Taiwanul a anunțat, marți, că-și deschide o reprezentanță în Lituania și a enervat, astfel, regimul comunist de la Beijing, care consideră că insula din sudul Chinei nu-i decât o provincie rebelă. Inaugurarea reprezentanței e prima în ultimii 18 ani în Uniunea Europeană - a jubilat diplomația de la Taipei, citată de agențiile de presă. "Lituania e un bun partener al Taiwanului, cu care împărtășește aceleași valori ale libertății și democrației", a apreciat șeful diplomației de la Taipei, Joseph Wu, care crede că amândouă statele se află pe o frontieră strategică defensivă a sistemelor democratice. Separate politic din 1949, când forțele naționaliste anticomuniste s-au refugiat pe insulă și comuniștii au preluat controlul asupra Chinei continentale, cele două state chinezești își dispută legitimitatea internațională, iar Beijingul are un avantaj net. Taiwanul e recunoscut de numai 15 țări din lume, în timp ce majoritatea celorlalte întrețin relații diplomatice cu republica populară chineză. Dintre acestea, câteva zeci găzduiesc, totuși, reprezentanțe taiwaneze, care n-au statut de ambasadă. Oficialii de la Vilnius au repetat că rămân fideli politicii numite a unei singure Chine, care exclude recunoașterea diplomatică a Taiwanului, dar analiștii amintesc că lituanienilor nu le plac comuniștii chinezi.
Lituania a anunţat, încă din ianuarie, interzicerea echipamentelor destinate controalelor pe aeroporturi fabricate de compania chineză Nuctech. Preşedintele Comisiei parlamentare pentru securitate naţională şi apărare, Laurynas Kasciunas, a declarat că investiţiile şi achiziţiile în sectoare strategice trebuie să răspundă unor criterii de securitate transatlantică, iar decizia țării sale arată că a aceasta a decis să nu facă parte din tehnosfera creată şi controlată de China. Decizia autorităţilor de la Vilnius a fost salutată de ambasadorul american la Vilnius, Robert Gilchrist. Stat membru al Uniunii Europene și NATO și aliat fidel al Statelor Unite, republica baltică a adoptat decizia după ce o comisie numită de guvern a ajuns la concluzia că echipamentele Nuctech 'nu răspund intereselor securităţii naţionale'. O purtătoare de cuvânt a premierului lituanian Ingrida Simonyte, citată de agențiile de presă, a refuzat să furnizeze detalii suplimentare, mulțumindu-se să precizeze că informaţiile primite de la agenţiile statului sunt clasificate Presa evocă, totuși, o evaluare a serviciului de informații, potrivit căruia 'pătrunderea activă a investiţiilor chineze' reprezintă un risc de 'pierdere a controlului resurselor şi infrastructurilor, de manipulare a pieţii şi de influenţă politică'.
Decizia autorităţilor de la Vilnius a intervenit într-un context de îngrijorări crescânde ale ţărilor occidentale privind prezenţa echipamentelor chinezeşti în infrastructurile esenţiale, inclusiv pentru dezvoltarea reţelelor 5G.
Luna trecută, în Polonia vecină Lituaniei, la tribunalul regional de la Varșovia, s-a deschis procesul intentat fostului director local al gigantului chinezesc Huawei, pentru spionaj în favoarea regimului comunist de la Beijing. Numit în comunicatele emise de instanță și preluate de media doar Weijing W., fiindcă legea poloneză interzice publicarea numelui integral al unui acuzat, acesta a fost reținut şi plasat în detenţie provizorie în ianuarie 2019, fiindcă a colectat și furnizat serviciilor speciale chinezești informații care puteau prejudicia Polonia. Weijing W., adaugă procurorii, este el însuși ofiter de informații și a acționat sub acoperirea comercială a Huawei Polska. Acţiunile sale urmăreau să amplifice influenţa în ţară a gigantului chinezesc, ca furnizor de echipamente şi aparatură, şi, finalmente, să pună la dispoziţia acestuia întreaga infrastructura informatică a administraţiei centrale şi locale poloneze.
Alături de chinez, pe banca acuzării se află şi polonezul Piotr D., un fost membru al securităţii interne din țara lui, ABW, specialist în siguranță cibernetică, reţinut pe când lucra pentru divizia locală a grupului francez Orange, cel mai mare operator de telefonie din Polonia. Orange Polonia a precizat că e complet străină de scandalul de spionaj, iar
Piotr D., care a fost pus în libertate după şase luni, neagă toate acuzaţiile.
Aflat, de câțiva ani, în centrul rivalităților dintre China și Statele Unite, pe fondul veritabilului război comercial și tehnologic dintre cele două superputeri, Huawei este perceput cu tot mai multă reticență și de aliații Washingtonului din lumea liberă. După ce americanii au plasat, în 2019, firma chineză pe o așa-numită listă neagră, guvernul de la Varșovia pregătește un amendament la legea privind sistemul național de securitate cibernetică, ce va exclude, pratic, Huawei din competiția pentru instalarea de rețele 5G și chiar de pe piața infrastructurii pentru telecomunicații.
În aprilie, și Guvernul român a adoptat un proiect legislativ care, potrivit experților, exclude, de facto, din rațiuni de securitate națională, Huawei din viitoarea rețea de comunicații mobile 5G. Documentul, care nu nominalizează niciun operator, menționează că, în cazul unor riscuri, amenințări sau vulnerabilități la adresa securității naționale, echipamentele respective nu vor putea fi instalate în România. Ca să poată furniza tehnologii și echipamente pentru 5G, toate companiiile trebuie să obțină avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), condus de președintele Klaus Iohannis.
În august 2019, România și Statele Unite, aliate în NATO și legate printr-un parteneriat strategic, semnau o declarație comună, potrivit căreia compania Huawei e suspectată activități de spionaj în beneficiul regimului comunist de la Beijing, fapt sistematic negat de firma chineză. Reprezentanțiii acesteia la București au afirmat că declarația va provoca plecarea lor din țară, adică pierderi de peste nouă miliarde de euro și a mii de locuri de muncă. Legi similare, care exclud, practic, Huawei de pe piața internă 5G, au mai adoptat Marea Britanie și Suedia.
