Autoritatea de reglementare în domeniu a deschis o investigație după un apel al canalului către telespectatorii săi, privind oferirea de „echipamente acelor ruși care se află în prima linie” a frontului din Ucraina.
Sub conducerea sa, presa a rămas sub controlul partidulului unic, în timp ce dizidenții au primit pedepse lungi cu închisoarea, înainte ca aceia mai norocoși să fie trimiși în exil.
Scandalul ascultărilor ilegale din Grecia cunoaște o nouă răbufnire odată cu publicarea unei liste cu victime ale spionajului electronic.
Condamnatul penal Adrian Severin și scandalagioaica Diana Șoșoacă au fost la recepția de la ambasadă.
Acesta e deranjat și de „ţiganizarea" secuimii şi a poporului maghiar.
Vicepremierul în guvernul de la Chişinău Oleg Serebrian spune că aceasta „este o țintă mai ușoară decât Ucraina”.
ONG-ul pentru drepturile omului Viasna, al cărui fondator, Ales Beliaţki, este laureat al Premiului Nobel pentru Pace pe anul acesta, îl recunoaște pe Saţiuk drept prizonier politic.
Un șef din trust susține că e vorba de o mașină-capcană, în care ar fi fost plasați explozibili.
Ea fusese acuzată că a „discreditat” armata, în timpul unei acțiuni solitare de protest, la mijlocul lunii iulie, când a afișat un banner lângă Kremlin, în care acuza forțele ruse că au comis abuzuri în Ucraina.
Decizia instanţei dovedeşte că „Internetul nu este Vestul Sălbatic și că acțiunile au consecințe”.
Principalul său aliat, președintele autoritar belarus Alexander Lukașenko, i-a dăruit de ziua lui un tractor.
Femeia este acuzată că a „discreditat” armata, în timpul unei acțiuni solitare de protest, la mijlocul lunii iulie, când a afișat un banner lângă Kremlin, în care acuza forțele ruse că au comis abuzuri în Ucraina.
Aproape jumătate de milion de studenți români au început un nou an universitar fără ministru de resort.
Presa rusă însăși scria despre el că e „deosebit de crud și deosebit de prost.”
„Un plagiator mai puţin în Guvern (…) Aşteptăm şi demisia celuilalt: Ciucă” - a scris liderul USR (în opoziție), Cătălin Drulă.
Sub controlul direct al președintelui Vladimir Putin, autoritățile au „scopul final de a crea o societate monolitică”, în care toți oponenții sunt sortiți să dispară de pe scena publică.
„Având în vedere că (responsabilii de la) Canberra nu au nicio intenție de a abandona linia anti-rusă și continuă să introducă noi sancțiuni, această listă de interdicții va continua să fie actualizată” - a avertizat ministerul de Externe de la Moscova.
Acestea ar fi fost schimbate între diferite servicii portugheze, prin linii de comunicare nesecurizate.
Kremlinul afirmă că Putin s-a dus, deja, la Spitalul Clinic Central (TSKB) din Moscova, unde a murit Gorbaciov, pentru a-i aduce un omagiu și „a depune flori lângă sicriul său”.
Premierul canadian, Justin Trudeau, afirmă că serviciile de informații trebuie să fie „flexibile și creative în munca lor”, dar și să respecte „reguli, principii și valori stricte”.
Era convins că vremea când problemele lumii se rezolvau cu forţa s-a terminat – scrie jurnalistul Dmitri Muratov, co-laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2021, într-un portret postum al ultimului lider sovietic, în flagrant contrast cu politicile președintelui rus, Vladimir Putin.
Pentru președintele Vladimir Putin, propagandista sa era om de știință și filosof.
Fiica acestuia a fost ucisă.
Guvernarea pro-europeană de la Chișinău cenzurează presa și elimină mass-media incomodă, potrivit unei narațiuni false promovate de Ministerul rus de Externe. Aceasta e folosită de politnavigator.net și preluată de news-front.ru pentru a justifica eventuale măsuri de răspuns din partea Moscovei.
Ucraina a luat în ultimii ani o serie de măsuri pentru a-și securiza spațiul informațional, afectat atât de campanii rusești de manipulare și dezinformare, cât și de influența unor oligarhi care își urmăresc propriile interese. Măsurile includ o lege menită să scoată mass-media de sub controlul oligarhilor. Efectul e un control guvernamental sporit asupra presei și se pune întrebarea dacă e o situație temporară, justificată de război, sau un regres al democrației ucrainene.
La audieri, ea a ridicat un panou pe care scria: „Copiii care au murit să vă bântuie visele”.
Lider al opoziției, monitorizat de serviciile de informații subordonate premierului.
Presa din Ucraina a trecut în ultimele luni printr-o serie de schimbări importante, în condițiile în care a fost nevoită să se adapteze la noile realități dictate de război – reducerea finanțărilor, probleme de personal, implicarea în efortul de mobilizare a populației. Pe de altă parte, peisajul mediatic resimte și impactul legii „dezoligarhizării”, promulgată de președintele Volodimir Zelenski în noiembrie 2021, înainte de declanșarea conflictului.
Pristina s-a raliat la sancțiunile economice adoptate contra Moscovei de Uniunea Europeană și Statele Unite, după ce trupele ruse au invadat Ucraina, pe 24 februarie.
Redacția e renumită pentru investigațiile sale aprofundate asupra corupției elitelor ruse și a încălcării grave a drepturilor omului, în special în republica nord-caucaziană Cecenia.
Mulți au salutat curajul Marinei Ovsianikova, pe fondul reprimării oricărei voci critice în Rusia, dar sunt și oameni care îi reproșează anii petrecuți la Pervy Kanal, o portavoce a propagandei Kremlinului.
A trebuit să fugă de acasă, din familia ei de arabi conservatori, ca să facă facultatea și, de aceea, refuză să se declare o purtătoare de cuvânt a comunității algeriene din regat.