„Starea de război care este în Ucraina determină autoritățile de acolo să aibă o anumită politică în raport cu persoanele care intră în țara lor” - susține șefa Procuraturii Anticorupție de la Chișinău, Veronica Drăgălin.
Moscova ar fi primit „garanții scrise” din partea Ucrainei privind demilitarizarea coridorului din Marea Neagră folosit pentru transportul acestora.
De la declanșarea invaziei ruse, pe 24 februarie, guvernul socialist spaniol condus de Pedro Sánchez a trimis Ucrainei numeroase ajutoare, inclusiv echipamente militare și, mai recent, generatoare de electricitate.
La Kiev, alimentarea cu apă a fost restabilită, dar întreruperile de curent continuă.
Aceste acuzații survin după un atac ucrainean cu dronă asupra flotei rusești de la Marea Neagră, din Crimeea, a cărui planificare Moscova a atribuit-o tot „experților britanici”.
Devenită principalul furnizor de gaze naturale al Europei după reducerea livrărilor rusești, Norvegia a sporit, deja, securitatea în jurul instalaţiilor sale strategice.
Săptămâna trecută, forțele de ocupație ruse anunțaseră, deja, că 70.000 de civili și-au părăsit casele situate pe malul drept al râului Nipru.
Portofoliul era vacant de o săptămână, după ce fostul titular, social-democratul Vasile Dîncu, a anunţat că demisionează, fiindcă nu poate colabora cu preşedintele Klaus Iohannis.
Fragmentele unei rachete doborâte de ucraineni au căzut în Republica Moldova.
Serviciile britanice de informații susțin că noii mobilizați primesc puști vechi, diferite de ale militarilor contractuali, ceea ce complică logistica de război.
Peste 86.500, precizează autoritățile de la București, au ales să rămână aici.
Ministrul rus de externe afirmase că Moscova este încă pregătită să discute cu Occidentul situația Ucrainei, în condițiile unor propuneri realiste.
Vicepremierul în guvernul de la Chişinău Oleg Serebrian spune că aceasta „este o țintă mai ușoară decât Ucraina”.
Acesta a permis exportul a aproape 9 milioane de tone de cereale și a atenuat criza alimentară mondială cauzată de război.
Deşi cele cinci republici ex-sovietice din regiune, membre ale diverselor alianțe economice sau militare patronate de Rusia, nu au condamnat invazia din Ucraina, niciuna nu a susținut în mod deschis Kremlinul.
La o întâlnire cu premierul român, Stoltenberg a mulțumit României pentru contribuția la securitatea comună.
Președintele rus susține că Occidentul își sancționează rivalii geopolitici pentru că nu-i poate concura în mod corect.
Ea avertizează că iarna viitoare va fi și mai dificilă decât aceasta.
Ucraina a acuzat Crucea Roșie Internațională de lipsă de acțiune, ceea ce-i expune abuzurilor pe militarii ucraineni reținuți de ruși.
ONG-ul pentru drepturile omului Viasna, al cărui fondator, Ales Beliaţki, este laureat al Premiului Nobel pentru Pace pe anul acesta, îl recunoaște pe Saţiuk drept prizonier politic.
Israelul nu va oferi armament Ucrainei pentru că acesta va fi vândut Iranului, potrivit presei pro-Kremlin, care-l citează intenționat greșit pe fostul premier Benjamin Netanyahu. În realitate, cuvintele politicanului au fost scoase din context, iar refuzul Israelului este determinat de alte motive.
Fără să se refere la efectele sancțiunilor occidentale, liderul de la Kremlin afirmă că există provocări semnificative în aproape toate domeniile.
NATO a a avertizat Moscova să nu inventeze motive pentru escaladarea conflictului.
Prin hub-ul internaţional umanitar de la Suceava (nord-est), devenit operațional încă din martie, România a facilitat 56 de transporturi umanitare, din state precum Italia, Franţa, Bulgaria, Austria, Slovenia, Cipru, Grecia sau Germania.
În vară, Ucraina a obținut de la creditorii săi internaționali un moratoriu de doi ani asupra datoriei sale externe, estimată la 20 de miliarde.
Un șef din trust susține că e vorba de o mașină-capcană, în care ar fi fost plasați explozibili.
Teheranul neagă constant că ar furniza armament Moscovei deși admite cooperarea militară bilaterală.
Sunt așteptate întreruperi de curent și probleme cu încălzirea, iar oamenii sunt sfătuiți cum să-și izoleze cât mai bine locuințele.
Premierul ungar afirmase că sancțiunile împotriva Rusiei și sprijinul dat Ucrainei cresc riscul de război în Uniunea europeană.
Partenerii internaționali ai Kievului au discutat despre prioritățile imediate și despre planurile pe tremen lung.
Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a lăudat, în schimb, „poziția Ankarei, foarte diferită de cea a Parisului și a Berlinului”.
Bombele murdare sunt arme de distrugere în masă, care combină explozibilii convenționali cu material radioactiv.