Cancelarul german Olaf Scholz a anunţat expulzarea a peste un milion de refugiaţi ucraineni, susţine o naraţiune falsă, promovată de propaganda rusă și preluată în România.
Propaganda prorusă reia naraţiuni false despre refugiaţii ucraineni
ȘTIRE: „Când credeam și noi că am scăpat de ei, hop cu vestea asta – nu doar că nu scăpăm de „Slava”, dar va trebui să ne înghesuim puțin fiindcă Germania vrea să ne trimită un contingent destul de zdravăn! Berlinul are în plan să scape de 1,3 milioane de refugiați ucraineni, iar Olaf Scholz chiar a amenințat că va bloca orice negociere la Bruxelles, după alegerile europarlamentare, dacă statele UE nu primesc „distribuția solidară” gândită la Berlin. Serviciile sociale din Germania sunt sufocate și nu mai fac față cheltuielilor cu întreținerea refugiaților ucraineni, astfel că Scholz vrea să ne bage pe gât și nouă, românilor, câteva zeci de mii de migranți, dacă nu chiar mai mulți. [...] Alegerile din acest an sunt cele mai importante din istoria UE, dovadă că nici acum, cu două săptămâni rămase până la vot, partidele din P.E. n-au ajuns la o înțelegere privind împărțeala funcțiilor importante. Tensiunile sunt uriașe, iar cancelarul Germaniei a aruncat benzină peste focul care și-așa mocnea anunțând că vrea o „o distribuție mai uniformă a refugiaților ucraineni în întreaga Uniune Europeană”. De ce? Pentru că țara sa nu mai poate suporta cazarea, masa și celelalte cheltuieli celor peste 1,3 milioane de migranți ucraineni. Prestigiosul cotidian Die Welt scrie că «Olaf Scholz susține cu tărie o distribuție solidară pentru refugiați și consideră că, în mod special, ar trebui abordată și rezolvată migrația secundară în cadrul U.E.»”
NARAȚIUNE: Germania va expulza cei peste un milion de refugiaţi ucraineni prezenţi pe teritoriul său.
CONTEXT: De la declanşarea invaziei ruse în Ucraina, aproximativ 6,5 milioane de refugiați ucraineni au fost înregistrați în întreaga lume, marea lor majoritate, circa şase milioane, aflându-se în Europa. Oficial, în februarie 2024, în Germania erau înregistraţi peste 1.100.000 de refugiați din Ucraina, cel mai mare număr dintre toate ţările ce găzduiesc ucraineni, fapt datorat în mare parte alocației financiare lunare, extrem de ridicată în comparație cu alte țări europene, oferită acestora de executivul de la Berlin. În acelaşi timp, Uniunea Europeană a implementat Directiva de Protecție Temporară, o prevedere legislativă care a garantat accesul la cazare, asistență socială și medicală a refugiaților din Ucraina. Aceştia primeau dreptul la un permis de ședere şi de muncă în UE, precum şi cel de a-şi înscrie copiii la şcoală. Iniţial, protecția a fost acordată pentru un an, dar a fost deja prelungită de două ori, până în Martie 2025, iar la acest moment, există deja discuţii la nivel european, pentru a pregăti cadrul legislativ de după expirarea acestei perioade. În principiu, în lipsa unei prevederi legale la nivel comunitar, odată cu încheierea perioadei de protecție temporară, în toate statele care găzduiesc refugiaţi ucraineni se vor aplica legile generice locale privind protecția cetăţenilor non-UE, inclusiv cele care reglementează returnarea acestora în ţara de origine.
De aceea, instituţiile și organizațiile care se ocupă de gestionarea migrației spun că este extrem de presantă nevoia de a găsi o soluție care să asigure o tranziție lină a refugiaţilor de la regimul de protecție temporară la legile naţionale, care să cuprindă și încurajarea eventualei reveniri a refugiaţilor în Ucraina. Profitând, însă, de alegerile europene ce se vor desfăşura la sfârşitul acestei săptămâni, care au adus în impas negocierile pentru adoptarea unei noi legislaţii cu privire la refugiaţii din Ucraina, propaganda (pro)rusă a reluat în forţă naraţiunile care îi portretizează pe aceştia în note negative. De exemplu, ştirea că „în Polonia şi Cehia au apărut afișe pe marile magazine în care se menționează că nu sunt primiți/serviți vorbitorii de limbă ucraineană”, a apărut iniţial în 2022, şi avea la bază nişte fotografii modificate grosolan în Photoshop. Şi în România, după valul de susţinere din primele luni ale războiului, naraţiunile false despre refugiaţii ucraineni şi mesajele de instigare la ură împotriva acestora au apărut tot mai des, într-un efort concertat şi organizat de divizare a societăţii pe tema refugiaţilor. Asta deşi, spre deosebire de statele occidentale, unde se află sute de mii de refugiaţi, şi chiar ţări precum Slovacia (115.000) sau Moldova (120.000), România găzduieşte doar aproximativ 80.000 de refugiaţi din ţara vecină.
