„În acest timp, este nevoie de un proiect politic în care ucrainenii pot intra” – a mai spus Clement Beaune, referindu-se la iniţiativa lansată e preşedintele Franţei, aşa-numita „comunitate politică europeană”.
Rüdiger von Fritsch mai susţine, într-un interviu pentru „Der Tagesspiegel”, că Putin încearcă să provoace o foamete şi că vrea să destabilizeze Europa prin intermediul unui aflux masiv de refugiaţi.
„Dată fiind amploarea împrumuturilor care fără îndoială vor fi necesare, o strângere de fonduri în numele UE sau cu garanţii naţionale ale statelor membre face parte din opţiunile avute în vedere” – a argumentat Comisia Europeană.
Potrivit lui Antonio Guterres, „nu există o soluţie eficientă la criza alimentară fără reintegrarea pe pieţele mondiale, în pofida războiului, a producţiei alimentare din Ucraina, precum şi a alimentelor şi îngrăşămintelor produse de Rusia şi Belarus”.
Amenințarea Turciei că va bloca aderarea Suediei și Finlandei la NATO a fost interpretată drept o încercare de a obține concesii de la Occident în contextul crizei economice. Politicile anterioare ale regimului Erdoğan – și chiar cele ale Turciei post-otomane în general – sugerează că Ankara vrea, de fapt, mai mult: să-și impună propriile imperative și percepții asupra aliaților.
Uniunea Europeană a alocat deja un ajutor macrofinanciar de urgenţă de 1,2 miliarde de euro pentru Ucraina după agresiunea Rusiei asupra acestei ţări.
Cetăţenii Republicii Moldova au reacţionat la şocul, agonia şi incertitudinea războiului cu amabilitate, generozitate şi compasiune, găzduind un număr mare de refugiaţi ucraineni şi oferind sprijin umanitar Ucrainei – a subliniat Maia Sandu.
În condiţiile în care miniştrii de Externe din UE se întâlnesc luni la Bruxelles pentru a discuta o nouă rundă de sancţiuni impuse Rusiei, diplomaţii au lansat ideea unei amânări a embargoului după ce Ungaria s-a opus la propunerea iniţială a Comisiei Europene, pe motiv că încetarea importurilor de petrol din Rusia ar crea probleme pentru economia sa.
După întâlnirea avută într-un castel vechi de 400 de ani din stațiunea Weissenhaus de la Marea Baltică, înalți diplomați din Marea Britanie, Canada, Germania, Franța, Italia, Japonia, SUA și UE s-au angajat, între altele, să-și continue asistența militară și de apărare „atâta timp cât este necesar”.
În același timp, diplomația rusă acuză Uniunea Europeană că s-a transformat într-un „actor agresiv şi belicos” și nu crede că dorinţa Ucrainei de a se alătura blocului comunitar ar fi „lipsită de importanță”.
Prim-ministrul nipon Fumio Kishida subliniază că „invadarea Ucrainei de către Rusia nu vizează doar Europa, ci zdruncină fundamentele ordinii internaţionale, inclusiv ale Asiei, iar acest lucru nu trebuie tolerat”.
Ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba a salutat reacţia Germaniei la războiul cu Rusia şi a subliniat că acum Berlinul şi-a asumat un rol de lider, după tensiunile care au existat în relaţiile dintre Berlin şi Kiev.
Este pentru prima dată când UE acuză deschis puterea rusă că a comis un atac cibernetic – a precizat şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, în cadrul unei conferinţe de presă la Bruxelles.
Secretarul general al NATO reamintește că misiunea Alianței este aceea de a preveni războiul. „Pacea nu vine de la sine”. Dacă NATO sprijină Ucraina nu însemnă că este parte beligerantă.
Noul pachet de sancţiuni contra Rusiei, al şaselea, mai cuprinde excluderea celei mai mari bănci ruse, Sberkank, şi a altor două instituţii financiare ruseşti din sistemul SWIFT, precum şi interzicerea difuzării a trei posturi TV din Rusia.
