Milioane de țărani ucraineni au murit de foame în anii 1932-33, în ceea ce istoricul de la Universitatea americană Yale Timothy Snyder numește o „crimă în masă, în mod clar premeditată”.
Anterior, Moscova și-a exprimat „indignarea” față de declarațiile Papei Francisc cu privire la presupusul rol al minorităților etnice din Rusia în războiul din Ucraina.
Justiția spaniolă a deschis o anchetă preliminară pentru presupuse acte de „terorism”.
„Este iubită pentru lumină, în perioada în care rachetele rusești aduc întunericul” - a declarat șefa statului, ea însăși cetățean român.
Peste 20.000 de civili și peste 100.000 de militari ucraineni au fost uciși de la începutul invaziei, pe 24 februarie – afirmă șefa executivului comunitar, Ursula von der Leyen.
„Această apartenență formală la spațiul fostei Uniuni Sovietice semnalează o anumită încărcătură simbolică, care displace multor concetățeni de-ai noștri” – afirmă ministrului de Externe, Nicu Popescu.
Peste 400 de mii de etnici români trăiesc în țara vecină, majoritatea în nordul Bucovinei, nordul și sudul Basarabiei și Ținutul Herța, teritorii românești răsăritene anexate, în 1940, în urma unui ultimatum, de Uniunea Sovietică stalinistă și preluate, în 1991, de Ucraina, ca stat succesor.
În plină criză energetică globală, cauzată de invadarea Ucrainei de către trupele ruse , acest acord va contribui „la eforturile care vizează sprijinirea securității energetice în Germania și în Europa” - a declarat ministrul Energiei din Qatar, Saad Sherida Al-Kaabi.
După invadarea Ucrainei de către Rusia, pe 24 februarie, Finlanda și Suedia vecină au depus, în mai, o solicitare comună de aderare la Alianța Nord-Atlantică, rupând cu tradiția de decenii a neutralității.
Potrivit media internaționale, Japonia încearcă să-și consolideze strategia de securitate, pentru a face față amenințărilor tot mai mari pe care consideră că le reprezintă China și Coreea de Nord comuniste, precum și noua situație geopolitică, creată prin invadarea Ucrainei de către Rusia.
Excluși din preliminariile pentru Cupa Mondială din Qatar, rușii acum țin cu Serbia.
Acum 10 zile, Papa Francisc și-a reiterat disponibilitatea de a face tot ce este posibil pentru a pune capăt conflictului dintre Rusia și Ucraina.
Aflată la Bucureşti, pentru a participa la Reuniunea Liderilor de la München, ea a mulţumit României pentru sprijin.
Bruxelles-ul spune că intensifică pregătirile, în coordonare cu statele membre, pentru posibilii nou-veniți.
Klaus Iohannis cere planuri concrete de apărare în caz că Alianța va fi atacată.
Bucureştiul, susţine amfitrionul reuniunii, Bogdan Aurescu, va deveni capitala diplomatică europeană şi euroatlantică.
„Comitetul Nobel norvegian dorește să onoreze trei campioni de seamă ai drepturilor omului, democrației și coexistenței pașnice în cele trei țări vecine, Belarus, Rusia și Ucraina”.
Peste șapte mii au venit doar joi.
Bombardarea de către Moscova a infrastructurii civile ucrainene a lăsat fără electricitate majoritatea localităților din Republica Moldova.
Eurodeputații solicită Uniunii Europene și statelor membre să pună în aplicare un „cadru juridic” comunitar, care să permită adoptarea împotriva țărilor calificate ca susținătoare ale terorismului a unor „măsuri restrictive” severe și care ar avea ca efect limitarea semnificativă a relațiilor Uniunii cu statele în cauză.
Acestea pledează pentru așa-zisa lume rusă, concept ideologic pe care liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, l-a folosit pentru a relativiza granițele dintre statele ex-sovietice și pentru a justifica invadarea Ucrainei.
Tendinţa tuturor statelor membre ale Uniunii Europene este aceea de a emite recomandări sau acte normative care impun propriilor instituţii publice să schimbe soluţiile antivirus, dacă le folosesc pe cele care provin direct sau indirect din Rusia, întrucât există riscul ca Moscova să exploateze aceste soft-uri într-un atac cibernetic.
De la declanșarea invaziei ruse, pe 24 februarie, Papa a menționat Ucraina în aproape toate aparițiile sale publice.
Prim-ministrul britanic, Rishi Sunak, a fost, sâmbătă, la Kiev, unde a anunțat un ajutor militar în valoare de 50 de milioane de lire sterline (echivalentul a 57,4 milioane de euro) și ajutor umanitar de 16 milioane de lire sterline (18,3 milioane de euro).
Cu suveranitatea la cheremul marilor puteri occidentale, România se face acum preș și în fața Kievului și și-a demis ministrul Apărării, Vasile Dâncu, doar pentru că a vorbit de pace, potrivit fostului premier, Viorica Dăncilă. Narațiunea amintește de cele ale Rusiei, potrivit cărora Ucraina – țară aflată sub atac – e cea care nu dorește pacea. Viorica Dăncilă a promovat și narațiunea falsă că Ucraina subminează agricultura și, implicit, economia României.
Kievul avertizează Teheranul că va avea de suferit în urma complicităţii cu agresorii ruşi.
Nava, numită Ural, cu o lungime de peste 170 de metri, poate transporta până la 54 de membri ai echipajului și poate sparge gheața până la trei metri adâncime.
„Aceste măsuri sunt luate pentru a preveni folosirea (lăcașurilor de cult) drept centre” ale așa-zisei lumi ruse – precizează SBU.
El a precizat că, din cauza bombardamentelor rusești din Ucraina, Chișinăul nu a mai putut importa electricitate din această țară și că, începând cu 14 octombrie, România îi asigură 80-90% din necesar.
În videoclipuri postate pe rețelele de socializare rusești, se văd cadavre de soldați care zac în bălți de sânge, după ce s-ar fi predat.
La fața locului ar fi fost găsite bastoane de cauciuc, un dispozitiv folosit pentru electrocutarea civililor, o lampă cu incandescență și gloanțe.
În vară, la un forum, Putin a rostit greşit în repetate rânduri numele de familie al președintelui kazah, semn, potrivit unor observatori, al dorinței de a-l ridiculiza, după ce acesta a criticat invadarea Ucrainei.