„(Pe) cei care sunt acolo, Chișinăul îi consideră cetățeni ai Republicii Moldova” – amintește șeful Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteață.
Proiectul președintelui francez, Emmanuel Macron, privind o „Comunitate politică europeană” a ajuns din nou în atenție, după câteva luni în care nu s-a prea vorbit de el. Se știe că proiectul vizează și state partenere din afara UE, dar nu e deloc clar ce înseamnă acesta pentru țările care-și doresc aderarea la UE; există temeri că, prin formarea Comunității, aderarea ar putea fi amânată pe termen nedefinit., că executivul de la Bruxelles va susține propunerea franceză.
Gazoductul ruso-german Nord Stream 2 este „o armă geopolitică periculoasă a Kremlinului“ – avertiza, anul trecut, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski.
Șeful comisiei responsabile cu selectarea lungmetrajelor rusești pentru celebrele premii americane, regizorul Pavel Ciuhrai, a denunțat, marți, o decizie luată „în spatele lui” și și-a anunțat demisia.
Prezența unei importante comunități etnice rusești în nordul Kazahstanului trezește temeri cu privire la ambițiile imperiale ale Moscovei asupra acestor teritorii.
„Există încă temeri că Rusia va închide complet robinetul de gaz către Europa pentru o perioadă mai lungă” - a explicat Executivul de la Haga.
Autoritățile maritime au impus restricții de navigație din cauza riscului de explozie a bulelor de metan
Aşa „s-a născut un grup de patrioți” – susţine oligarhul Evgheni Prigojin.
Republica Moldova își dorește să facă un schimb de teritorii cu Ucraina, cedând Transnistria în locul sudului Basarabiei și Bucovinei, potrivit unei publicații din Rusia care interpretează în cheie proprie o declarație a unui deputat din majoritatea parlamentară de la Chișinău. Sursa reia și alte narațiuni false cu privire la Republica Moldova și pune problema recunoașterii independenței Transnistriei de către Moscova.
Numai sâmbătă au venit peste zece mii.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, vorbește iar despre „abuzurile regimului neo-nazist" de la Kiev.
O parte dintre locuitorii Republicii Moldova dețin și cetățenie rusă și, conform decretului președintelui Vladimir Putin, ar trebui să meargă pe frontul din Ucraina.
Guvernul naționalist de la Budapesta continuă să critice strategia Uniunii Europene, despre care spune că are un impact devastator asupra economiei țărilor membre.
Potrivit ministrului de Interne, Denis Monastirski, „absolut toți” ucrainenii reveniți din prizonierat „au nevoie de reabilitare psihologică”.
Forțele ruse au folosit drone iraniene pentru atacuri în sudul Ucrainei
Statele Uniunii Europene vor abandona Ucraina în prag de sezon rece de teamă oprii furnizării de gaze din Rusia și de frica amenințărilor de tip nuclear venite de la Moscova, iar pentru a se justifica aceste decizii, în țările UE vor fi orchestrate o serie de proteste cu ajutorul serviciilor secrete.
Comunitatea internațională condamnă demersurile Moscovei, iar Marea Britanie spune că rezultatele au fost deja pregătire.
Autoritățile ucrainene spun că astfel de locuri există și în alte orașe eliberate.
Postarea pozelor de către ambasada rusă la Roma e calificată drept perfidă, fiindcă survine înaintea alegerilor parlamentare din Italia, programate duminică.
Sub controlul direct al președintelui Vladimir Putin, autoritățile au „scopul final de a crea o societate monolitică”, în care toți oponenții sunt sortiți să dispară de pe scena publică.
La „referendumurile fictive de pe teritoriul suveran al Ucrainei”, votul „nu poate fi liber sau corect” cât timp forțele ruse sunt acolo – subliniază miniștrii de Externe ai celor mai bogate șapte democrații ale lumii.
Volodimir Zelenski spune că nu sunt încă întrunite condițiile pentru încheierea păcii.
Potrivit analiștilor, preocupările cu privire la o potențială escaladare a războiului din Ucraina trimit investitorii în locuri sigure de refugiu, așa cum e dolarul.
Updates: Președintele Vladimir Putin susține că 270.000 de ruși participă voluntar la invazie.
Berlinul va găzdui, pe 25 octombrie, o conferinţă privind reconstrucţia Ucrainei.
Tensiunile au crescut și în acest domeniu, după ce Washingtonul a anunțat sancțiuni împotriva industriei aerospațiale rusești, ceea ce a stârnit mânia fostului șef al Roscosmos, Dmitri Rogozin, un susținător necondiționat al intervenției militare din Ucraina.
„Este o mare onoare pentru mine să port această banderolă de căpitan” - a declarat fostul golgheter al lui Bayern Munchen, în prezent legitimat la FC Barcelona.
Serghei Șoigu susține că prin consolidarea forțelor, decisă de președintele Putin, Rusia contracarează politica occidentală agresivă.
Pesudo-republicile populare Donețk și Lugansk (DPR și LPR), proclamate de secesioniști în estul Ucrainei, ar putea justifica, astfel, utilizarea de către Rusia a forței militare pentru a le apăra.
„Victoriile Ucrainei din ultimele săptămâni sunt o sursă de inspirație” – afirmă premierul britanic, Liz Truss.
El susține că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, „dorește să pună capăt acestui război cât mai curând posibil”.