Anunţul a fost făcut în cea de-a 70-a zi a intervenţiei ruse în Ucraina, care a făcut mii de morţi şi a provocat cea mai mare criză de refugiaţi în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial, cu peste 13 milioane de persoane strămutate.
Bulgaria, Ungaria, Cehia şi Slovacia se numără printre ţările care au manifestat obiecţii.
„Timpul jumătăţilor de sancţiune a trecut” – a mai spus ministrul ucreainean de Externe, Dmitro Kuleba –, criticând „o situaţie absurdă” în care Bruxellesul „impune mai multe sancţiuni” Rusiei în urma invadării Ucrainei şi „plătind în continuare pentru gazul şi petrolul său”.
„Continuăm să ajutăm Ucraina şi să presăm Rusia pentru a înceta ostilităţile imediat” – a subliniat prim-ministrul italian Mario Draghi.
Noul sistem al Rusiei pentru plata gazului, implicând deschiderea de conturi la Gazprombank unde plăţile în euro sau dolari ar fi convertite în ruble, oferă spaţiu de mişcare unor ţări care ar continua să cumpere gaze ruseşti, distrugând frontul unit al blocului împotriva Moscovei.
De cealată parte, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, avertizează Occidentul să nu „pompeze” arme în Ucraina, sau în alte ţări, precum Georgia sau Republica Moldova.
Podul rutier şi feroviar care traversează estuarul Nistrului a fost grav avariat marți de o rachetă a forţelor ruse – precizează directorul căilor ferate ucrainene.
Londra susţine că a sancţionat, de la începutul războiului, peste 1.400 de persoane şi companii apropiate regimului Putin şi a extins chiar săptămâna trecută lista restricțiilor comerciale care vizează Rusia.
Ucraina deţine 15 reactoare nucleare la patru centrale în activitate, pe lângă depozitele de deşeuri cum ar fi cel de la Cernobîl.
Germania a decis să autorizeze livrarea către Ucraina a în jur de cincizeci de blindate antiaeriene de tip Ghepard, marcând un punct de cotitură în politica prudentă urmată până în prezent de Berlin.
China consideră că expansiunea NATO spre est a generat criza din Ucraina și susține, la fel ca Rusia, „principiul indivizibilităţii securităţii”.
Tot mai mulți observatori se întreabă acum dacă liderii turci, în frunte cu Recep Tayyip Erdoğan, sunt capabili de o schimbare. Unele semne indică faptul că acest lucru ar fi posibil, dar analiștii experimentați rămân sceptici, insistând că o revenire a regimului la agenda reformistă din primii săi ani de guvernare (2002-2009) este imposibilă.
Peste 200 de diplomaţi ruşi au fost expulzaţi la începutul lunii aprilie de ţări din Uniunea Europeană și, de atunci, Moscova ripostează prin măsuri similare.
Într-o intervenţie prin videoconferinţă în Parlamentul European, deputatul ucrainean Mikita Poturaev a cerut Crucii Roşii să ia legătura cu concetăţenii săi dispăruţi.
Într-un interviu pentru ziarul italian „La Repubblica”, Timoșenko afirmă că „războiul se va extinde”, iar „ţările din Europa de Est, din Europa Centrală şi de la Marea Baltică sunt în pericol”.
Invadarea Ucrainei de către Rusia a dat emoții și la Chișinău, unde s-a vorbit de riscul ca Republica Moldova să fie următoarea țintă a Moscovei, lucru sugerat și de propaganda rusă. Pe de altă parte, momentul poate fi exploatat de Republica Moldova pentru a se desprinde definitiv de Rusia și a își accelera integrarea în lumea occidentală.
Potrivit ministrului rus de Externe Serghei Lavrov, situația actuală din Ucraina este rezultatul direct al dorinței SUA și a Occidentului de a conduce și de a domina lumea.