pregătiți și echipați, încât Moscova va avea nevoie în curând de și mai mulți oameni pe care să-i trimită la război.
UPDATE 41, 27 octombrie: Parlamentarii ruși au aprobat mobilizarea foștilor deținuți condamnați pentru infracțiuni grave, care pot fi trimiși la luptă în Ucraina. Până acum, legea mobilizării decretată în septembrie de președintele Vladimir Putin a interzis recrutarea acestor persoane. Potrivit amendamentelor adoptate de Dumă, nu pot fi mobilizați decât cei care au fost condamnați pentru pedofilie, luare de ostatici atentate, trafic de materiale radioactive, spionaj sau înaltă trădare. Deputații au votat și legea care reglementează statutul voluntarilor, care va fi acelaşi cu al militarilor cu contract. Mobilizarea rezerviştilor a fost ordonată de preşedintele Putin după o serie de eșecuri ale forţelor ruse în Ucraina, iar autoritățile de la Moscova spun că peste 230.000 de oameni au fost aduși sub arme. Înrolarea a declanșat demonstrații de protest în unele regiuni și a determinat zeci de mii de ruși să părăsească țara în grabă pentru a evita să fie trimiși la război. Au fost semnalate și mai multe cazuri de mobilizare greșită a bărbaților neeligibili, iar Vladimir Putin a recunoscut el însuși că au existat erori.
UPDATE 40, 20 octombrie: Președintele rus Vladimir Putin a vizitat unul din terenurile de antrenament din regiunea Ryazan, în sud-estul Moscovei, unde sunt instruiți noii mobilizați. Comandant suprem al armatei, Putin a verificat problemele de coordonare a unităților și pregătirea personalului mobilizat pentru războiul din Ucraina. Ministrul apărării, Serghei Șoigu i-a raportat președintelui despre instruirea pentru luptă a mobilizaților în diferite specialități militare, după ce presa străină a raportat despre trimiterea oamenilor pe front cu pregătire sumară. Vladimir Putin a inspectat și un complex multifuncțional de tragere și a tras el însuși câteva focuri cu o pușcă cu lunetă. La începutul săptămânii, Putin a impus legea marțială în noile teritorii ocupate în Ucrainei și a ordonat desfășurarea așa-numitei apărări teritoriale. Președintele american Joe Biden a comentat că liderul rus s-a pus într-o poziție dificilă și că singurul său instrument în război rămâne brutalizarea cetățenilor ucraineni.
UPDATE 39, 16 octombrie: Centrele de mobilizare militară de la Moscova, care sunt deschise de aproape o lună, se închid de luni - a anunţat primarul capitalei ruse, Serghei Sobianin. El susţine că Moscova a atins cota de rezervişti care trebuie mobilizaţi pentru a merge pe frontul din Ucraina. Comunicatul lui Sobianin, citat de media internaţionale, nu oferă detalii asupra numărului de moscoviți mobilizați după 21 septembrie, când preşedintele Vladimir Putin a decretat chemarea lor sub arme.
UPDATE 38, 16 octombrie: Media internaţionale remarcă recrutările haotice la care recurge armata rusă, după ce 11 persoane au murit și alte 15 au fost rănite, într-un schimb de focuri pe un teren militar de antrenament, în regiunea Belgorod, de la granița cu Ucraina. Comunicatul ministerului rus al Apărării vorbeşte despre „persoane care s-au oferit voluntar să participe la operațiunea militară specială (din Ucraina)”, metamorfozate în „teroriști (care) au deschis focul cu arme automate asupra membrilor unității”. Surse de la Kiev spun că ar fi vorba despre doi cetăţeni tadjici, de confesiune musulmană, care ar fi tras în camarazii lor ruşi, creştini, din cauza unei dispute de natură religioasă. Cu doar o zi mai devreme, preşedintele Vladimir Putin declarase că Rusia ar urmă să termine în două săptămâni mobilizarea rezerviştilor, pe care a decretat-o pe 21 septembrie.
UPDATE 37, 14 octombrie: Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, vineri, că nu plănuiește un nou val de mobilizare în armata care a invadat Ucraina pe 24 februarie. El spune că 222.000 din cei 300.000 de bărbați planificați au fost recrutați, iar 16.000 sunt, deja, în „unități implicate în luptă”. „Nimic altceva nu este planificat. Nu s-au primit propuneri de la ministerul Apărării și nu văd necesitatea acestora în viitorul apropiat" – a declarat liderul de la Kremlin. „Linia frontului are o lungime de 1.100 de kilometri, aproape imposibil de ținut exclusiv de către soldații aflați sub contract” - a justificat președintele rus decretul de mobilizare a rezerviștilor, pe care l-a semnat pe 21 septembrie, determinând zeci de mii de oameni să fugă din țară, ca să nu fie trimiși pe front.
UPDATE 36, 13 octombrie: „Totul s-a prăbușit” - le mărturisesc reporterilor internaționali antreprenorii ruși, după ce, pe 21 septembrie, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a decretat mobilizarea rezerviștilor din armată, pentru a-i trimite pe frontul din Ucraina. Economia rusă e, din nou, afectată, după seismele deja produse de epidemia de COVID-19 și de sancțiunile occidentale împotriva Moscovei, impuse odată cu invadarea țării vecine, pe 24 februarie. La sediul firmei sale de la Celiabinsk, în Urali, Maxim Novikov numără locurile goale, ocupate anterior de designeri și informaticieni independenți sau de cei care își lansau de acolo start-up-urile. Unii au plecat pentru a umple rândurile armatei ruse, în timp ce alții, spune el, au ales exilul în Kazahstanul vecin, la 140 de kilometri mai la sud. Din cele 77 de locuri disponibile în acest spațiu, abia 45 au fost ocupate în ultimele trei săptămâni. Cifra de afaceri a lui Novikov a scăzut cu 40%. La Moscova, Elena Irisava, director al unei mici fabrici de genți din piele de lux, a rămas fără doi dintre meșteri: unul a fugit de mobilizare, celălalt a plecat să-și ajute fiica, al cărei soț a fost trimis pe front. Tot în capitală, patiseria condusă de Katerina Iberika, care vinde, în special, prăjituri pentru recepții aniversare, a rămas fără comenzi, fiindcă starea de spirit nu-i defel festivă la Moscova.
