Israelul nu va oferi armament Ucrainei pentru că acesta va fi vândut Iranului, potrivit presei pro-Kremlin, care-l citează intenționat greșit pe fostul premier Benjamin Netanyahu. În realitate, cuvintele politicanului au fost scoase din context, iar refuzul Israelului este determinat de alte motive.
NATO a a avertizat Moscova să nu inventeze motive pentru escaladarea conflictului.
Prin hub-ul internaţional umanitar de la Suceava (nord-est), devenit operațional încă din martie, România a facilitat 56 de transporturi umanitare, din state precum Italia, Franţa, Bulgaria, Austria, Slovenia, Cipru, Grecia sau Germania.
În vară, Ucraina a obținut de la creditorii săi internaționali un moratoriu de doi ani asupra datoriei sale externe, estimată la 20 de miliarde.
Un șef din trust susține că e vorba de o mașină-capcană, în care ar fi fost plasați explozibili.
Sunt așteptate întreruperi de curent și probleme cu încălzirea, iar oamenii sunt sfătuiți cum să-și izoleze cât mai bine locuințele.
Premierul ungar afirmase că sancțiunile împotriva Rusiei și sprijinul dat Ucrainei cresc riscul de război în Uniunea europeană.
Teheranul neagă constant că ar furniza armament Moscovei deși admite cooperarea militară bilaterală.
Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, a lăudat, în schimb, „poziția Ankarei, foarte diferită de cea a Parisului și a Berlinului”.
Bombele murdare sunt arme de distrugere în masă, care combină explozibilii convenționali cu material radioactiv.
El apreciase că negocierile reprezintă singura şansă ca Rusia să facă pace cu Ucraina.
Eurosceptică, șefa guvernului de la Roma este, însă, o atlantistă convinsă și o susținătoare a Ucrainei invadată de trupele ruse.
Republica Moldova se militarizează intens, iar guvernarea pro-europeană instaurează un regim dictatorial care nu va putea fi destituit pe căi democratice, afirmă deputatul socialist Bogdan Țîrdea într-un interviu pentru publicația rusă Pravda. Țirdea reia, de fapt, teze promovate tot mai intens de propaganda rusă și de politicieni pro-moscoviți de la Chișinău.
NATO cere Rusiei să nu folosească pretextul unei așa-zise provocări ucrainene pentru a escalada conflictul.
O complicată rețea, în mare parte secretă, ar contribui la transporturile rusești.
4.388 au solicitat azil.
Țara sa e sigura lovită vreodată de bomba atomică, în august 1945, când armata americană a pus capăt războiului din Pacific distrugând orașele nipone Hiroshima și Nagasaki.
Consului general al Rusiei din orașul finlandez Turku este nevoit să vadă în fiecare zi simbolurile Ucrainei, după ce un...
Șeful Pentagonului, Lloyd Austin, reafirmă angajamentul neclintit al Statelor Unite de a sprijini Ucraina să contracareze agresiunea rusă.
Republica Cehă, care deține președinția semestrială rotativă a Consiliului Uniunii, se pronunțase, la rândul său, pentru înființarea unui astfel de tribunal.
Unul dintre suspecți, Artiom Uss, arestat, luni, pe un aeroport din Milano, este fiul unui politician, guvernator al regiunii siberiene Krasnoiarsk.
15.000 de oameni s-ar fi refugiat din calea contraofensivei ucrainene.
Un responsabil al Statului Major spune că Minskul face mobilizări sub acoperire pentru o ofensivă comună cu Moscova.
Șeful diplomației europene spune că Rusia trebuie oprită să mai terorizeze populația Ucrainei.
În prima parte a acestui an, Turcia părea a încerca să reducă agresivitatea politicii sale în Orientul Mijlociu și Mediterana de Est. Însă toate aceste eforturi erau înșelătoare. În realitate, regimul de la Ankara nu a renunțat niciodată la elemente cheie din strategia sa agresivă. Recent, a adăugat un alt astfel de element în relația cu Tripoli, ceea ce poate contribui la agravarea situației din Mediterana de Est și Orientul Mijlociu.
La Cernăuți, transportul electric, sistemele de încălzire, spitalele și brutăriile vor continua să funcționeze normal.
Belarusul are o graniță de 1.085 de kilometri cu Ucraina și se află la mai puțin de 100 de kilometri de capitala acesteia, Kiev.
Ministerul de Externe de la Moscova susţine că livrările de arme din Uniunea Europeană către Kiev au transformat blocul comunitar în parte a conflictului.
Procurorul general Merrick Garland acuză „două conspirații internaționale separate, menite să încalce legile și sancțiunile comerciale” decise de Washington contra Moscovei, după ce, pe 24 februarie, trupele acesteia au invadat Ucraina.
Diplomații străini se retrag din Ucraina, știind că urmează o ofensivă de mari proporții a Rusiei, scrie presa pro-Kremlin, dând exemplul Ambasadei Republicii Serbia. În realitate, diplomații sârbi s-au retras de la Kiev în prima fază a războiului, în martie, și nu s-au mai întors. Propaganda de război are ca scop să semene panică și dezorientare în interiorul societății ucrainene.
Comisia Europeană consideră comparația nepotrivită din moment ce sancțiunile sunt menite să oprească războiul din Ucraina.
Consiliul de Securitate ONU discută la rândul lui tema dronelor iraniene, fără să fie așteptată o decizie.