Facebook Twitter Instagram Youtube

Știri

Sinodul Bisericii Ortodoxe din Grecia îi îndeamnă pe credincioși să se vaccineze împotriva COVID-19

Object Name: GREECE ORTHODOX EASTER
©EPA/FOTIS PLEGAS G.  |   Greek Orthodox worshipers light candles from the Holy Light

Sinodul Bisericii Ortodoxe din Grecia îi îndeamnă pe credincioși să se vaccineze împotriva COVID-19 și a redactat o circulară cu 12 întrebări şi răspunsuri pe această temă, care va fi citită în lăcașurile de cult. Potrivit publicației elene Kathimerini, citată de agențiile de presă, textul redactat de membrii Sinodului precizează că vaccinurile împotriva noului coronavirus nu conţin microcipuri, așa cum pretind teorii bazate pe campanii de dezinformare de pe internet. Circa 95% dintre locuitorii Greciei își asumă confesiunea ortodoxă, iar statutul special al acesteia e prevăzut și în Constituţia republiciii elene. 

Foarte influentă, Biserica Ortodoxă, spun analiștii, face un serviciu autorităților laice, care au avertizat că economia Greciei nu se va închide din nou, doar pentru a proteja de noul coronavirus o minoritate nevaccinată. Premierul Kyriakos Mitsotakis a amintit că, anul trecut, când Grecia și-a închis granițele pentru străini, vaccinurile anti-COVID-19 nu apăruseră încă. Restricțiile impuse atunci au provocat pierderi de miliarde de euro unei economii dependente de turism și abia ieșită dintr-o criză ce a durat un deceniu.

Circa 40% din cele 11 milioane de greci s-au vaccinat până acum, iar guvernul condus de Mitsotakis le oferă tinerilor bani și gadgeturi pentru a-i stimula să se imunizeze. Analiștii spun că mesajele premierului nu au întotdeauna ecou în societate, iar politicile Executivului conservator elen sunt frecvent contestate în stradă.

Acum o lună, în Grecia a fost, din nou, grevă generală. Au fost afectate numeroase sectoare ale economiei elene, inclusiv transportul public. Şi la începutul lui mai transporturile şi serviciile publice au fost paralizate de o grevă, iar mii de greci au ieşit în stradă, pentru a protesta faţă de reformele prin care guvernul vrea să reglementeze timpul de lucru al angajaţilor. Executivul spune că proiectul de lege introduce o flexibilitate opţională a orelor de lucru,  reglementează telemunca şi oferă garanţii contra hărţuirii sexuale la serviciu. Noile reguli permit personalului să negocieze cu angajatorul să muncească mai mult o anumită perioadă din an şi apoi să-şi ia concedii mai lungi.

Opoziţia de stânga şi sindicatele afirmă, însă, că se oficializeză, astfel, practica orelor suplimentare pentru angajat, la care recurg de multă vreme patronii lipsiţi de scrupule. Criticii mai notează că, în noul sistem, fiecare angajat negociază pe cont propriu şi că nu vor mai exista negocieri colective, ceea ce ar crea o mână de lucru docilă şi prost plătită. Economia elenă a ieşit, în 2018, dintr-un deceniu dezastruos, provocat de criza datoriilor, care a suprimat mii de locuri de muncă şi a generat plecarea în străinătate a multor lucrători dintre cei mai bine calificaţi.

 

Alte știri
Autorităţile de la Bucureşti au decis declararea persona non grata pe teritoriul României a adjunctului ataşatului militar al ambasadei ruse, Alexei Grişaev

Autorităţile de la Bucureşti au decis declararea persona non grata pe teritoriul României a adjunctului ataşatului militar al ambasadei ruse, Alexei Grişaev

Numeroase ţări ex-comuniste central şi est-europene, azi membre ale Uniunii Europene şi NATO, au adoptat, în ultimele săptămâni, decizii similare privind expulzarea unor diplomaţi ruşi.

Apropierea politică şi militară dintre Rusia şi China generează noi pericole pentru NATO – apreciază secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg

Apropierea politică şi militară dintre Rusia şi China generează noi pericole pentru NATO – apreciază secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg

El spune că Moscova şi Beijingul îşi coordonează tot mai frecvent poziţiile în organizaţii precum ONU, fac exerciţii militare comune, experimentează împreună zboruri de lungă distanţă cu avioane de luptă şi fac un intens schimb de experienţă în ceea ce priveşte controlul asupra Internetului.

Premierul armean, Nikol Pașinian, a calificat drept încordată și explozivă situația de la granița cu Azerbaidjanul

Premierul armean, Nikol Pașinian, a calificat drept încordată și explozivă situația de la granița cu Azerbaidjanul

Autoritățile de la Baku afirmă că șase militari armeni capturați intraseră în Azerbaidjan ca să comită sabotaje și să planteze mine, în timp ce Erevanul spune că erau pe sol armean și executau lucrări genistice.

21 Jul 2021

Timp de citire: 2 min
Știri
Politicienii sârbi bosniaci au respins, în mod oficial, interdicția a nega genocidul din 1995, de la Srebrenica, unde trupele lor au ucis opt mii de bărbați și adolescenți musulmani
Politicienii sârbi bosniaci au respins, în mod oficial, interdicția a nega genocidul din 1995, de la Srebrenica, unde trupele lor au ucis opt mii de bărbați și adolescenți musulmani

Considerat cea mai cumplită crimă colectivă din Europa postbelică, măcelul de la Srebrenica înveninează încă relațiile interetnice în întregul spațiu al Balcanilor de Vest.

31 Jul 2021
Președintele bulgar, Rumen Radev, l-a însărcinat pe deputatul Plamen Nikolov cu formarea unui nou guvern
Președintele bulgar, Rumen Radev, l-a însărcinat pe deputatul Plamen Nikolov cu formarea unui nou guvern

Cu studii în Statele Unite și Austria, cu un doctorat în filosofia dreptului și personaj politic mai degrabă necunoscut marelui public, Nikolov, 44 de ani, are la dispoziție o săptămână ca să-și prezinte programul și echipa executivă.

31 Jul 2021
Departamentul american de Stat a anunțat că autoritățile de la Moscova îl obligă să-și concedieze angajații autohtoni de la misiunile sale diplomatice din Rusia
Departamentul american de Stat a anunțat că autoritățile de la Moscova îl obligă să-și concedieze angajații autohtoni de la misiunile sale diplomatice din Rusia

Măsura, pe care șeful diplomației americane, Antony Blinken, a calificat-o drept regretabilă, va influența negativ operațiunile curente ale reprezentanțelor, inclusiv în ceea ce privește interacțiunea cu guvernul rus.

31 Jul 2021
Rusia și Uzbekistanul au început manevre militare comune în apropierea  frontierei cu Afganistanul, unde talibanii câștigă tot mai mult teren
Rusia și Uzbekistanul au început manevre militare comune în apropierea frontierei cu Afganistanul, unde talibanii câștigă tot mai mult teren

Tragedia Afganistanului, scriu toți istoricii, a început în 1979, când trupele Uniunii Sovietice, conduse, în epocă, de Leonid Ilici Brejnev, au recurs, în maniera care le-a consacrat, la o invazie menită să sprijine lovitura de stat comunistă de la Kabul.

30 Jul 2021