Donează
Cetățenii ruși sunt mobilizați de la serviciu, de la universitate și chiar în timpul protestelor, dar propagandiștii, care îndeamnă lumea lupte și declarau la televizor că vor să meargă pe front, acum se eschivează, scrie presa independentă rusă după ce Vladimir Putin a decretat mobilizarea parțială.
MEDUZA: Vor să cheme sub arme 1,2 milioane de persoane. În Moscova, planul este de 16 mii
Autoritățile din Rusia intenționează să cheme în armată, în cadrul „mobilizării parțiale”, 1,2 milioane de persoane, a comunicat pentru Meduza o sursă apropiată puterii.
În același timp, în capitală este planificată convocarea a aproximativ 16 mii de persoane, a spus altă sursă din anturajul conducerii Moscovei. Această informație a fost confirmată de persoane din cadrul unui minister federal. În Sankt-Petersburg, urmează să fie mobilizați 3,2 mii de bărbați, potrivit unei surse din anturajul reprezentantului Districtului federal Nord-Vestic.
Pentru centrele regionale „recomandarea a fost să fie mobilizați la minimum”, a spus sursa din anturajul unui minister federal, care a adăugat că „merg prin zonele rurale, acolo nu există presă, opoziție, dar susținerea (pentru război) e mai mare”.
Ministrul Apărării din Rusia Serghei Șoigu a spus, pe 21 septembrie, după anunțul privind mobilizarea, că urmează să fie chemați în armată 300 de mii de rezerviști.
Numărul de persoane care urmează să fie mobilizate este indicat în punctul șapte al ordinului președintelui rus Vladimir Putin. Acest punct este secretizat.
[…]
ISTORIES: Cetățenii ruși sunt convocați în armată de la locul de muncă, de studii și chiar de la proteste
Autoritățile susțin că mobilizarea este „parțială”, însă citațiile sunt trimise și studenților, și angajaților din întreprinderile strategice, și pensionarilor, și chiar protestatarilor împotriva războiului, scrie Istories.
De la miting, la comisariatul militar
„Au început să-i ia pe băieți. Unul din ei [după ce a fost reținut la protest] mi-a zis, alb la față: „Mi-au dat o citație de înrolare …”, povestește Alina, o protestatară de la mitingul din Moscova, de pe 21 septembrie.
În ziua respectivă au fost reținute peste o mie trei sute de persoane în toată Rusia, inclusiv 500 la Moscova, potrivit datelor organizației OVD-Info. Pe lângă procesele-verbale, celor reținuți de poliție li s-au înmânat și citațiile la comisariatul militar. Astfel s-a întâmplat în direcțiile ministerului de interne din Moscova, dar și din alte orașe, de exemplu în Voronej. Militanta pentru drepturile omului Elena Florinskaia a povestit că în Krasnodar, un activist ar fi fost citat la poliție pentru a da explicații privind participarea la miting, dar de fapt i s-a înmânat ordinul de mobilizare: „În cazul în care nu ar fi semnat, era amenințat cu dosar penal”.
Potrivit Alinei, în prezența ei au fost înmânate „șase-șapte ordine de mobilizare băieților tineri”. „Au fost intimidați și cu toții au semnat. Doar unul dintre tineri, de 28 de ani, medic-traumatolog, a spus că nu va semna nimic. Au încercat să-l sperie, dar era calm, poate pentru că e medic, a spus: „Nu semnez nimic” și l-au lăsat în pace”.
[…]
În Ulan-Ude, a spus unul dintre studenții Universității de stat din Bureatia, tinerii erau luați „chiar în timpul orelor”. La fel, în Bureatia, au încercat să-l mobilizeze și pe un bărbat, tată a cinci copii. […] În regiunea Volgograd a primit citație și un pensionar de 63 de ani cu diabet și ischemie cerebrală.