De la bicicletă la iaht, orice e bun să fugi de armată
UPDATE 35, 12 octombrie: Mai bine de 20 de ruși, cu vârste între 20 şi 30 de ani, care încearcă să scape de mobilizarea în armată, au navigat cu iahturi din porturile Pacificului de Nord către Coreea de Sud, dar celor mai mulți li s-a refuzat intrarea – relatează media internaţionale. Postul sud-coreean KBS, citat de agenţiile de presă, afirmă că doar doi din 21 a putut intra în ţară, celorlalţi înterzicându-li-se accesul, fiindcă scopul debarcării lor ar fi „ambiguu”. Un oficial din ministerul Justiției de la Seul a spus că nu are detalii despre aceste cazuri, dar că rușilor li se permite, în general, să intre în țară fără viză, dacă obțin aprobarea prealabilă prin sistemul electronic de autorizare a călătoriei în Coreea de Sud.
UPDATE 34, 11 octombrie: Deja afectată de sancțiunile occidentale, economia Rusiei se confruntă, acum, cu o nouă lovitură, odată cu mobilizarea rezerviștilor, pe care președintele Vladimir Putin vrea să-i trimită pe frontul din Ucraina – susțin analiștii economici, citați de agențiile internaționale de presă. Cu sute de mii de bărbați fie înrolați, fie fugiți în străinătate, ca să scape de armată, productivitatea economiei rusești scade continuu. Între 0,4% și 1,4% din forța de muncă a Rusiei este „capital uman pierdut”, calculează experții efectele deciziei Kremlinului. Chiar banca centrală de la Moscova recunoaște că, după 21 septembrie, când Putin a decretat așa-zisa mobilizare parțială, activitatea economică în Rusia a încetinit semnificativ.
Rușii refugiați în Georgia au alimentat un mini-boom economic, prin transferuri financiare transfrontaliere echivalând cu 430 de milioane de dolari americani
UPDATE 33, 10 octombrie: „Nu vreau să împușc pe nimeni. De aceea sunt aici" – le-a declarat reporterilor străini cetățeanul rus Igor Tihîi, 49 de ani, specialist în marketing, care a fugit, în toiul nopții, pe bicicletă, în Georgia vecină, după ce, pe 21 septembrie, președintele Vladimir Putin a decretat mobilizarea rezerviștilor, ca să-i trimită pe frontul din Ucraina. Conform decretului prezidențial şi asigurărilor repetate din partea oficialilor ruși, la vârsta lui, Tihîi n-ar fi trebuit să se teamă că va fi încorporat. Dar „în Rusia, ceea ce scrie e una, realitatea este altceva. Sunt oameni de 50 de ani trimiși” pe front - a declarat el pentru agențiile internaționale de știri. Rușii refugiați în Georgia au alimentat un mini-boom economic, prin transferuri financiare transfrontaliere de 1,2 miliarde de lari georgieni (echivalentul a 430 de milioane de dolari americani) – a calculat think-tankul georgian Institutul pentru Dezvoltarea Libertății de Informare. Media internaționale mai scriu că nu toți georgienii sunt, însă, încântați de afluxul de dezertori ruși. Țara lor a purtat, în 2008, un scurt război cu Rusia lui Putin, în urmă căruia a pierdut controlul asupra regiunilor secesioniste pro-moscovite Abhazia și Osetia de Sud. Vreme de două secole, până în 1991, Georgia a fost sub ocupație rusească, mai întâi țaristă, apoi sovietică.
UPDATE 32, 9 octombrie: Începând cu 21 septembrie, dată la care a fost anunțată mobilizarea rezerviștilor în Federația Rusă, și până pe 7 octombrie, în Republica Moldova au intrat 3.802 cetățeni ruși – anunță autoritățile de la Chișinău. Șeful Inspectoratului Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, a precizat că marea majoritate a acestora au și cetățenia Republicii Moldova. Directorul Biroului Migrație și Azil, Mihail Vodă, a menționat că, de la începutul anului, au fost depuse 117 cereri de azil din partea cetățenilor Federației Ruse, iar din 21 septembrie și până în prezent sunt 13 cereri. Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene de la Chișinău a anunțat că, în ultimele două săptămâni, s-a înregistrat un număr sporit de cetățeni ai Republicii Moldova care doresc să revină din Federația Rusă. Situația este mai complicată pentru cei care dețin și cetățenia rusă și se află pe teritoriul Rusiei, fiindcă sunt obligați să se conformeze cadrului legislativ al țării în care se află, inclusiv celui legat de mobilizare. „Este absolut ilegal pentru cetățenii Republicii Moldova să fie angajați în mercenariat și, evident, apelăm din nou la cetățenii noștri să nu fie implicați în acest război în niciun fel” - declara, recent, vicepremierul Nicu Popescu, ministru al afacerilor Externe. Luna trecută, președinta Republicii Moldova, pro-occidentala Maia Sandu, a avertizat că autoritățile de la Chișinău le-ar putea retrage cetăţenia celor care merg să lupte de partea Rusiei în Ucraina vecină, după ce au fost chemați la arme fiindcă deţin şi cetăţenia rusă. În regiunea separatistă pro-moscovită Transnistria (est) trăiesc în jur de 200.000 de persoane cu dublă cetăţenie, a Republicii Moldova şi a Federației Ruse, și, potrivit șefei statului, există riscul ca unele să fie încorporate de către ruși. Ea a adăugat că ia în calcul și înăsprirea pedepselor pentru cetăţenii moldoveni fără paşapoarte ruseşti care se află în rândurile forţelor armate ale agresorului pe frontul din Ucraina.
