Guvernul său i-a acuzat pe europeni de şantaj, după apariţia sugestiilor că Uniunea ar putea bloca fondurile de relansare post-pandemie până când Varşovia acceptă primatul dreptului comunitar asupra celui autohton.
Bosnia, divizată confesional și cu o arhitectura statală fragilă, și Kosovo, nerecunoscut de cinci dintre cei 27 de membri ai Uniunii, între care și România, n-au nici măcar statut de candidat.
Presa de la Chișinău salută alegerea de către Bruxelles pentru șefia Delegației Uniunii Europene a unui diplomat originar dintr-o țară ex-sovietică, letonul Janis Mazeiks, și apreciază că acesta va înțelege ușor realitățile din Republica Moldova.
Competenţa şi imaginea sa, spun analiştii, sunt de folos guvernului grec, criticat vehement pentru reacţia lentă la incendiile devastatoare de vegetaţie de vara aceasta.
Poliția cehă a cerut inculparea premierului populist Andrej Babis, care și-a transferat temporar ferma de lângă Praga, numită Cuib de barză, în afara vastului său holding agro-alimentar, pentru a obține subvenții europene destinate micilor afaceri.
Acesta e răspunsul Minskului la sancțiunile impuse de europeni, iar migranții sunt utilizați ca o armă – a acuzat șeful diplomației comunitare, Josep Borrell.
679 de kilometri însumează granița dintre cele două foste republici sovietice, cu destine politice și geopolitice complet diferite.
Acum o săptămână, la Nicosia, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reafirmat că Bruxellesul nu va accepta niciodată soluția a două state în Cipru.
De la începutul anului, circa 1.700 de oameni, originari din Irak, Iran, Siria, Turcia sau Egipt, au ajuns din Belarus în Lituania, prin zone împădurite de la granița comună.
Actualul premier conservator Janez Jansa, un apropiat al omologului său din Ungaria vecină, Viktor Orban, a avut numeroase dispute cu Bruxellesul, pe teme precum statul de drept, cooperarea cu noul Parchet European sau libertatea presei.
Pentru România, aceasta este o zonă de interes geopolitic prioritar, iar soluţionarea conflictelor prelungite din regiunea Mării Negre reprezintă un obiectiv strategic.
Republica Moldova dorește integrarea europeană, iar Georgia și Ucraina vor să fie admise și în NATO și toate trei sunt victime ale agresivității Rusiei și ale separatismului alimentat de aceasta în statele pe care le consideră încă parte a sferei sale de influenţă.
Pregătite din timp, acestea includ blocarea importului în Uniunea Europeană de potasiu şi produse petroliere din Belarus.
Trecut prin închisorile sârbești și un adept al unirii cu Albania vecină, șeful guvernului de la Pristina, Albin Kurti, spune că tratativele cu Belgradului nu sunt prioritare pentru el, fiindcă nu figurează nici pe lista de urgențe a cetățenilor kosovari.
Săptămâna trecută, şeful diplomaţiei comunitare, Josep Borrell, anunţa că blocarea exporturilor de potasiu şi a tranzitului de gaz rusesc prin Belarus spre vest sunt două dintre măsurile luate în calcul de Uniunea Europeană pentru a pedepsi Minskul.
Totul a fost precipitat de ceea ce mulţi numesc actul de terorism de stat sau de piraterie aeriană comis duminică, când agenți belaruși au deturnat un avion civil și l-au obligat să aterizeze la Minsk, pentru a captura un opozant aflat la bord.
Deturnarea unei curse civile de către agenții Minskului, pentru a captura un opozant aflat la bord, a deturnat, remarcă analiștii, și lucrările summitului de la Bruxelles, inițial destinat proiectelor pentru Europa postpandemică și măsurilor de protejare a mediului.
Jurnalistul Roman Protasevici, 26 de ani, de la agenția NEXTA, cu sediul în Polonia, care a acoperit mediatic amplele proteste antiprezidențiale de anul trecut din Belarus și sălbatica represiune polițienească ce a urmat, e acuzat de extremism și de organizarea unor revolte de masă și ar risca pedeapsa capitală.
Şi diplomaţii europeni cred că noul Parlament de la Chişinău, care va fi ales pe 11 iulie, are menirea de a susține reformele ce vor asigura indepedența justiției și combaterea corupției mari.
Excelent vorbitor de limbă română, slovacul Michalko a venit în Republica Moldova în 2017 și a devenit unul dintre cei mai populari diplomați acreditați la Chișinău, dar și una dintre țintele predilecte ale stângii pro-moscovite.
În martie, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a făcut un turneu diplomatic în cele trei state ex-sovietice, ai căror lideri pro-occidentali vor să iasă de pe orbita Moscovei.
Săptămâna trecută, şi avocatul general al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), bulgarul Evgeni Tanchev, a apreciat că regimul disciplinar al judecătorilor polonezi contravine legislaţiei comunitare.
Recent, Bruxellesul şi Washingtonul le-au cerut deputaţilor georgieni să aprobe un un acord de compromis, care să pună capăt crizei politice acute din republica ex-sovietică din sudul Caucazului.
Poziţia americană asupra acordurilor de pace de la Dayton, din 1995, care au pus capăt sângeroaselor conflicte interetnice din fosta republică iugoslavă, rămâne neschimbată.
El le-a cerut rușilor să pună capăt provocărilor și europenilor să evite confruntarea permanentă cu un vecin care-i percepe drept adversari.
Un document neoficial atribuit Uniunii apreciase că obstacolul major pentru integrarea europeană a regiunii sunt problemele etnice nesoluţionate și, de aceea, pledase pentru crearea unei Serbii Mari, a unei Albanii Mari şi a unei Croaţii Mari.
Partidele democrat și socialist își dispută, practic, supremația politică de trei decenii, după prăbușirea celei mai ermetice și autarhice dictaturi comuniste din Europa.
Comisarul european pentru Justiție, belgianul Didier Reynders, spune că funcționarea Parchetului e esențială pentru protejarea bugetului multianual al Uniunii, precum şi a planului postpandemic de redresare și reziliență.
Georgia, remarcă analiștii, este un partener important pentru securitatea energetică a Europei, ca țară de tranzit pentru hidrocarburile din zona caspică.
Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, afirmă că Olanda și Danemarca au acces la mult mai multe doze de vaccin pe cap de locuitor decât ţări ca Bulgaria sau Croaţia.
Miniștrii de Externe din aceste țări afirmă că o serie de evoluţii interne din regiune, peste care s-au suprapus provocările aduse de pandemia de COVID-19, au exacerbat tendinţe deja existente, unele dintre acestea având implicaţii geopolitice.
Cu 1.337 de cazuri la 100.000 de locuitori în ultimele 14 zile, Estonia a ajuns pe locul al doilea din lume, după Cehia, în privinţa ratei infectărilor.
Donații
Veridica.md