Nici angajații întreprinderilor din industria de apărare nu sunt scutiți de război. Unul dintre lucrătorii uzinei Micron din Zelenograd, întreprindere care produce microelectronică pentru complexul militar-industrial, a aflat că este pe lista pentru mobilizare de la un apropiat, funcționar la comisariatul militar.
Mobilizarea este organizată, probabil cel mai eficient, prin intermediul angajatorilor. „Alaltăieri, în organizația noastră au apărut primele liste cu lucrătorii care vor fi trimiși în orașul Voljskii, ulterior pe teritoriul DNR”, a povestit pentru Istories un interlocutor apropiat de întreprinderea „Gazprom pererabotka”. El a spus că după ce unul dintre colegii săi a fost anunțat la telefon să se prezinte imediat cu bagajele la comisariatul militar, acela a decis să plece din țară și caută o metodă să se refugieze”.
Conducerea unei filiale a Companiei de cărbune din Kuzbass a primit de la comisariatul militar al regiunii Kemerovo cererea de a trimite la comisariat 50 de muncitori, a povestit unul dintre angajați: „Au fost adunați în sala de festivități, ulterior au fost transportați la comisariat, unde le-au remis ordinele de mobilizare pentru 26 septembrie. În ziua aceea trebuie să se prezinte la comisariat, apoi vor fi trimiși la pregătiri în Novosibirsk. Toți erau nemulțumiți, dar nimeni nu a protestat. Credeam că îi vor înjura și „trimite” [pe oficiali] într-un loc cu tot cu citații. Nu, însă, nu se întâmplă nimic”. Potrivit sursei Istories, astfel de scrisori au primit toți conducătorii întreprinderilor de cărbune din Kuzbass.
[…]
MEDIAZONA: „Este îngrozitor că împreună cu diploma ne vor da și ordinul de chemare pe front”. Ce spun studenții la medicină despre mobilizare
Adjunctul președintelui comitetului Dumei de stat pentru sănătate, Badma Bașankaev, susține că vor fi mobilizați cel mult trei mii de medici și lucrători medicali. Printre aceștia vor fi și absolvenții instituțiilor militar-medicale, precum și chirurgi, anesteziologi și traumatologi din instituțiile medicale civile. Medicii deja primesc citații la comisariatele militare. Mediazona scrie ce cred despre mobilizare studenții și absolvenții universităților de medicină.
[…]
„Mi-a fost teamă de mobilizare încă de la începutul conflictului militar. În prima zi când au anunțat-o, am plâns toată seara. E îngrozitor. Copilul meu are doi ani, l-am născut greu și nu există nimic mai terifiant decât să-l pierd acum. Consider că e nedrept ceea ce se întâmplă, moartea oamenilor nu poate fi justificată prin nimic. Pe 21 septembrie, pe la ora 15, comisarul militar mi-a adus ordinul de mobilizare: „Mâine să vă prezentați la comisariat cu toate actele”. Nu am nicio posibilitate să ies din această situație, toată familia mea este încadrată în structurile de forță”.
[…]
„S-ar putea ca această mobilizare să nu fie parțială și să ne trimită pe front, dar, eu nu vreau. Nu vreau să mor pentru convingerile altora, pentru ideile politicienilor care nu se pot înțelege. Mobilizarea parțială nu mă vizează, însă, poate veni și rândul meu. După absolvirea universității, vom fi obligatoriu supuși serviciului militar. Universitatea nu a făcut niciun comentariu. Doar pe 24 februarie a fost un anunț neoficial, atunci ne-au spus că e de dorit să ne abținem de la mitinguri nesancționate. Profesorii se abțin să discute pe teme politice”.
[…]
„Știm ce reprezintă statul nostru „drag”, știm că în orice clipă, dacă nu vor fi destui oameni, îi vor căuta în toate găurile. În prezent, nicio persoană care este în evidența comisariatelor militare, cu livret militar, indiferent de gradul militar, nu are dreptul să plece din țară”.