Kremlinul nu crede că 700.000 de bărbați au fugit din țară de teama încorporării
UPDATE 31, 8 octombrie: Kremlinul a negat informațiile potrivit cărora 700.000 de ruși au fugit din țară de când președintele Vladimir Putin a decretat mobilizarea rezerviștilor, pentru a-i trimite să lupte în Ucraina. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a declarat că nu are cifre exacte despre câți oameni au părăsit țara după 21 septembrie, dar că numărul de 700.000 „n-ar trebui luat în serios”. Media internaționale scriu că zeci de mii de ruși, majoritatea bărbați aflați la vărsta încorporării, au fugit din țară ca să nu lupte în Ucraina. Kazahstanul, Georgia și Mongolia – care au, toate, granițe terestre cu Rusia – au raportat o creștere a numărului de ruși ce trec frontiera. Așa-numita mobilizare parțială, constată analiștii, s-a dovedit una dintre cele mai impopulare măsuri ale decidenților de la Moscova de la declanșarea, pe 24 februarie, a invaziei pe care ei o numesc „operațiune militară specială”. În numeroase orașe și regiuni din Rusia au avut loc proteste vehemente.
UPDATE 30: Conducerea armatei ucrainene susține că noii mobilizați în Federația Rusă sunt nevoiți să-și cumpere propriile echipamente. Potrivit presei de la Kiev care citează Statul Major ucrainean, mai bine de jumătate din cei 8000 de ruși mobilizați într-una din școlile militare din Novosibirsk au primit doar uniforme de teren, iar restul echipamentului ar trebui să și-l procure singuri, sau cu ajutorul autorităților locale. Rămâne problematică, de asemenea, echiparea recruților cu căști și veste anti-glonț. S-a raportat că primele trupe de noi mobilizați în Rusia au apărut în zonele ocupate din sudul Ucrainei, În același timp, mobilizarea din regiunile îndepărtate ale Rusiei se face prin constrângeri, iar numărul noilor recruți este mai mic decât cei 200.000 anunțați de ministrul rus al apărării.
UPDATE 29, 7 octombrie: Doi cetăţeni ruşi, care au fugit cu o barcă, peste strâmtoarea Bering, în peninsula americană Alaska, au solicitat azil în Statele Unite, pentru a a scăpa de mobilizarea decretată de preşedintele Vladimir Putin şi de frontul din Ucraina. Ei au fost găsiţi aproape de un oraş din Alaska, la aproximativ 65 de kilometri de coasta rusă. Ambasada Rusiei la Washington afirmă că este la curent cu cazul și că intenționează să-i contacteze telefonic pe cei doi cetățeni în curând – potrivit unei purtătoare de cuvânt a misiunii, citată de media.
UPDATE 28, 6 octombrie: Editorul rus Aidar Buribaiev, care a fugit în Kazahstanul vecin după ce, 21 septembrie, președintele Vladimir Putin a decretat mobilizarea rezerviștilor, pentru a-i trimite pe frontul din Ucraina, a povestit media internaționale că a străbătut de 4.300 de kilometri pentru a se pune la adăpost. Un zbor direct spre Kazahstan, unde are rude, era imposibil, din cauza cererii mari de bilete, așa că Buribaiev a zburat la Kazan, în Tatarstan, sud-vest, și, apoi, mii de kilometri spre est, la Barnaul, în regiunea Altai din Siberia. De acolo, a luat un autobuz către estul Kazahstanului. Toți cei 50 de pasageri din autobuz, spune el, erau bărbați cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani. „Toți erau din orașe mari și arătau a băieți tocilari din IT” – mai susține Buribaiev, 44 de ani, care a condus la Moscova site-ul MediaLeaks.ru.
Franţa nu acordă automat vize pentru ruşii care fug de armată
UPDATE 27, 5 octombrie: Ministrul francez pentru Afaceri Europene, Laurence Borne, a declarat, miercuri, că rușii care-şi părăsesc țara lor pentru a evita mobilizarea în armată nu vor primi automat vize pentru a rămâne în Franța. „Avem condiții limitate în care se pot acorda vizele. Ne vom asigura că jurnaliştii dizidenţi, oamenii care luptă cu regimul, artiştii şi studenţii pot veni în continuare aici şi vom elibera vize de la caz la caz, ţinând cont riscurile de securitate” - a spus ea într-un interviu acordat media franceze. Întrebată dacă toți dezertorii armatei ruse vor fi primiți în spaţiul comunitar, ea a spus că fiecare caz va fi analizat individual și că procedura de obținere a vizei pentru spațiul Schengen va fi extinsă la 40 de zile, de la cele 15 obișnuite. „Vrem să păstrăm accesul la azil politic în Europa pentru persoanele care au cu adevărat nevoie de el” – conchis Laurence Borne. Luna trecută, şi Republica Cehă a anunţat că nu va elibera vize umanitare rușilor care-și părăsesc țara pentru a evita mobilizarea rezerviștilor, decretată de președintele Vladimir Putin. „Înțeleg că rușii fug de deciziile din ce în ce mai disperate luate de Putin” – a spus ministrul de Externe în guvernul de la Praga, Jan Lipavsky. Dar, a adăugat el, „cei care fug din țara lor pentru că nu vor să îndeplinească o datorie impusă de propriul stat nu îndeplinesc criteriile pentru a primi o viză umanitară”. Franţa şi Cehia, care deține președinția semestrială rotativă a Uniunii Europene, au adoptat o poziție diferită față de Germania vecină, unde ministrul de Interne, Nancy Faeser, susține că „cine i se opune cu curaj lui Putin și se pune, astfel, în mare pericol poate solicita azil politic.”
