Activiști din grupul naționalist SERB - care întrerupe în mod frecvent mitingurile opoziției din Rusia - au fost cei care au sunat la poliție, pentru a-i reclama pe participanți.
Guvernatorul instalat de Moscova, Serghei Aksionov, a salutat „sosirea unui jucător atât de important”, care „va îmbunătăți (...) dezvoltarea economiei” locale.
Ziarul moscovit Kommersant scrie că a fost deschis un dosar penal împotriva a opt soldați, acuzați că au părăsit cu armele asupra lor o bază din regiunea ucraineană ocupată Lugansk și că au călătorit cu taxiul în Rusia.
În mai anul trecut, el a spus că apartenența președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, la minoritatea etnică evreiească nu înseamnă că regimul de la Kiev nu e nazist, fiindcă și dictatorul german Adolf Hitler a avut „sânge evreiesc”.
Presa considerată apropiată de serviciile rusești de securitate susține că toate victimele ar fi soldați mobilizați să lupte în Ucraina.
În martie 2022, ca ministru de Interne al landului Saxonia Inferioară, el a promovat o inițiativă legislativă care prevedea „consecințe penale” pentru oricine își exprimă public aprobarea față de invazia rusă din Ucraina.
„Forțele armate ruse nu bombardează clădirile rezidențiale sau infrastructura civilă, ci bombardează ținte militare” – pretinde purtătorul de cuvânt al președinției de la Moscova, Dmitri Peskov.
Acestea au loc în momentul în care, potrivit multor observatori, Moscova încearcă să implice Minskul în acțiunea sa militară împotriva Ucrainei.
Ea intrat sub tirul presei după ce a afirmat că, grație războiului din Ucraina, ar fi avut „multe, multe întâlniri cu oameni interesanți și minunați”.
Șefa statului, pro-occidentala Maia Sandu, condamnă, din nou, ceea ce numește războiul brutal al Rusiei împotriva Ucrainei.
„Un atac cu rachete asupra infrastructurii critice” este în desfășurare la Kiev – a afirmat un consilier al președinției ucrainene, Kirilo Timoșenko, în timp ce primarul orașului, Vitali Kliciko, le-a cerut locuitorilor „să rămână în adăposturi”.
Ea a fost criticată virulent pentru comentariile controversate despre războiul din Ucraina.
Peste opt mii au venit doar joi.
Anterior, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că ţara sa trebuie „să fie pregătită” (pentru orice scenariu) la graniţa cu Belarus.
Președintele „(Vladimir) Putin încearcă din nou și din nou să-l omoare pe Navalnîi, dar într-un mod mai discret și mai lent” – susțin suporterii săi.
România a criticat legea minorităților naționale din Ucraina, Kievul a promis că îi va acorda minorității române aceleași drepturi pe care le are cea ucraineană în România.
Oamenii forte ai politicii din Rusia, Belarus, China și Ungaria inspiră cea mai puțină încredere.
Stația Spațială Internațională este unul dintre puținele domenii de cooperare încă în desfășurare între Moscova și Washington, după declanșarea, pe 24 februarie, a invaziei ruse din Ucraina.
Fost deputat, născut în Siberia, acesta era considerat omul rușilor în Ucraina, unde le-a apărat interesele mai bine de două decenii.
Kievul neagă și că patronul mercenarilor Wagner, oligarhul rus Evgheni Prigojin, ar fi pătruns în minele de sare de lângă oraș.
După ce, pe 24 februarie 2022, trupele Moscovei au invadat Ucraina vecină, turiștii ruși nu mai au acces în numeroase țări din lume, dar continuă să vină în număr mare în India, în special în regiunea de coastă Goa.
„Bucătarul lui Putin” laudă curajul armatei ucrainene.
Potrivit mercenarilor din armata privată Wagner, satul ar fi căzut de luna trecută.
Potrivit juriului, „din 2014, și, în special, de la (declanșarea) invaziei ruse în Ucraina, în 2022, Marta Șumalo a fost foarte activă în creșterea gradului de conștientizare cu privire la efectele războiului și în ajutorarea victimelor”.
Statele Unite au anunțat un ajutor militar major pentru Ucraina, în valoare de peste trei miliarde de dolari, care include 50 de mașini de infanterie blindată de tip Bradley și zeci de alte vehicule blindate.
Nu a urmat niciun comentariu imediat din partea Ucrainei, care nu-și revendică niciodată public responsabilitatea pentru atacurile de pe teritoriul Rusiei sau din zonele ocupate.
Instanța cu sediul la Haga a lansat o anchetă cu privire la posibile crime de război și crime împotriva umanității comise pe frontul ucrainean, în majoritatea cazurilor acestea fiind atribuite armatei ruse de invazie.
Acesta se acordă pentru o perioadă de cinci zile de la momentul intrării în ţară.
Activele transferate ar include proprietăți imobiliare, iahturi, elicoptere și avioane private, care acum ar fi greu de sechestrat sau înghețat de către autoritățile din țările occidentale, întrucât copiii miliardarului nu sunt afectați de sancțiuni.
„Stoltenberg merită premiul pentru munca sa exemplară (…), într-o perioadă dificilă pentru Alianță: ofensiva brutală și neprovocată împotriva unei țări vecine pașnice” - a scris pe pagina sa de Facebook, cu trimitere la invazia rusă din Ucraina, deputatul norvegian Christian Tybring-Gjedde.
El afirmă că „trebuie să existe o încetare completă a atacurilor militare. Trebuie să existe retragerea trupelor (rusești) și a echipamentelor lor militare de pe teritoriul ucrainean."
În ajun, Belarusul, cotat drept cel mai docil aliat al Moscovei, a anunţat că va primi arme și echipamente militare din Rusia.