Presa îi numește „Turiștii Partidului (populist pro-rus, n. red.) ȘOR” şi afirmă că numai biletele de avion au costat peste 21 de mii de euro.
Alte sute au murit în război sau sunt dați dispăruți.
„Echipa noastră se angajează să respecte principiul toleranței zero față de corupție” – a declarat premierul Denis Șmihal.
Autoritățile nu au raportat nicio victimă sau pierdere materială cauzată de cele două drone care n-au fost doborâte.
Opozanții ruși acuză oficiali din ministerul lui Șoigu de delapidare de fonduri destinate reconstrucției orașului-port de la Marea Azov.
Şefa guvernului a exclus să se alieze cu partidul de extremă dreapta EKRE, care a pledat împotriva ajutorului militar suplimentar pentru Kiev și a cerut să nu mai fie acceptați refugiați ucraineni.
Ajutorul militar al Estoniei pentru Ucraina invadată de trupele ruse se ridică în prezent la mai mult de 1% din Prudusul Intern Brut - cea mai mare contribuție a unei țări în raport cu dimensiunea economiei sale.
„La această etapă, Chișinăul nu se aliniază la zece tipuri de regimuri de sancțiuni. Dar această cifră se va diminua în viitorul apropiat” – a promis ministrul de Externe, Nicu Popescu.
În ajun, preşedintele Vladimir Putin a calificat incidentele de la Briansk drept „terorism”.
Deşi experţii spun că are o valoare strategică îndoielnică, oraşul a devenit un simbol al luptei pentru controlul regiunii industriale Donbas.
Potrivit agențiilor de presă ruse, care citează martori și surse din cadrul serviciilor de securitate și de urgență, gruparea ucraineană ar fi luat ostatici.
Acesta expiră pe 18 martie.
Raiduri similare au vizat portul Sevastopol, în decembrie 2022, o centrală electrică, la începutul lunii octombrie, și sediul flotei de la Marea Neagră, în vară.
Comerţul bilateral a crescut cu 1,2 miliarde de dolari în 2022 și a ajuns la circa 3,6 miliarde.
Observatorii notează că Beijingul încearcă să se impună ca mediator în acest conflict, dar poziția sa de aliat al Rusiei îl descalifică în ochii occidentalilor, care susțin Ucraina.
Săptămâna trecută, prim-ministrul naționalist Viktor Orban, care e considerat şi patronul politic al preşedintei Novak, și-a exprimat îngrijorările cu privire la admiterea celor două ţări scandinave.
Acestea au fost difuzate în special în regiunile Belgorod și Voronej (vest), învecinate cu Ucraina invadată de trupele Moscovei, în capitala Moscova și în metropola Sankt Petersburg, din nord-vest, precum și în peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Rusia în 2014.
Fosta republica sovietică central-asiatică împarte cu Rusia circa 7.500 de kilometri de graniță comună.
Firma ungară anunță că va oferi zboruri suplimentare de la Iași, din România vecină, pentru a sprijini pasagerii din Republica Moldova.
Iranul este „practic singura țară care transferă Rusiei arme, mai mult sau mai puțin serioase” - susține șeful serviciilor ucrainene de informații, Kirilo Budanov.
El dă de înțeles că nu există niciun pericol real, așa cum pretinde Moscova.
În total, Rusia a lansat luni „14 drone de luptă Shahed de fabricație iraniană” împotriva Ucrainei – au precizat Forțele Aeriene ale Kievului.
Rușilor li se pare „evident” faptul că Uniunea își va continua politica de sancțiuni și că „noi persoane juridice și fizice se vor regăsi în mod absurd” pe listele sale.
Doar Ankara şi Budapesta nu au ratificat până acum acordurile de aderare a celor două state candidate.
Țările occidentale, a mai afirmat el, au „un singur scop: distrugerea fostei Uniuni Sovietice și a părții sale principale, Federația Rusă”.
Liderul autoritar de la Minsk, Aleksandr Lukașenko, a repetat că țara sa va lupta numai dacă va fi atacată.
Ministerul de Externe de la Bucureşti face apel la responsabilitate, la abandonarea retoricii agresive şi provocatoare, precum şi la abţinerea de la orice declaraţii şi acte care pot afecta stabilitatea regiunii şi a Republicii Moldova.
Ministerul Apărării de la Chișinău menționează că nu există amenințări directe la adresa securității statului.
Polonia găzduiește peste un milion de refugiați ucraineni.
Ministerul de Externe amintește că, din prima zi a invaziei, autoritățile române au acordat asistenţă cuprinzătoare refugiaţilor ucraineni, al căror număr trece de 3,6 milioane, dintre care peste 112.000 au decis să rămână aici.
Alianța afirmă că Moscova „poartă întreaga responsabilitate pentru acest război, o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a Cartei Națiunilor Unite”, iar „crimele de război și alte atrocități comise de ruși nu pot rămâne nepedepsite”.