UPDATE 26, 4 octombrie: Peste 200.000 de oameni au fost încorporați în armata rusă în ultimele două săptămâni, după ce președintele Vladimir Putin a decretat „ mobilizarea parțială”, pentru a-i trimite pe rezerviști pe frontul din Ucraina - a declarat, marţi, ministrul Apărării, Serghei Şoigu, citat de media. El a reiterat dorința Moscovei de a chema sub arme, în total, un efectiv suplimentar de 300.000 de militari pentru războiul din Ucraina. Decretată pe 21 septembrie, prima mobilizare a rezerviştilor din istoria Rusiei postbelice a produs nemulțumiri la scară largă în societate și a determinat mii de bărbaţi care ar fi urmat să lupte să fugă în străinătate. „Dacă s-a făcut o greșeală, aceasta ar trebui corectată și cei care au fost chemați fără un motiv întemeiat să fie aduși acasă” - a ordonat, ulterior, Putin însuși. El a menționat citarea taților cu familii numeroase, a persoanelor care suferă de boli grave sau chiar a persoanelor foarte în vârstă, toate fiind cazuri ce ar fi trebuit exceptate, potrivit legii pe care a promulgat-o. Mass-media și rețelele de socializare au semnalat, la rândul lor, cazuri de mobilizare a bătrânilor, studenților, bolnavilor sau recruților fără experiență militară.
Jumătate dintre ruşii mobilizaţi la Habarovsk nu sunt buni de front
UPDATE 25, 3 octombrie: Mii de ruși mobilizați pentru a merge pe frontul din Ucraina au fost trimiși acasă, iar comisarul militar din regiunea Habarovsk (sud-est, lângă frontiera cu China) a fost demis din cauza recrutărilor haotice – anunţă media internaţionale, care citează oficiali locali. Guvernatorul regional, Mihail Degtiarev, a declarat că mii de bărbați s-au prezentat pentru înrolare în ultimele 10 zile, dar mulți nu erau eligibili. „Pe aproximativ jumătate dintre ei i-am trimis acasă, deoarece nu îndeplineau criteriile de selecție pentru intrarea în serviciul militar” - a explicat Degtiarev. Decretată, pe 21 septembrie, de preşedintele Vladimir Prima, prima mobilizare a rezerviştilor din istoria Rusiei postbelice a produs nemulțumiri la scară largă în societatea și a determinat mii de bărbaţi care ar fi urmat să lupte să fugă în străinătate.
UPDATE 24, 2 octombrie: Numărul cetățenilor ruși care intră în Finlanda a scăzut vertiginos după ce au intrat în vigoare noile restricții impuse de autoritățile de la Helsinki - au declarat polițiștii finlandezi de frontieră, citați de agențiile internaționale de presă. Potrivit statisticile oficiale, după închiderea granițelor țării pentru cetățenii ruși cu vize de europene de turist, vineri au fost înregistrate doar 1.688 de intrări, de aproximativ trei ori mai puține decât cu o zi înainte. Joi, fuseseră peste 5.200. Numărul a variat între 7.000 și 8.000 pe zi imediat după ordinul de mobilizare „parțială” emis, pe 21 septembrie, de către președintele, rus Vladimir Putin, care vrea să trimită rezerviștii din armată pe frontul din Ucraina. Decretul lui a precipitat decizia guvernului de la Helsinki de a închide parțial granița, aliniindu-se, astfel, la măsurile luate de celelalte țări membre ale Uniunii Europene limitrofe cu Rusia - Polonia, Estonia, Letonia și Lituania.
UPDATE 23, 1 octombrie: Ambasadele Germaniei în țările vecine cu Rusia au înregistrat o creștere însemnată a numărului de solicitări de vize din partea cetăţenilor ruşi, după ce, pe 21 septembrie, președintele Vladimir Putin a decretat mobilizarea parţială a rezerviștilor, pentru a-i trimite pe frontul din Ucraina – au dezvăluit surse diplomatice de la Berlin, citate de media internaționale. „Putem confirma o creștere bruscă a numărului de solicitări trimise misiunilor noastre străine din regiune, în special prin e-mail și telefon” – au precizat acestea. În alte cazuri, solicitanții au venit personal la porțile ambasadelor. Anterior, revista germană Der Spiegel relatase despre mii de cereri de permise de intrare în Germania depuse la misiunile de la Erevan, în Armenia, Astana, în Kazahstan, Tbilisi, în Georgia, Baku, în Belarus, și Minsk, în Belarus. Circulă și informații potrivit cărora, pentru a face față fluxului de solicitanți, ministerul german de Externe ia în calcul suplimentarea personalului din cele cinci capitale din state ex-sovietice. Săptămâna trecută, ministrul german de Interne, Nancy Faeser, susținea că „cine i se opune cu curaj lui Putin și se pune, astfel, în mare pericol, poate solicita azil politic” în țara ei.
