La Torino, miniştrii de Externe participanţi au promis „mobilizarea tuturor capacităţilor Consiliului Europei pentru a garanta că Rusia va fi trasă la răspundere pentru încălcările drepturilor omului comise”.
Iniţiativa vine după pierderile grele în oameni şi echipamente suferite de armata rusă în invazia lansată împotriva Ucrainei pe 24 februarie şi care nu decurge conform planului Moscovei, timp în care Ucraina şi-a mobilizat aproape toţi bărbaţii apţi să servească în armată.
Potrivit lui Antonio Guterres, „nu există o soluţie eficientă la criza alimentară fără reintegrarea pe pieţele mondiale, în pofida războiului, a producţiei alimentare din Ucraina, precum şi a alimentelor şi îngrăşămintelor produse de Rusia şi Belarus”.
În paralel, Comitetul Internaţional al Crucii Roşii face demersuri pentru ca soldaţii ucraineni care s-au predat la combinatul siderurgic Azovstal din Mariupol să-şi poată contacta rudele.
Cancelarul german, Olaf Scholz, a precizat că nu agreează acordarea unei „scurtături” Ucrainei pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Miercuri au venit aproape nouă mii.
Bruxellesul a avertizat în mai multe rânduri că un astfel de mecanism de conversie e o eludare a sancțiunilor impuse Rusiei de Uniunea Europeană.
Ministrul de Externe, Liz Truss, a explicat că, atâta timp cât președintele Vladimir Putin își continuă ceea ce ea a numit atacul barbar asupra Ucrainei, guvernul britanic va continua să țintească economia rusă.
La Casa Albă sunt programate discuții între președintele american, Joe Biden, omologul său finlandez, Sauli Niinistö, și premierul suedez, Magdalena Andersson.
"Dar de ce ai venit aici? Ca să ne eliberezi de ce? Ce ți-a făcut soțul meu?" - l-a întrebat văduva civilului ucis.
Schröder îşi va pierde biroul care îi era pus la dispoziţie şi personalul aferent, însă îşi va păstra protecţia personală din partea poliţiei şi pensia sa de fost cancelar federal.
Presa rusă distribuie o narațiune de propagandă, potrivit căreia Kievul mobilizează un milion de persoane în armată, fiind obligat de Occident să își sacrifice populația în schimbul ajutoarelor pe care le primește. În realitate nu e vorba de nicio mobilizare; Ucraina doar a solicitat asistență pentru a-și putea susține forțele de securitate care, împreună, au un efectiv de un milion de persoane.
Crește fluxul dinspre Republica Moldova.
După ce Rusia a invadat Ucraina în 24 februarie, mai multe ţări europene au expulzat peste 300 de diplomaţi ruşi, uneori sub acuzaţii de spionaj.
Procesul, care ar trebui să fie urmat rapid de alte câteva, va fi un test pentru sistemul judiciar ucrainean, într-un moment în care instituţiile internaţionale îşi desfăşoară şi ele propriile anchete cu privire la abuzurile comise de trupele ruse în această ţară.
Luni, membrii ruşi ai CIO au primit permisiunea de a participa la sesiunea Comitetului Internaţional Olimpic din această săptămână, forul olimpic spunând că aceştia nu sunt reprezentativi pentru ţara lor.
„Obiectivul strategic al rușilor este totul sau nimic” – ripostează ucrainenii.
Finlanda şi Suedia şi-au depus oficial miercuri cererile de aderare la NATO. Elveţia, care este cunoscută pentru statutul tradiţional de neutralitate, înclină acum mai mult spre aderarea la Alianţă.
Uniunea Europeană a alocat deja un ajutor macrofinanciar de urgenţă de 1,2 miliarde de euro pentru Ucraina după agresiunea Rusiei asupra acestei ţări.
Cetăţenii Republicii Moldova au reacţionat la şocul, agonia şi incertitudinea războiului cu amabilitate, generozitate şi compasiune, găzduind un număr mare de refugiaţi ucraineni şi oferind sprijin umanitar Ucrainei – a subliniat Maia Sandu.
Concret, „orice jurnalist acreditat pe lângă forţele armate, care se deplasează într-o zonă de risc, poate împrumuta material la Liov (vestul ţării) şi Kiev” – a explicat RSF.
În ciuda măsurilor luate de Moscova pentru a-și asigura monopolul asupra informației cu privire la războiul din Ucraina, jurnaliștii ruși independenți continuă să scrie. Veridica a selectat mai multe materiale care descriu ce se întâmplă în regiunile din Ucraina ocupate de Rusia: cum este maltratată populația locală de forțele armate ruse, cum dispar bărbații din orașe, cum sunt numite noi administrații „militaro-civile” și cine sunt oamenii puși de ruși să conducă teritoriile acaparate.
New Delhi, care se angajase să furnizeze grâu ţărilor fragile cândva dependente de exporturile din Ucraina, a explicat că doreşte să asigure „securitatea alimentară” pentru cei 1,4 miliarde de locuitori ai Indiei.
ONU a acuzat armata ucraineană că bombardează școlile sau le folosesc în scop militar, potrivit unor narațiuni de propagandă lansate de presa rusă. În realitate, raportul ONU critică Rusia pentru că distruge școli și ucide civili pe teritoriul Ucrainei.
Moscova trimite în Ucraina membri ai minorităților etnice.
Statele baltice sunt, probabil, printre țările NATO cele mai expuse la un eventual atac al Rusiei și au fost printre primele care și-au exprimat îngrijorarea cu privire la agresivitatea regimului Putin. Apartenența la NATO le oferă o protecție, dar experții cred că Alianța trebuie să își consolideze pozițiile în regiune.
Preşedintele Turciei a criticat din nou posibilitatea ca Finlanda şi Suedia să intre în Alianţă, spunând că ambele ţări sprijină „organizaţii teroriste”, printre care Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), care este interzis în Turcia, şi miliţiile kurde YPG din Siria.
Omul ajuta la deplasarea în siguranță a persoanelor strămutate, iar soția nu l-a mai putut contacta telefonic de pe 2 martie.
Președintele Finlandei, Sauli Niinistö, merge, joi, la Casa Albă.
Violul și crima, practici curente ale armatei ruse – acuză celebra organizaţie pentru apărarea drepturilor omului Human Rights Watch.
Consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak crede că Moscova nu pricepe că războiul nu mai are loc după regulile, calendarul sau planurile sale.