Sinodul Bisericii Ortodoxe din Grecia îi îndeamnă pe credincioși să se vaccineze împotriva COVID-19 și a redactat o circulară cu 12 întrebări şi răspunsuri pe această temă, care va fi citită în lăcașurile de cult. Potrivit publicației elene Kathimerini, citată de agențiile de presă, textul redactat de membrii Sinodului precizează că vaccinurile împotriva noului coronavirus nu conţin microcipuri, așa cum pretind teorii bazate pe campanii de dezinformare de pe internet. Circa 95% dintre locuitorii Greciei își asumă confesiunea ortodoxă, iar statutul special al acesteia e prevăzut și în Constituţia republiciii elene.
Foarte influentă, Biserica Ortodoxă, spun analiștii, face un serviciu autorităților laice, care au avertizat că economia Greciei nu se va închide din nou, doar pentru a proteja de noul coronavirus o minoritate nevaccinată. Premierul Kyriakos Mitsotakis a amintit că, anul trecut, când Grecia și-a închis granițele pentru străini, vaccinurile anti-COVID-19 nu apăruseră încă. Restricțiile impuse atunci au provocat pierderi de miliarde de euro unei economii dependente de turism și abia ieșită dintr-o criză ce a durat un deceniu.
Circa 40% din cele 11 milioane de greci s-au vaccinat până acum, iar guvernul condus de Mitsotakis le oferă tinerilor bani și gadgeturi pentru a-i stimula să se imunizeze. Analiștii spun că mesajele premierului nu au întotdeauna ecou în societate, iar politicile Executivului conservator elen sunt frecvent contestate în stradă.
Acum o lună, în Grecia a fost, din nou, grevă generală. Au fost afectate numeroase sectoare ale economiei elene, inclusiv transportul public. Şi la începutul lui mai transporturile şi serviciile publice au fost paralizate de o grevă, iar mii de greci au ieşit în stradă, pentru a protesta faţă de reformele prin care guvernul vrea să reglementeze timpul de lucru al angajaţilor. Executivul spune că proiectul de lege introduce o flexibilitate opţională a orelor de lucru, reglementează telemunca şi oferă garanţii contra hărţuirii sexuale la serviciu. Noile reguli permit personalului să negocieze cu angajatorul să muncească mai mult o anumită perioadă din an şi apoi să-şi ia concedii mai lungi.
Opoziţia de stânga şi sindicatele afirmă, însă, că se oficializeză, astfel, practica orelor suplimentare pentru angajat, la care recurg de multă vreme patronii lipsiţi de scrupule. Criticii mai notează că, în noul sistem, fiecare angajat negociază pe cont propriu şi că nu vor mai exista negocieri colective, ceea ce ar crea o mână de lucru docilă şi prost plătită. Economia elenă a ieşit, în 2018, dintr-un deceniu dezastruos, provocat de criza datoriilor, care a suprimat mii de locuri de muncă şi a generat plecarea în străinătate a multor lucrători dintre cei mai bine calificaţi.