Kremlinul ordonă corectarea erorilor
UPDATE 22, 30 septembrie: Președintele rus, Vladimir Putin, a cerut „să fie corectate erorile” care s-au produs după ce, săptămâna trecută, a ordonat mobilizarea rezerviștilor, pentru a-i trimite pe frontul din Ucraina. „Dacă s-a făcut o greșeală, aceasta ar trebui corectată și cei care au fost chemați fără un motiv întemeiat să fie aduși acasă” - a ordonat Putin. El a menționat citarea taților cu familii numeroase, a persoanelor care suferă de boli grave sau chiar a persoanelor foarte în vârstă, toate fiind cazuri ce ar fi trebuit exceptate, potrivit legii pe care a promulgat-o. Mass-media și rețelele de socializare au semnalat, la rândul lor, cazuri de mobilizare a bătrânilor, studenților, bolnavilor sau recruților fără experiență militară. Mobilizarea a declanșat demonstrații de protest și refugierea a mii de bărbați în străinătate. Mulți ruși au ales să fugă din țară, provocând cozi lungi la granițele cu Georgia, Kazahstan, Mongolia și Finlanda. Cursele aeriene au fost, de asemenea, luate cu asalt. Peste 2.400 de persoane au fost arestate în timpul demonstrațiilor împotriva mobilizării decretate pe 21 septembrie, potrivit organizației de specialitate OVD-Info, care monitorizează manifestațiile de protest și represiunea la care recurg autoritățile.
UPDATE 21: Finlanda a anunțat o limitare semnificativă a traficului de pasageri la granița cu Rusia, interzicând cetățenilor ruși care călătoresc cu vize de turist să intre în țară, începând de vineri. „Decizia, în principiu, urmărește să prevină complet turismul rusesc în Finlanda și tranzitul aferent prin Finlanda”, a declarat azi ministrul de externe Pekka Haavisto, într-o conferință de presă. Guvernul și-a justificat decizia spunând că sosirea continuă a turiștilor ruși în Finlanda pune în pericol relațiile internaționale ale țării.
UPDATE 20, 29 septembrie: Un tribunal rus a dispus încarcerarea a trei tineri poeți care au participat la o lectură literară publică împotriva mobilizării pentru frontul din Ucraina. Potrivit ONG-ului specializat în monitorizarea manifestațiilor și a represiunii OVD-Info, Artiom Kamardin, Egor Ștovba și Nikolai Daineko au fost plasați în arest preventiv pentru două luni. Ei sunt acuzați de „incitare la ură și amenințare cu folosirea violenței”, culpe pentru care riscă până la șase ani de închisoare. Cei trei bărbați și-au citit versurile în fața statuii din centrul Moscovei a poetului Vladimir Maiakovski, un artist emblematic pentru inadaptarea la regimul bolșevic de acum un secol, loc în care intelectualii dizidenți se adunau încă din perioada sovietică. Autor al unui poem intititulat „Omoară-mă, milițianule!”, Kamardin ar fi strigat lângă statuie „Nouă Rusie, du-te dracului!” El a fost arestat a doua zi și, potrivit avocatului său, Leonid Solovev, citat de presa independentă rusă, anchetatorii l-au bătut și l-au violat cu o ganteră. Canalul Telegram 112, apropiat de poliția rusă, a publicat un filmuleț în care tânărul, în genunchi, își cere iertare. Ulterior, poetul a precizat că mărturisile sale de căință au fost obținute „sub tortură”.
UPDATE 19, 28 septembrie: Sosirile rușilor în Georgia vecină aproape s-au dublat după ce președintele rus, Vladimir Putin, a anunțat, acum o săptămână, mobilizarea rezerviștilor pentru a-i trimite pe frontul din Ucraina - a anunțat ministerul de Interne de la Tbilisi, citat de agențiile internaționale de știri. Potrivit sursei, „numărul a crescut la aproximativ 10.000 pe zi. De exemplu, au fost 11.200 duminică și ceva mai puțin de 10.000 luni”, față de „5.000 până la 6.000” pe zi înainte de decretarea mobilizării în Rusia, pe 21 septembrie.
Aproape o sută de mii s-au refugiat în Kazahstan
UPDATE 18: Aproximativ 98.000 de cetățeni ruși au intrat în Kazahstan începând cu 21 septembrie, iar 64.000 au ieșit din țară în aceeași perioada, potrivit autorităților de la Astana. Președintele Kassym-Jomart Tokaev a declarat că va discuta situația cu partea rusă pentru a rezolva problema în interesul țării sale. Președintele kazah a promis însă să-i protejeze pe rușii care trec granița în număr mare, din cauza situației fără speranță din țara lor. Tokaev spune că a instruit guvernul să ia măsurile necesare și și-a îndemnat compatrioții să dea dovadă de umanitate, răbdare și organizare. Cozi enorme s-au format la frontierele Rusiei după ce președintele Vladimir Putin a ordonat mobilizarea rezerviștilor pentru războiul din Ucraina.