[…]
„În dimineața de 21 septembrie nu puteam merge la lecții, pur și simplu nu puteam ieși, pentru că nu știi dacă mai e sigur să ieși în stradă. A fost o senzație de panică totală. Mi-au telefonat prieteni care au făcut armata și urmează să fie mobilizați, erau îngroziți. E nedrept ca oamenii care nu au militat pentru război, care nu l-au dorit, să meargă să lupte în locul celor care l-au promovat”.
Novaya Gazeta. Evropa: Propagandiștii cu scutire. Pe front vor merge doar telespectatorii
„Am o zi fericită! Am rugat, am tot implorat de câteva săptămâni. Cu toții am văzut că este necesară – necesară! – mobilizarea parțială. Acești tineri, care doreau să meargă la luptă… Fiecare dintre noi acum e necesar țării – eu, voi, părinți, frați. „Mobilizare” pare un cuvânt înspăimântător. Dar nu foarte. Eu, de exemplu, am cerut de trei ori să fiu trimis pe front. Am 47 de ani și știu că nu mai pot deja nici trage, nici ținti… Dacă eu personal sunt necesar țării – luați-mă pe mine. Iată-mă! Îi rog pe toți cei care mă privesc, care au încredere în mine, care cred în victoria noastră, estimați-vă puterile, posibilitățile… De noi toți acum depinde victoria noastră. Cu noi este Dumnezeu. Credeți în el. El ne va îndruma!”
Cu această „predică” (așa își numește monologurile) li s-a adresat „credincioșilor” săi, pe 21 septembrie, unul dintre luptătorii de pe frontul propagandistic, Anton Krasovskii, la postul de televiziune „RT în rusă”. Câtă nedreptate! Omul se cere pe front și este refuzat de trei ori. Pentru că nu mai poate nici trage, nici ținti la ai săi 47 de ani. Are „scutire” legală. Oare de ce? Îi tremură mâinile? I s-a încețoșat vederea? Ar putea fi, însă, luat ca instructor politic.
[…]
Deocamdată nu vedem reportaje despre entuziasmul „taților și fraților” care iau cu asalt comisariatele militare. Probabil își măsoară altfel puterile și posibilitățile, sau nu prea au încredere în cei care de la televizor le-au inspirat luni la rând avântul militar. Una e să urmărești de pe canapea, cu berea în mână, teatrul virtual al acțiunilor militare, să aplauzi „actorii” și să strigi „ura, înainte!”, și cu totul alta e să plonjezi în realitate și să participi tu însuți la război. Realitatea înfricoșătoare nu o schimbi cu butonul de la telecomandă. A sosit timpul, sună goarna.
Vladimir Soloviov jură cu înverșunare aproape în fiecare emisiune: dacă Patria ne va chema, noi vom răspunde cu toții „Da!” Cu toții vom lua armele în mâini și vom merge pe front, ca să stârpim din rădăcini „urgia nazistă”. Acum, la fel ca și Krasovskii, se lamentează: nu mă iau pe front din cauza vârstei. De ce, mă rog? Are doar 58 de ani. E un bărbat sănătos. Face box. Susține că nu bea. E curajos: a fost în Donbass, unde, îmbrăcat în vestă antiglonț și cu casca pe cap, s-a îmbrățișat cu localnicii care nu-și credeau ochilor – ce VEDETE, cu pază înarmată.
[…]
Se pare, însă, că și-au supraestimat influența asupra minților și predilecțiilor cetățenilor. Nu este exclus că același efect [de respingere] îl va avea și apelul lor înflăcărat de a nu-și cruța viețile pentru patrie, pentru victorie. Poate doar exemplul lor personal ar putea convinge pe cineva, însă, … „Eu nu voi merge nicăieri să lupt… mă voi înscrie pe listă, dar să lupt – să nu așteptați, a răspuns cu ură Șarikov, aranjându-și papionul… Mie mi se cuvine să fiu scutit” [din „Inimă de câine”, de M. Bulgakov].
