SRI: În 2017, Bratislav Jivcovic fusese de mai multe ori în România, „cu scopul de a întreprinde activităţi de culegere de informații care, potrivit cadrului legal în domeniu, constituie riscuri şi ameninţări la adresa securităţii naţionale.”
Această vizită surpriză a lui Sanchez, a doua de la începutul războiului, vine după cea de luni a președintelui american, Joe Biden, și cea de marți a premierului italian, Giorgia Meloni.
El a salutat încă o dată „curajul” și „eroismul” soldaților care au invadat Ucraina.
El îndeamnă „să rămânem aproape de poporul ucrainean martir, care continuă să sufere, și să ne întrebăm dacă s-a făcut totul pentru a opri războiul”.
Aceştia ar fi interzis ca luptătorilor săi să li se dea până şi „lopeți care le permit să sape tranșee”.
Mesajul președintelui lituanian, Gitanas Nauseda, pentru omologul său american va fi că dorește „o mai mare implicare a Statelor Unite în Europa, pe flancul estic al NATO și, bineînțeles, mai mult ajutor pentru Ucraina” invadată de trupele ruse.
Potrivit ministerului român de Externe, acesta „s-a îndepărtat iremediabil de obiectivele firești de consolidare a legăturilor culturale și s-a transformat, în mod regretabil, într-un instrument de propagandă, dezinformare și disculpare a crimelor de război ale Federației Ruse în Ucraina”.
Înțelegerea americano-rusă prevede reducerea la jumătate a numărului de lansatoare de rachete nucleare strategice și instituie un nou regim de inspecție și verificare.
El susține că „elitele Occidentului nu-și ascund obiectivul: să provoace o înfrângere strategică a Rusiei, adică să termine cu noi odată pentru totdeauna”.
Comentatorii notează că războiul este o problemă delicată pentru regimul comunist de la Beijing, din cauza legăturilor sale diplomatice și economice puternice cu Moscova, consolidate de interesul comun de a contrabalansa puterea Statelor Unite.
Ea trebuie să gestioneze prezența în coaliția guvernamentală a doi aliați-problemă, șeful Ligii de extrema dreapta, Matteo Salvini, și liderul Forza Italia, octogenarul Silvio Berlusconi, un prieten personal al președintelui rus, Vladimir Putin.
Vizita surpriză a fost organizată în preajma unui an de când, pe 24 februarie 2022, trupele ruse au invadat Ucraina.
Șeful noului guvern pro-occidental de la Chișinău, Dorin Recean, a cerut demilitarizarea Transnistriei.
Ministerul Infrastructurii de la Kiev a comunicat că adâncimea canalului Bîstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri.
Vicepreședintele american, Kamala Harris, a pus la îndoială neutralitatea afișată de China.
Ambasada de la București exprimă recunoștință față de România pentru solidaritatea fermă cu poporul ucrainean.
„Suntem privilegiați (că) avem această relație bună cu România, care ne-a ajutat enorm.”
„Eliberarea de fascismul lui Putin trece prin Ucraina" – afirmă fostul campion mondial la șah Garry Kasparov.
Parlamentul de la Chișinău a învestit, joi, un nou guvern pro-occidental.
Americanii recunosc că presupusul complot din Republica Moldova nu a fost confirmat din surse independente, dar „cu siguranţă nu este în afara limitelor comportamentului rusesc".
Statele Unite au convenit să furnizeze Ucrainei peste 100 de vehicule Bradley - înarmate cu tunuri de 25 mm și cu lansatoare de rachete antitanc -, care să o ajute să lanseze, în următoarele câteva luni, o contraofensivă împotriva trupelor ruse de invazie.
Gigantul energetic, care deține monopolul exporturilor de gaze rusești, a încercat în ultimele luni o schimbare strategică, redirecționând o parte din vânzările sale către Asia.
România se opune, din cauza impactului pe care lucrările le-ar avea asupra ecosistemului din Delta Dunării.
Grupul are o prezență de lungă durată în Ucraina și Rusia, unde, înainte de război, realiza o zecime din vânzările totale.
Statul evreu are peste un milion de cetățeni originari din fosta Uniune Sovietică.
Liderul autoritar de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, a anunțat că se va întâlni, vineri, cu președintele rus, Vladimir Putin.
Secretarul american al Apărării spune că Washingtonul își păstrează prezența militară în regiune.
Preşedintele Klaus Iohannis reitereză „susţinerea de neclintit pentru respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale” ale statului vecin.
Agențiile umanitare ale ONU vor avea nevoie de 3,9 miliarde de dolari pentru a ajuta 11,1 milioane de oameni din Ucraina și 1,7 miliarde de dolari pentru 4,2 milioane de refugiați în diferite țări din Europa de Est.
Maria Ponomarenko a criticat bombardarea teatrului din orașul ucrainean Mariupol, asediat atunci de armata rusă.
„Măsurile de sprijin social” decise de autorități „cuprind plăți pentru cetățenii ruși mobilizați și pentru cei care și-au exprimat voluntar dorința de a participa la operațiunea militară specială”.