UPDATE 17, 27 septembrie: Președinta Republicii Moldova, pro-occidentala Maia Sandu, a avertizat că autoritățile de la Chișinău le-ar putea retrage cetăţenia celor care merg să lupte de partea Rusiei în Ucraina vecină, după ce au fost chemați la arme fiindcă deţin şi cetăţenia rusă. În regiunea separatistă pro-moscovită Transnistria (est) trăiesc în jur de 200.000 de persoane cu dublă cetăţenie, a Republicii Moldova şi a Federației Ruse, și, potrivit șefei statului, există riscul ca unele să fie încorporate de către ruși. Ea a adăugat că ia în calcul și înăsprirea pedepselor pentru cetăţenii moldoveni fără paşapoarte ruseşti care se află în rândurile forţelor armate ale agresorului pe frontul din Ucraina. Președinta Sandu mai spune că au loc consultări cu Moscova pentru a preveni cazurile în care cetăţeni moldoveni să fie chemaţi la arme în virtutea mobilizării decretate de omologul său rus, Vladimir Putin. Transnistria a ieșit, de facto, de sub controlul autorităților centrale în 1992, după un conflict armat soldat cu sute de morți și tranșat odată cu intervenția trupelor Moscovei de partea rebelilor. Condusă, pe atunci, de președintele Boris Elțîn, Rusia s-a angajat încă de la summitul OSCE de la Istanbul, din 1999, să-și retragă trupele și arsenalele de acolo, ceea ce nu s-a întâmplat nici până azi.
UPDATE 16, 26 septembrie: Cel puțin 100 de persoane au fost reținute de forțele de ordine din republica rusă nord-caucaziană Daghestan, după un protest violent față de mobilizarea rezerviștilor, decretată de președintele Vladimir Putin – o premieră după cel de-al Doilea Război Mondial. Zeci de videoclipuri postate pe rețelele de socializare arată confruntări cu poliția ale protestatarilor care strigau „nu războiului!” Într-un videoclip se vede un grup de femei fugărind un ofițer de poliție, în altele apar polițiști care-i anihilează cu brutalitate pe manifestanți. Potrivit media internaționale, protestul e expresia furiei pe care a provocat-o decizia autorităților ruse de a trimite sute de mii de oameni să lupte în Ucraina invadată. Frustrarea e deosebit de intensă în regiunile sărace, cu populație non-rusă, cum e și Daghestanul, o regiune cu majoritate musulmană situată pe malul Mării Caspice. Conform unui bilanţ neoficial, peste 300 de soldați din Daghestan au murit pe frontul din Ucraina în cele șapte luni care-au trecut de la declanșarea invaziei, pe 24 februarie. Guvernatorul Daghestanului, Serghei Melikov, a recunoscut că „s-au făcut greșeli” în derularea mobilizării în regiune. Și președinții celor două camere ale Parlamentului rus, Valentina Matvienko și Viaceslav Volodin, doi aliați politici de top ai lui Putin, au anunțat că au primit numeroasele plângeri cu privire la greșelile care au fost făcute la recrutarea civililor în armată.
Pedepse grele cu închisoarea pentru rușii care refuză să lupte
UPDATE 15, 25 septembrie: Președintele rus, Vladimir Putin, a semnat amendamente la legislația penală, care prevăd până la 10 ani de închisoare pentru soldații care dezertează sau refuză să lupte. El a promulgat și o lege care facilitează accesul la cetățenia rusă pentru străinii care se înrolează pentru cel puțin un an în armată. Într-un moment în care Moscova caută, prin toate mijloacele, să recruteze mai mulți bărbați pentru a lupta în Ucraina, mii de oameni au ieșit, din nou, în stradă, pentru a-și exprima opoziția față de război și față de mobilizarea rezerviștilor. Peste 700 de persoane au fost arestate, potrivit OVD-Info, o organizație non-guvernamentală specializată în monitorizarea protestelor și a represiunii. Aproape jumătate din arestări au fost operate la Moscova, dar proteste au avut în cel puțin 32 de orașe, din metropola nord-vestică Sankt Petersburg, vechea capitală din epoca țaristă, la Vladivostok, în Extremul Orient rus. Miercuri, în ziua anunțului privind mobilizarea parțială, fuseseră, deja, arestați aproape 1.400 de manifestanți. Numeroși bărbați ruși care ar urma să lupte pe frontul din Ucraina continuă să fugă din țară. Autoritățile ruse au recunoscut un aflux „semnificativ” de mașini pornite spre Georgia, cu aproximativ 2.300 de vehicule numărate la un singur punct de frontieră. Și granițele cu Kazahstan și Mongolia au înregistrat și un aflux masiv de ruși. Uneori, oamenii așteptau câteva ore înainte de a putea trece. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, li s-a adresat direct cetățenilor ruși, în limba lor, și le-a spus că Putin îi trimite cu bună știință „la moarte”. El le-a cerut, din nou, trupelor Moscovei să se predea. „Veți fi tratați într-un mod civilizat (...) nimeni nu va afla circumstanțele predării voastre” – le-a promis Zelenski militarilor inamici.
UPDATE 14, 24 septembrie: Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a cerut compatrioților săi de pe teritoriile ocupate de ruși să „se ascundă pentru a scăpa de mobilizarea” ordonată de Kremlin și, dacă nu pot scăpa, să „saboteze orice activitate a inamicului”. Dacă televiziunile ruse nu au difuzat aproape nicio imagine cu rezerviștii mobilizați, videoclipuri de pe rețelele de socializare au arătat bărbați triști, urcând în autobuze după ce i-au sărutat pe cei dragi, unii cu ochii în lacrimi. Potrivit media internaționale, unul dintre ei, Konstantin, în vârstă de 29 de ani, a spus că a primit citația la domiciliul părinților săi. „Sunt încă în stare de șoc. Nu mă voi ascunde, dar nici nu sar în sus de bucurie” – le-a declarat el reporterilor. Alții au primit o citație după ce au fost arestați în timpul demonstrațiilor împotriva mobilizării. „Mă așteptam la procedurile obișnuite: arestarea, secția de poliție, instanța de judecată. Dar mi s-a spus: mâine te duci la război" - a spus și Mihail, tot de 29 de ani. Anunțul așa-zisei mobilizări parțiale a rezerviștilor a determinat mulți ruși să-și părăsească țara, provocând un aflux la granițe, fără a se putea cuantifica, deocamdată, amploarea fenomenului.
