Rusia trebuie să desemneze Ucraina drept stat terorist întrucât a atacat Kremlinul și alte ținte, cum ar fi crucișătorul Maskva, scrie presa guvernamentală rusă. În realitate, Kievul a răspuns la o invazie lovind ținte militare, iar atacul asupra Kremlinului ridică semne de întrebare cu privire la autor. Mai mult, Rusia e cea care a fost declarată stat terorist de organisme internaționale.
Forţele ruse au lansat drone şi rachete în mai multe regiuni ucrainene, inclusiv la Kiev
Maia Sandu a convocat o manifestație pro-europeană modelată după Marile Adunări Naționale care au culminat, în 1991, cu independența Republicii Moldova. Inițiativa a fost anunțată în contextul în care Moscova și filo-rușii de la Chișinău își intensifică presiunile asupra guvernării pro-europene. E un pariu riscant, care va fi câștigat doar dacă populația se va mobiliza ca în anii '90.
Forţele ruse se pregătesc să facă faţă unei contraofensive ucrainene de amploare.
„Angajații au fost evacuați rapid. Nimeni nu a fost rănit" – susțin oficialitățile.
Ei ar urma să-și transfere pozițiile deținute acolo către trupele ministerului rus al Apărării.
Chişinăul va găzdui summitul Comunităţii Politice Europene (EPC), care reuneşte statele membre ale UE şi alte 17 ţări de pe continent.
Ucraina a declanșat lupta cu corupția în paralel cu luptele împotriva Rusiei cotropitoare.
Mulți ucraineni speră că războiul va fi câștigat în urma contraofensivei pe care armata lor o pregătește. Unii oficiali par să încerce să tempereze așteptările populației. În tabăra cealaltă, Rusia a lansat o serie de narațiuni false privind contraofensiva dar, în același timp, pare să se pregătească să îi explice propriei populații un eventual succes al ucrainenilor..
Ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba a fost la Chișinău pentru a-l convinge să participe la un atac asupra Transnistriei, potrivit unei narațiuni apărute în presa pro-rusă. Narațiunea reia, de fapt, una din principalele teme ale propagandei (pro)ruse care vizează Chișinăul.
Șefa serviciilor repetă că un atac nuclear rus este foarte puțin probabil în acest conflict.
Potrivit acestuia, dronele care-ar fi urmat să-l omoare pe Putin au fost comandate de americani.
„Acțiunile făptuitorilor au reprezentat o amenințare directă la adresa vieții și sănătății personalului misiunii ruse” – susține Moscova.
E subliniază că „este destul de greu de înțeles în situații normale” faptul că dronele ajung la Kremlin.
Elita economică este tot mai nemulțumită de politicile lui Putin, dar nu îndrăznește să îl critice public, scrie presa rusă independentă. Aceasta abordează și despre sabotajele din Rusia și transformarea acestei țări într-un lagăr digital cu ajutorul instrumentelor biometrice.
În acest timp forţele ruse au lansat atacuri aeriene asupra mai multor oraşe ucrainene, care vizează tot mai des ţintele civile.
De vineri seară până luni în zori, în orașul omonim se instituie restricții de circulație, despre care comentatorii spun ar putea prefața îndelung anunțata contraofensivă ucraineană.
Oficial de la Kiev: atacarea președinției ruse „ar incita Rusia la acțiuni și mai radicale împotriva populației noastre civile”.
Suedia, Danemarca, Finlanda și Norvegia s-au alăturat eforturilor internaționale de a furniza arme grele Ucrainei și au donat unele dintre propriile lor tancuri Leopard 2 ori au oferit bani, pentru a ajuta Kievul să le cumpere.
Valul de atacuri din Rusia și din peninsula anexată Crimeea ar putea umbri festivitățile militare de pe 9 mai, când, din ordinul Kremlinului, rușii celebrează cu mare fast victoria din 1945 a Uniunii Sovietice staliniste asupra Germaniei hitleriste, la sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial.
Așa-numiții deținuți „paria” erau puși să execute „sarcini degradante” și, în caz de „eșec”, erau expuși violenței sau abuzului sexual.
Din septembrie 2022, când președintele Vladimir Putin a decretat mobilizarea parțială a rezerviștilor, ca să-i trimită pe front, „mai mult de 2% dintre tinerii de 20-40 de ani au fost mobilizați și circa 3% din această generație au părăsit Rusia”
Breaking Fake News realizează, săptămânal, o selecție a narațiunilor false demontate în presa internațională.
Consilierul preşedintelui Ucrainei a explicat motivele pentru care civilii au devenit ţinte preferate.
Ea este acuzată că a acceptat cu bună ştiinţă ca partidul său să fie finanţat de un grup criminal şi că a falsificat raportul financiar al formaţiunii politice.
Lingviștii spun că, după al doilea război mondial, găgăuzii au fost supuși de către ocupanții sovietici rusificării forțate, combinată cu o izolare față de români.
La intrarea în țară, va fi nevoie și de testul antirabic.
El a avertizat că o contraofensivă ucraineană ar putea reprezenta „o tragedie” pentru Moscova.
Amendarea constituţiei uzbece promite în schimb mai multă bunăstare şi protecţie socială pentru cetăţenii fostei republici sovietice.
Sevastopolul a fost atacat frecvent după ce trupele ruse au invadat Ucraina pe scară largă, în februarie 2022.
Fostul președinte Dmitri Medvedev, azi vicepreședintele Consiliului de Securitate de la Moscova, susține că Republica Moldova nici măcar nu mai există ca stat, pentru că „a fost vândută” României.
Ca multe alte subiecte legate de Ucraina, criza cerealelor a fost exploatată inclusiv pentru a decredibiliza Kievul și a submina sprijinul pentru acesta. Unele aspecte ale sale au fost exagerate sau scoase din context și nu au lipsit nici narațiunile false pe această temă. Veridica a căutat să răspundă la 12 întrebări cheie apărute în dezbaterea generată de această criză.
---copie-image.webp)