Președintele Vladimir Putin afirma, recent, că „cel puțin treizeci” de jurnaliști ruși au murit de la începutul războiului.
Comitetul central al partidului a aprobat „numirea tovarășului To Lam, membru al Biroului Politic și ministru al Securității Publice, ca președinte”.
Poliția a refuzat să comenteze ancheta în curs și să dezvăluie numele suspectului, dar presa l-a identificat drept pensionarul în vârstă de 71 de ani Juraj Cintula.
Media internaționale notează că el n-a precizat ce nivel de pierderi ar fi acceptabil și amintesc că Rusia nu dezvăluie numărul morților și răniților din rândurile trupelor sale de invazie.
Condițiile pentru practicarea jurnalismului sunt precare în trei sferturi dintre țările lumii.
Demonstranţii au ridicat baricade în faţa Parlamentului.
Aceasta survine pe fondul unei campanii de epurări anticorupție, care a condus, în ultimele luni, la plecarea mai multor politicieni de top.
Teheranul susține că instalațiile nucleare din regiune sunt „complet sigure”.
Moscovei i-ar fi teamă că puterile străine ar putea încerca să obțină acces la secrete de stat.
Ofiţeri GRU au primit premii și promovări pentru munca legată de dezvoltarea „armelor acustice neletale”.
Un „nou val de frică în rândul celor care nu vor să tacă”.
El acuză ceea ce numește politica anti-rusă a Statelor Unite și a aliaților săi.
Presa rusă nu are voie să scrie despre civilii uciși.
Surse rusești și independente par să confirme informația.
Aduna „fonduri în beneficiul unei organizații ucrainene, care le-a folosit, apoi, pentru a achiziționa materiale medicale, echipamente, arme și muniții pentru forțele armate” al Kievului.
El respinge ideea invadării Poloniei sau Letoniei, țări în care Moscova „nu are interese”.
Autoritățile au anunțat deschiderea unei anchete privind „interceptarea ilegală a telefoanelor și înregistrarea video” a jurnaliștilor de la Bihus Info, redacţie cunoscută în ţară pentru investigațiile privind corupția.
Un interviu cu fostul președinte american Donald Trump, pe care Carlson l-a postat pe rețeaua X în august anul trecut, a atras peste 267 de milioane de vizualizări.
Furia rudelor rezerviștilor mobilizați din ordinul președintelui Vladimir Putin în septembrie 2022 este un subiect sensibil pentru autorități, care, până acum, au avut grijă să nu reprime această mișcare rebelă, ce pare să se extindă.
Eurodeputata letonă Tatjana Zdanoka e acuzată că lucrează de două decenii pentru ruși.
„Guvernul nu iartă" - a declarat purtătorul de cuvânt al diplomației kazahe, Aibek Smadiarov.
Aceasta reprezintă o ingerință profundă în dreptul la libera exprimare – subliniază ONG-urile semnatare ale unei declaraţii comune.
„Nu ne vom odihni până nu-l aducem acasă” - a promis consilierul pentru securitate națională al liderului de la Casa Albă, Jake Sullivan.
Vestea a dat-o prezentatorul TV Vladimir Soloviev, un susținător necondiționat al Kremlinului.
El se declară o victimă, urmărită penal din cauza opiniilor sale politice: „Anul Nou într-un centru de detenție, pentru că am criticat guvernul”.
Omul trebuia să stea după gratii până în 2030.
Israelul a revizuit în scădere, de la 1.400 la 1.200, numărul oamenilor omorâți pe 7 octombrie, în atacul teroriștilor Hamas.
Justiția germană a dispus retragerea imaginilor cu un incident dintr-un club de noapte, în timpul căruia o persoană a fost reținută brutal de polițiști.
Ea s-ar fi ocupat de „colectarea intenționată de informații referitoare la activități militare”, fapt ce ar putea dăuna „securității Federaţiei Ruse”.
Alsu Kurmașeva lucrează pentru celebrul post Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL, Radio Europa Liberă/Radio Libertatea), finanțat de Congresul Statelor Unite și șicanat în mod constant de autoritățile de la Moscova.
În martie 2022, ea a apărut, în direct, pe platourile de filmare ale canalui de televiziune pro-Kremlin pentru care lucra, cu o pancartă ce denunța invazia din Ucraina și acuza minciunile presei controlate de guvern.