Premierul naționalist Viktor Orban dă vina în mod frecvent pe sancțiunile impuse de Bruxelles Rusiei pentru a explica declinul economic.
„Au venit aici pentru a evita să ucidă oameni nevinovați și să fie uciși într-un război declanșat de țara lor.”
Statele Unite recunosc că presupusul complot nu a fost confirmat din surse independente, dar „cu siguranţă nu este în afara limitelor comportamentului rusesc".
Ei cred că schimbarea Guvernului de la Chișinău a fost o necesitate.
El ar fi încheiat o alianță informală cu șeful grupului de mercenari Wagner, oligarhul tot mai influent Evgheni Prigojin, și cu alți naționaliști care susțin războiul din Ucraina.
Ea a declarat că republica intră într-o nouă etapă, în care prioritară va fi securitatea.
Chișinăul confirmă, Bucureștiul nu.
Ministru: toate elementele unui război hibrid, precum alerte false cu bombă, atacuri cibernetice, proteste finanțate ilegal, șantaj energetic, continuă și în 2023.
„Din păcate, mai multe instalații de înaltă tensiune au fost afectate (…), ceea ce a condus la întreruperi de curent”.
În martie 2022, el a fost în Polonia, pentru a se întâlni cu autoritățile de la Varșovia, cu militari americani și cu refugiați ucraineni.
Un personaj pe vremuri discret, supranumit bucătarul lui Putin, pentru dineurile pe care i le organiza liderului de la Kremlin, patronul Wagner, Evgheni Prigojin, s-a impus ca un jucător major în conflictul din Ucraina.
Analiștii militari occidentali spun că ofensiva de care se tem ucrainenii a început deja.
Circa o sută de mii au ales să rămână aici.
Este pentru prima dată când şeful statului părăsește teritoriul ucrainean, după vizita sa de câteva ore de pe 21 decembrie la Washington.
El spune că America este „într-o poziție mai bună decât orice țară din lume” pentru a-și reface economia, în ciuda efectelor războiului din Ucraina și ale pandemiei de COVID-19.
Casele au fost cumpărate prin societăți opace, în special în beneficiul persoanelor „supuse sancțiunilor și apropiate de Kremlin”.
Comentatorii spun că vizita lui la Bamako face parte dintr-o strategie de influențare a întregului continent african, unde multe țări s-au abținut să condamne invazia rusă din Ucraina, declanșată acum aproape un an.
Deputatul David Arahamia, liderul grupului parlamentar al partidului prezidenţial Servitorul Poporului, susține că schimbarea de la Apărare e în așteptare și nu se va produce până la sfîrșitul săptămânii.
Nepotul patriarhului, Mihail Gundiaev, care i-a urmat acestuia în calitate de reprezentant al Patriarhiei Moscovei la Geneva, afirmă că unchiul său „nu a fost agent, chiar dacă era supus controlului strict al KGB”.
Banii au fost luați de la miliardarul rus Konstantin Malofeev, considerat una dintre principalele surse de finanțare pentru separatiștii pro-moscoviți din estul Ucrainei.
În plan extern, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, inspiră cea mai mare încredere, 19,8%, în timp ce președintele României vecine, Klaus Iohannis, e la zece procente.
Valoarea totală a bunurilor confiscate nu a fost comunicată, dar „o parte din profituri va fi destinată sprijinirii participanților la operațiunea specială”, cum numesc oficialii ruşi invazia din Ucraina.
La începutul anului 2023, mai mult de un sfert din importurile de motorină din Europa proveneau, încă, din Rusia.
Anterior, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, afirmase că președinta Maia Sandu este dispusă să unească Republica Moldova cu România vecină și „se avântă” în NATO.
El crede că „visul unei Europe pașnice nu poate fi realizat decât (împreună) cu Ucraina și numai prin înfrângerea Rusiei”.
Victimele sunt muncitori „care au venit din diferite regiuni rusești”, în vederea finalizării construcției unei autostrăzi majore ce trece prin peninsulă.
În ajun, la Volgograd a fost inaugurat un bust al dictatorului Iosif Visarionovici Stalin.
Cazul Aleksandr Nevzorov a fost primul dosar de acest gen deschis în Rusia împotriva unui jurnalist, după adoptarea, în martie anul trecut, a unei legi care prevede până la 15 ani de închisoare pentru orice informație despre armata rusă considerată neadevărată de către Kremlin.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus că speră ca reuniunea să reflecte un „nivel ridicat de cooperare” între cele două părți.
Amenințările tot mai mari din partea Chinei și Coreei de Nord comuniste, precum și invazia rusă din Ucraina fac populară această decizie în rândurile opiniei publice nipone.
Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, se declară dispus să medieze între ucraineni și ruși.
„Forțele ruse (…) au comis atrocități în toată țara, dar acest lucru nu justifică utilizarea de către Ucraina a acestor arme interzise” – apreciază organizația non-guvernamentală Human Rights Watch