În Europa, cele mai multe victime au fost în Rusia şi Ucraina.
El a lăudat ceea ce a numit rezistența Moscovei și Beijingului în fața „presiunii” occidentale.
În iunie, Bruxellesul le-a acordat statutul de state candidate la admitere atât Republicii Moldova, cât și Ucrainei vecine, invadată de trupele Moscovei.
Românul Gheorghe Hagi, liderul așa-numitei generații autohtone de aur din anii 1990, spune că e o zi tristă pentru fotbalul mondial, care și-a pierdut, poate, cea mai importantă personalitate.
Autoritățile de la Minsk menționează că nu au informații despre victime sau pagube, iar imaginile difuzate de media regimului arată resturi de rachetă pe un câmp pustiu.
Media internaționale notează că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, care a evitat să participe la reuniuni publice de la declanșarea pandemiei de COVID-19, a dat prin videoconferință ordinul de arborare a steagulului Rusiei pe noile nave.
Autoritățile susțin că evacuarea civililor din zonă nu e necesară.
Statele Unite și Uniunea Europeană le-au cerut insistent părților să dea dovadă de maximă reținere și să dezescaladeze situația de criză.
„Avem relații de alianță, istorice și spirituale foarte strânse” - le-a amintit reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Potrivit experților internaționali, companiile care au părăsit Rusia „reprezintă în jur de 40% din PIB-ul acesteia și au anulat aproape toate cele trei decenii de investiții străine”.
După un pontificat marcat de crize multiple, Papa Emerit Benedict, al cărui nume real este Joseph Ratzinger, a demisionat din funcție în 2013.
După ce țările occidentale au impus Moscovei sancțiuni economice de o duritate fără precedent, inclusiv interdicții pentru transportatori, companiile aeriene ruse au încetat să zboare către majoritatea destinațiilor din strănătate.
Cu două zile înainte, un membru al grupului său, Vladimir Bidenov, a fost găsit inconștient în același hotel, în aparență după un infarct, și n-a putut fi reanimat.
Noile tensiuni dintre Armenia și Azerbaidjan au stârnit îngrijorări serioase pe scena internațională.
Șeful statului major al armatei, generalul Milan Mojsilovic, a anunţat că a fost trimis de președintele Aleksandar Vucic la graniţa cu Kosovo.
În ajun, Taipeiul a acuzat Beijingul că și-a trimis 43 de avioane militare peste zona-tampon neoficială dintre cele două state chinezești.
Erevanul susţine că autorităţile de la Baku vor să provoace o „criză umanitară”, acuzaţie pe care Azerbaidjanul o respinge.
Analiștii amintesc că Putin pune la îndoială, de ani în șir, existența une națiuni ucrainene și afirmă că statul vecin e o creație a fondatorului regimului bolșevic, Vladimir Ilici Lenin, care, în anii 1920, a înființat ceea ce în epocă se numea Republica Socialistă Sovietică Ucraineană.
Potrivit serviciilor de urgență, unitatea fusese „identificata la sfârșitul anului 2021” de autorități și urma să facă obiectul unui control inopinat în 2023.
Deputatul municipal de la Sankt Petersburg Nikita Iuferev insistă că „Federația Rusă nu a început niciun război”.
El a fost declarat vinovat de „terorism” și de „insulte” la adresa președintelui autoritar Aleksandr Lukașenko, aflat la putere de aproape 30 de ani.
În unele cazuri, ofițerii ruși din Ucraina se supun ordinelor primite de la mercenari.
40% dintre turci trăiesc cu salariul minim, care va ajunge la echivalentul a circa 455 de dolari americani.
Comuniştii şi socialiştii acuză guvernarea pro-occidentală că încalcă normele democratice.
Statele Unite, cel mai mare donator pentru Ucraina invadată de trupele ruse, i-au oferit, până acum, acesteia, potrivit estimărilor experților, ajutoare de aproape 50 de miliarde de dolari, între care 20 de miliarde de dolari în armament și asistență militară.
Încă de la începutul invaziei din Ucraina, pe 24 februarie, Rogozin, care a fost și ambasador al Rusiei la NATO, s-a exersat în declaraţii războinice faţă de Occident.
El a reluat și ideea, prost prizată la Kiev și în cancelariile din Europa Centrală și de Est, că, la sfârșitul războiului, și Moscova trebuie să primească așa-numite „garanții de securitate”.
În 2023, una dintre „prioritățile” armatei ruse rămâne „operațiunea specială (din Ucraina), până când toate obiectivele acesteia vor fi îndeplinite” - a spus și ministrul Apărării, Serghei Șoigu.
Bugetul Apărării se majorează cu 70% în 2023.
Rușii spun că nu se așteaptă la o schimbare de poziție din partea președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, cu privire la refuzul de a negocia cu omologul său rus, Vladimir Putin, nici după vizita pe care liderul de la Kiev o face la Washington.
Predecesoarea sa, polițista letonă Aija Kalnaja, ar fi investigată de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).
Purtătorul de cuvânt al Departamentului american de Stat, Ned Price, a declarat că este „responsabilitatea guvernului Georgiei să-l trateze pe domnul Saakașvili în mod echitabil și cu demnitate”.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
