Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că guvernul e pregătit să adopte un ordin pentru prelungirea cu 30 de zile a embargoului pe importul de cereale din Ucraina, dar acest ordin nu va fi dat fără o comunicare cu partea ucraineană.
Comisia a concluzionat că România și Bulgaria și-au îndeplinit obligațiile stabilite în cadrul MCV la momentul aderării la Uniune.
Austria a respins apelul preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca Viena să renunţe la opoziţia sa faţă de aderarea României şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen, susţinând că extinderea în prezent a zonei de liberă circulaţie nu are niciun sens.
Europarlamentarii Vlad Botoș (USR) și Eugen Tomac (PMP) au trimis Comisiei Europene o scrisoare oficială în care cer demararea unei anchete cu privire la respectarea de către Austria a sancțiunilor împotriva Rusiei și a direcției politice a UE.
Afirmația a fost făcută în timpul discursului despre starea Uniunii Europene din 13 septembrie 2023.
Premierul Bulgariei, Nikolai Denkov, va organiza, în octombrie, o reuniune între Comisia Europeană, Bulgaria, România, Grecia şi Republica Moldova pe tema interconectărilor energetice și de transport.
Premierul român a avut o discuţie cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, despre continuarea eforturilor României de a susţine ţara vecină până la victoria finală şi, după aceea, pentru reconstrucţia ţării.
Întâlnirea va avea loc la Galați, cu participanți din România, Ucraina, Republica Moldova, Comisia Europeană şi Statele Unite.
Solicitarea a fost făcută în cadrul întâlnirii dintre premierul Marcel Ciolacu și James O’Brien, coordonatorul Biroului pentru aplicarea Sancțiunilor al SUA
Cândva un important centru industrial sovietic, Ida-Viruuma revine la viață, datorită fondurilor europene.
Aliaţii i-au prelungit mandatul lui Jens Stoltenberg în lipsa unui consens în privinţa succesorului.
Numărul este mai mare decât al celor care s-au retras de pe piața rusă, în urma invaziei din Ucraina.
Criticii spun însă că regulile sunt laxe în comparație cu cele din China și Statele Unite.
Această nouă reducere a furnizării de gaze ruseşti vine într-un moment în care ţările europene se străduiesc să îşi refacă rezervele înainte de venirea iernii.
Premierul conservator Viktor Orban se confruntă cu cea mai mare provocare de când a preluat puterea în 2010; inflaţia este la cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii, iar fondurile de la UE sunt în pericol din cauza unei dispute privind standardele democratice.
Ministrul de finanțe de la Zagreb spune că intrarea în spațiul monetar unic este un eveniment istoric.
Macedonia de Nord este blocată din 2015 în anticamera UE. Grecia s-a opus mai întâi până în 2018 din cauza unei dispute asupra numelui, între timp soluţionată, iar Sofia a blocat dosarul în 2020 pe fondul unor dispute istorice şi culturale de lungă durată.
Marș pro-european în Georgia, înaintea unui summit decisiv pentru obținerea statutului de țară candidată la aderare
Ursula von der Leyen crede că Ucraina va primi pe merit statutul oficial de candidată la Uniunea Europeană
Şeful diplomaţiei europene a denunţat „alegerea politică conştientă a Rusiei de a militariza exporturile de cereale şi de a le utiliza ca pe un instrument de şantaj împotriva oricui se opune agresiunii sale” asupra Ucrainei.
Totodată, Bruxellesul a propus adăugarea faptei de încălcare a sancţiunilor la lista infracţiunilor, pentru unificarea răspunsului penal al Celor 27 şi pentru a facilita urmărirea în justiţie.
De când a fost declanşată invazia rusească – exact acum trei luni –, producţia agricolă şi industrială a Ucrainei a fost serios afectată, la fel ca şi relaţiile sale comerciale cu restul lumii, în condiţiile în care porturile ucrainene sunt blocate de forţele navale ruseşti.
Comisia Europeană a afirma recent că poate verifica dacă legislaţiile naţionale şi ale UE permit să se confişte active ruseşti blocate, pentru a finanţa Ucraina. Diverşi oficiali de la Bruxelles au atras atenţia că decizia de a confisca active este riscantă legal, pentru că nu este reglementată corespunzător în UE.
„Dată fiind amploarea împrumuturilor care fără îndoială vor fi necesare, o strângere de fonduri în numele UE sau cu garanţii naţionale ale statelor membre face parte din opţiunile avute în vedere” – a argumentat Comisia Europeană.
Uniunea Europeană a alocat deja un ajutor macrofinanciar de urgenţă de 1,2 miliarde de euro pentru Ucraina după agresiunea Rusiei asupra acestei ţări.
În condiţiile în care miniştrii de Externe din UE se întâlnesc luni la Bruxelles pentru a discuta o nouă rundă de sancţiuni impuse Rusiei, diplomaţii au lansat ideea unei amânări a embargoului după ce Ungaria s-a opus la propunerea iniţială a Comisiei Europene, pe motiv că încetarea importurilor de petrol din Rusia ar crea probleme pentru economia sa.
Prim-ministrul nipon Fumio Kishida subliniază că „invadarea Ucrainei de către Rusia nu vizează doar Europa, ci zdruncină fundamentele ordinii internaţionale, inclusiv ale Asiei, iar acest lucru nu trebuie tolerat”.
Este pentru prima dată când UE acuză deschis puterea rusă că a comis un atac cibernetic – a precizat şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, în cadrul unei conferinţe de presă la Bruxelles.
Noul pachet de sancţiuni contra Rusiei, al şaselea, mai cuprinde excluderea celei mai mari bănci ruse, Sberkank, şi a altor două instituţii financiare ruseşti din sistemul SWIFT, precum şi interzicerea difuzării a trei posturi TV din Rusia.
Bulgaria, Ungaria, Cehia şi Slovacia se numără printre ţările care au manifestat obiecţii.
„Timpul jumătăţilor de sancţiune a trecut” – a mai spus ministrul ucreainean de Externe, Dmitro Kuleba –, criticând „o situaţie absurdă” în care Bruxellesul „impune mai multe sancţiuni” Rusiei în urma invadării Ucrainei şi „plătind în continuare pentru gazul şi petrolul său”.
„Continuăm să ajutăm Ucraina şi să presăm Rusia pentru a înceta ostilităţile imediat” – a subliniat prim-ministrul italian Mario Draghi.
Donații
Veridica.md