UPDATE 13: Autorităţile din Germania se arată dispuse să-i primească pe ruşii care fug de mobilizarea ordonată de președintele Putin pentru războiul din Ucraina. "Mulţi ruşi care sunt chemaţi acum nu vor să ia parte la acest război, ceea ce este un semn bun. Trebuie lăsată o cale deschisă ca ruşii să vină în Europa, inclusiv în Germania", a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Steffen Hebestreit, citat de CNN. Există însă o serie de chestiuni juridice încă nerezolvate, iar majoritatea căilor de acces spre Occident sunt închise. Rușii pot scăpa acum doar prin Finlanda, dar și guvernul de la Helsinki se gândește să le impună restricții de intrare.
UPDATE 12: Președintele Belarus, Alexander Lukașenko a declarat că nu plănuiește o mobilizare după ce aliatul său de la Kremlin a decis să convoace sute de mii de rezerviști pentru războiul din Ucraina. ”Mobilizarea are loc în Rusia... Nu va exista nicio mobilizare (aici)”, a declarat Lukașenko, citat de presa de stat. Rusia este principalul susținător al Belarusului, iar cei doi vecini fac parte dintr-un așa-numit ”stat de uniune” fără granițe. De asemenea, Belarus se învecinează cu nordul Ucrainei și a servit drept punct de trecere pentru trupele, rachetele și aeronavele rusești, atât înainte, cât și în timpul invaziei Rusiei în Ucraina. ”Vom lupta doar atunci când va trebui să ne apărăm pământul”, a declarat Lukașenko citat de agenția de presă Belta.
UPDATE 11, 23 septembrie: IT-iștii, bancherii și jurnaliștii de la instituțiile media de stat nu vor fi luați pe frontul din Ucraina – a anunțat, vineri, ministerul rus al Apărării, la două zile după ce președintele Vladimir Putin a decretat mobilizarea rezerviștilor. Ministerul a explicat că unii angajați care lucrează în sectoare de importanță critică, precum high-tech sau sistemul bancar, sunt exceptați de la încorporare. De același privilegiu beneficiază și lucrătorii din media pe care regimul Putin le consideră importante.
UPDATE 10. Aproape 10.000 de persoane s-au oferit voluntar pentru ofensiva din Ucraina, în ultimele 24 de ore, după decretul președintelui lui Vladimir Putin privind mobilizarea rezerviștilor - a anunțat, joi, statul major al armatei ruse. Potrivit unui purtător de cuvânt al acestuia, Vladimir Țimlianski, citat de agențiile internaționale de presă, „cetățeni au ajuns singuri la comisariatele militare, fără să aștepte convocarea.”
UPDATE 9: Kremlinul a calificat, joi, drept exagerate relatările despre fuga în masă din Rusia a bărbaților care pot fi încorporați după decretul președintelui Vladimir Putin privind mobilizarea rezerviștilor din armată. Surse concordante susțin că biletele de avion pentru zilele următoare din Rusia către țări considerate prietene, ca Armenia, Turcia, Azerbaidjan sau Serbia, s-au epuizat complet. Au fost raportate cozi lungi la graniţele Rusiei cu Georgia, Finlanda, Kazahstan şi Mongolia.
Proteste în Rusia după anunțarea mobilizării. Peste o mie patru sute de protestatari, arestați
UPDATE 8, 22 septembrie: Forțele de securitate ruseşti au reținut aproape 1.400 de persoane în 38 de orașe, după protestele care denunțau mobilizarea rezerviştilor din armată - susţin organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului. După decretul de mobilizare semnat de preşedintele Vladimir Putin, în Rusia se vând rapid bilete de avion, doar dus.
UPDATE 7: Miniștrii de externe din Uniunea Europeană se întâlnesc de urgență în această noapte la New York, în marja Adunării Generale a ONU, pentru a da un răspuns noilor amenințări lansate de Vladimir Putin. ”Pot anticipa că vor discuta cum să continuăm sprijinul militar pentru Ucraina, cum să facem în continuare presiune asupra Rusiei. Problema sancțiunilor va fi, fără îndoială, pe masă”, a declarat șeful diplomației europene, Josep Borrell
UPDATE 6: Forțele de ordine din Rusia au arestat sute de persoane la protestele împotriva mobilizării anunțate azi de președintele Putin. Grupul independent pentru drepturile omului, OVD-Info spune că arestările au avut loc în cel puțin 15 orașe. Procuratura Moscovei a avertizat anterior că mitingurile neautorizate și îndemnurile la protest sunt ilegale. Opoziția rusă a chemat la proteste împotriva liderului de la Kremlin. Alexei Navalnîi, cel mai cunoscut opozant, aflat în detenție a spus că mobilizarea lui Putin trimite și mai mulți ruși la moarte într-un război eșuat.
UPDATE 5: Președintele american Joe Biden a acuzat Rusia că a încălcat principiile de bază ale apartenenței la Națiunile Unite prin invadarea Ucrainei și a spus că Moscova lansează amenințări „iresponsabile” cu utilizarea armelor nucleare.
De la tribuna Adunării Generale a Națiunilor Unite de la New York, Biden l-a criticat pe președintele rus Vladimir Putin pentru că a început un război neprovocat, pe care 141 de națiuni din Adunarea Generală s-au reunit pentru a-l condamna fără echivoc.
