"România rămâne ferm angajată în efortul comun de a proteja pacea şi securitatea în regiune şi de a acorda sprijin umanitar naţiunii ucrainene" – afirmă Lucian Bode, iar Ylva Johansson mulțumește României și subliniază că UE trebuie să acorde susţinere financiară, materială şi de personal.
Tot din cauza acestui gen de pașapoarte, considerate un risc pentru securitatea Uniunii Europene, fiindcă alimentează spălarea de bani, frauda fiscală și corupția, Bruxellesul lansase proceduri de infringement împotriva Maltei şi Ciprului.
Kremlinul afirmase că negocierile Rusiei cu Republica Moldova sunt strict comerciale şi negase orice agendă politică ascunsă.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a cerut statelor membre ale Uniunii să ia în calcul noi sancțiuni contra Minskului.
Acesta urmărește să slăbească și să divizeze Uniunea Europeană - apreciază secretarul de stat în guvernul de la Paris Clément Beaune.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a jurat că se va bate până la capăt pentru a împiedica inaugurarea gazoductului rusesc Nord Stream 2, care așteaptă, încă, avizul autorităților germane de resort.
42 de procente din sumă vor fi investite pentru reducerea emisiilor de carbon, iar 22% pentru programe de digitalizare.
În mod tradițional pasională, viața politică din Georgia a fost agitată suplimentar de arestarea, în ajunul scrutinului, a fostului președinte Mihail Saakașvili, revenit în țară după opt ani de exil.
Declarațiile sale survin după ce surse diplomatice au dezvăluit că Uniunea Europeană n-ar mai fi dispusă să garanteze admiterea ţărilor din Balcanii de Vest, de teama reacţiilor negative din statele membre.
Planul Uniunii Europene pentru redresarea economică a Republicii Moldova, ce prevede finanțări de până la 600 milioane euro, este esențial pentru a menține economia republicii funcțională și rezistentă – recunoaște premierul Natalia Gavriliță.
Centralizarea rezultatelor pentru cvasitotalitatea sufragiilor atestă că partidul pro-Kremlin Rusia Unită poate deține circa 315 din totalul de 450 de mandate de deputați în viitoarea Dumă și poate asigura o susţinere parlamentară fără fisură politicilor promovate de preşedintele Vladimir Putin.
Guvernul său i-a acuzat pe europeni de şantaj, după apariţia sugestiilor că Uniunea ar putea bloca fondurile de relansare post-pandemie până când Varşovia acceptă primatul dreptului comunitar asupra celui autohton.
Bosnia, divizată confesional și cu o arhitectura statală fragilă, și Kosovo, nerecunoscut de cinci dintre cei 27 de membri ai Uniunii, între care și România, n-au nici măcar statut de candidat.
Presa de la Chișinău salută alegerea de către Bruxelles pentru șefia Delegației Uniunii Europene a unui diplomat originar dintr-o țară ex-sovietică, letonul Janis Mazeiks, și apreciază că acesta va înțelege ușor realitățile din Republica Moldova.
Competenţa şi imaginea sa, spun analiştii, sunt de folos guvernului grec, criticat vehement pentru reacţia lentă la incendiile devastatoare de vegetaţie de vara aceasta.
Poliția cehă a cerut inculparea premierului populist Andrej Babis, care și-a transferat temporar ferma de lângă Praga, numită Cuib de barză, în afara vastului său holding agro-alimentar, pentru a obține subvenții europene destinate micilor afaceri.
Acesta e răspunsul Minskului la sancțiunile impuse de europeni, iar migranții sunt utilizați ca o armă – a acuzat șeful diplomației comunitare, Josep Borrell.
679 de kilometri însumează granița dintre cele două foste republici sovietice, cu destine politice și geopolitice complet diferite.
Acum o săptămână, la Nicosia, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reafirmat că Bruxellesul nu va accepta niciodată soluția a două state în Cipru.
De la începutul anului, circa 1.700 de oameni, originari din Irak, Iran, Siria, Turcia sau Egipt, au ajuns din Belarus în Lituania, prin zone împădurite de la granița comună.
Actualul premier conservator Janez Jansa, un apropiat al omologului său din Ungaria vecină, Viktor Orban, a avut numeroase dispute cu Bruxellesul, pe teme precum statul de drept, cooperarea cu noul Parchet European sau libertatea presei.
Pentru România, aceasta este o zonă de interes geopolitic prioritar, iar soluţionarea conflictelor prelungite din regiunea Mării Negre reprezintă un obiectiv strategic.
Republica Moldova dorește integrarea europeană, iar Georgia și Ucraina vor să fie admise și în NATO și toate trei sunt victime ale agresivității Rusiei și ale separatismului alimentat de aceasta în statele pe care le consideră încă parte a sferei sale de influenţă.
Pregătite din timp, acestea includ blocarea importului în Uniunea Europeană de potasiu şi produse petroliere din Belarus.
Trecut prin închisorile sârbești și un adept al unirii cu Albania vecină, șeful guvernului de la Pristina, Albin Kurti, spune că tratativele cu Belgradului nu sunt prioritare pentru el, fiindcă nu figurează nici pe lista de urgențe a cetățenilor kosovari.
Săptămâna trecută, şeful diplomaţiei comunitare, Josep Borrell, anunţa că blocarea exporturilor de potasiu şi a tranzitului de gaz rusesc prin Belarus spre vest sunt două dintre măsurile luate în calcul de Uniunea Europeană pentru a pedepsi Minskul.
Totul a fost precipitat de ceea ce mulţi numesc actul de terorism de stat sau de piraterie aeriană comis duminică, când agenți belaruși au deturnat un avion civil și l-au obligat să aterizeze la Minsk, pentru a captura un opozant aflat la bord.
Deturnarea unei curse civile de către agenții Minskului, pentru a captura un opozant aflat la bord, a deturnat, remarcă analiștii, și lucrările summitului de la Bruxelles, inițial destinat proiectelor pentru Europa postpandemică și măsurilor de protejare a mediului.
Jurnalistul Roman Protasevici, 26 de ani, de la agenția NEXTA, cu sediul în Polonia, care a acoperit mediatic amplele proteste antiprezidențiale de anul trecut din Belarus și sălbatica represiune polițienească ce a urmat, e acuzat de extremism și de organizarea unor revolte de masă și ar risca pedeapsa capitală.
Şi diplomaţii europeni cred că noul Parlament de la Chişinău, care va fi ales pe 11 iulie, are menirea de a susține reformele ce vor asigura indepedența justiției și combaterea corupției mari.
Excelent vorbitor de limbă română, slovacul Michalko a venit în Republica Moldova în 2017 și a devenit unul dintre cei mai populari diplomați acreditați la Chișinău, dar și una dintre țintele predilecte ale stângii pro-moscovite.
În martie, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a făcut un turneu diplomatic în cele trei state ex-sovietice, ai căror lideri pro-occidentali vor să iasă de pe orbita Moscovei.