UPDATE 4: Procuratura Moscovei a emis un avertisment cu privire la răspunderea legală în perspectiva protestelor față de mobilizarea anunțată de președintele Putin. Avertismentul se referă atât la materialele care îndeamnă la proteste, cât și la participarea la acțiuni, descrise drept ”ilegale”. Documentul înșiră prevederile care ar fi încălcate în aceste cazuri. Potrivit unui portal pentru drepturile omului OVD-Info, la Moscova au fost făcute deja primele arestări. Rapoarte anterioare semnalau proteste împotriva mobilizării în mai multe orașe din estul Rusiei.
UPDATE 3: Premierul român, Nicolae Ciucă a declarat că România își păstrează atitudinea echilibrată și va continua să analizeze calm evoluția situației împreună cu aliații și partenerii din NATO din Uniunea Europeană. ”Astăzi este Ziua Internațională a Păcii și în loc să o sărbătorim în mod corespunzător, din păcate, în această dimineață am luat act de declarațiile președintelui Putin, am remarcat cu îngrijorare declarațiile privind mobilizarea parțială a armatei Federației Ruse și organizarea așa-numitelor referendumuri în Donbas, Herson și Zaporojie.” - a afirmat premierul Ciucă. În același timp, el și-a exprimat speranța că situația din zona de conflict nu va escalada.
UPDATE 2: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a declarat că alianța va rămâne calmă și nu se va angaja în același tip de retorică nucleară nesăbuită și periculoasă ca președintele Putin. Într-un interviu pentru Reuters, șeful NATO a declarat că „discursul președintelui Putin demonstrează că războiul nu decurge conform planurilor sale. El a făcut o mare greșeală de calcul". Stoltenberg, care se află la New York pentru Adunarea Generală a ONU spune că aliații NATO vor continua să ofere „sprijin fără precedent Ucrainei” și că Putin nu va câștiga războiul, în ciuda acestei escaladări „nechibzuite”.
UPDATE 1: Mobilizarea parțială decretată de președintele rus, Vladimir Putin, va conduce la „o tragedie uriașă” – a avertizat opozantul încarcerat Aleksei Navalnîi. Cel mai popular adversar al Kremlinului se așteaptă la „un număr uriaș de morți” după ce Putin a decis să trimită rezerviștii armatei ruse pe frontul din Ucraina. Noul ministru britanic de Externe, Gillian Keegan, crede că amenințările liderului de la Kremlin trebuie luate în serios, în timp ce colegul său de la Apărare, Ben Wallace, consideră că decretul lui Putin echivalează cu recunoașterea unui eșec și că Ucraina va învinge. Numeroși alți lideri occidentali au declarat că nu sunt impresionați de atitudinea marțială a lui Putin.
Rusia mobilizează trei sute de mii de rezerviști
ȘTIRE INIȚIALĂ, 21 septembrie: Președintele rus, Vladimir Putin, a anunțat, miercuri, o „mobilizare parțială” a rușilor care pot lupta. Aceasta îi priveşte, în primul rând, pe rezervişti. 300 de mii de oameni ar urma să fie chemaţi sub arme. „Consider că este necesar să susțin propunerea (ministerului Apărării) de mobilizare parțială a cetățenilor în rezervă, a celor care au servit deja (...) și care au experiență relevantă” - a spus Putin, într-un discurs înregistrat, difuzat de televiziuni. „Decretul de mobilizare este semnat” și va intra în vigoare „azi” - a adăugat președintele rus. „Vorbim doar de mobilizare parțială” - a precizat el, după ce circulaseră zvonuri privind o mobilizare generală. Confruntați cu „amenințarea” reprezentată de aşa-zisul „regim nazist de la Kiev”, susținut financiar și militar de Occident, „ne vom folosi cu siguranță toate mijloacele pe care le avem la dispoziție pentru a proteja Rusia și poporul nostru” - a mai avertizat Putin , ceea ce, potrivit media internaţionale, ar fi o aluzie la armele nucleare. „Scopul Occidentului este acela de a slăbi, diviza și distruge Rusia” - a mai spus președintele rus în discursul său. Acesta fusese, iniţial, programat pentru marţi seară şi anunţat în mod repetat de media de stat, dar a fost amânat, fără explicaţii, pentru miercuri. În discursul susținut la televiziunea rusă, Vladimir Putin și-a exprimat și sprijinul pentru organizarea referendumurilor anunțate marți de separatiști din patru regiuni ucrainene ocupate partial de forțele ruse: Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson.
Aproape şase mii de militari ucişi
Potrivit comentatorilor, decretul lui Putin e menit să alimenteze cu efective proaspete armata care a invadat Ucraina şi care, pe fondul unei contraofensive energice a trupelor Kievului, bate în retragere. În ajun, Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, a adoptat un text legislativ ce mărește considerabil pedepsele cu închisoarea pentru militarii care se predau inamicului, dezertează sau comit jafuri. Tot miercuri, Rusia a recunoscut un bilanț de 5.937 de soldați uciși de la începutul invaziei sale în Ucraina, declanşată pe 24 februarie. Bilanțul, cu mult sub estimările ucrainene și occidentale - Statul Major al armatei ucrainene estima miercuri că bilanțul pierderilor ruse este de peste cincizeci și cinci de mii de morți, iar Pentagonul aprecia în august că, până atunci, Rusia ar fi înregistrat pierderi de 70 – 80 de mii de morți și răniți - dar , a fost furnizat de ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, care a afirmat, la rândul său că Rusia se luptă „nu atât cu Ucraina, cât cu Occidentul”.