OBIECTIV: Amplificarea sentimentelor antiucrainene și filoruse, promovarea discursului antioccidental, provocarea şi amplificarea de tensiuni sociale.
Distribuţia solidară invocată de Scholz se referă la efortul financiar de susţinere a refugiaţilor ucraineni
DE CE ESTE FALSĂ NARAȚIUNEA: Naraţiunea privind planul Germaniei de a-i forţa pe refugiaţii ucraineni să părăsească ţara a apărut iniţial pe site-ul publicaţiei Sputnik International, subsidiară a principalului instrument de propagandă a Rusiei, Sputnik. De altfel, în descrierea de pe propriul site, publicaţia precizează în mod cât se poate de clar că sediul agenţiei se află în Moscova. Ea a fost ulterior preluată de site-ul infobrics.org, un portal ce publică informaţii relevante despre organizaţia interstatală BRICS, noul pol de putere economică condus şi intens promovat de Rusia. În România, naraţiunea a fost adusă în atenţia publicului de o publicaţie naţionalistă, sub pretextul că refugiaţii „izgoniţi” din Germania vor ajunge în România, iar Bucureştiul va fi forţat de către puterile occidentale să-i accepte şi să-i întreţină. De-a lungul timpului, respectiva publicaţie a lansat mai multe naraţiuni antioccidentale false, care acuzau NATO că va distruge Delta Dunării sau pretindeau că România a devenit teritoriul unde stăpânii americani fac experimente nucleare periculoase.
În realitate, articolul din cotidianul Die Welt analizează dezbaterea ce are loc în spaţiul public german, legată de presiunea financiară exercitată de ajutoarele pentru refugiaţi în general, nu doar cei proveniţi din Ucraina, asupra sistemului de asigurări sociale federal. Potrivit legislaţiei germane, un refugiat poate primi, din partea statului, un ajutor de minim 954 de euro lunar, ceea ce reprezintă un efort financiar considerabil, mai ales în contextul în care cuantumul acestui ajutor este unul din cele mai mari la nivel european, fiind depăşit doar de cel acordat de Belgia. Discuţia cu adevărat relevantă a articolului în ceea ce-i priveşte pe refugiaţii ucraineni este legată de proporţia extrem de mică (aproximativ18%) în rândul acestora, a celor care au un loc de muncă. Cauzele acestui fenomen sunt multiple, dar în esenţă, ele au la bază fie procedurile de angajare în Germania, care sunt considerate consumatoare de timp și extrem de complicate în comparație cu alte țări europene, fie procedura anevoioasă de echivalare a studiilor şi calificărilor obţinute în Ucraina, dar şi beneficiile sociale ridicate, care stimulează preferinţa pentru statutul de asistat social.
Însă, indiferent de cauze şi impactul asupra finanţelor statului german, nicăieri în articol nu se vorbeşte despre expulzarea ucrainenilor, ba dimpotrivă, liderul grupului parlamentar al Frontului Democratic a afirmat că „trebuie să fie cea mai mare prioritate a noastră să aducem refugiați din Ucraina pe piața muncii din Germania, pentru că fiecare loc de muncă suplimentar ajută la stimularea creșterii noastre economice”. „Un loc de muncă este, de asemenea, crucial pentru o integrare de succes”, spune directorul general parlamentar al grupului parlamentar FDP din Bundestag, Stephan Thomae. „De aceea, ar trebui să oferim stimulente pentru ca refugiații ucraineni să nu rămână blocați în sistemele sociale, ci să poată lucra aici rapid și fără birocrație”. Ideea este susţinută şi de deputata creştin-democrată Gitta Conneman, care afirmă că adevăratul scop al guvernului de la Berlin este acela „de a introduce, în sfârșit, cât mai mulți refugiați pe piaţa muncii. La urma urmei, avem peste 1,7 milioane de posturi vacante.”
Mai mult, articolul nu conţine nici măcar numele cancelarului Olaf Scholz şi, în nici un caz, vreo declaraţie a acestuia pe tema invocată de propaganda rusă. De fapt, într-o declaraţie dată la mijlocul lunii trecute, Scholz a afirmat practic aceeaşi idee, că numărul ucrainenilor care au un loc de muncă stabil în Germania trebuie să crească. În acelaşi timp, cancelarul german a dat asigurări că „oricine este angajat aici și nu se face vinovat de vreo infracțiune”, va avea cu siguranţă permisiunea să rămână, chiar şi după expirarea perioadei de protecţie pentru refugiaţii ucraineni, în Martie 2025. În ce priveşte „distribuţia solidară”, solicitarea lui Scholz nu făcea referire la refugiaţi per se, ci la fondurile alocate de Uniunea Europeană pentru ajutorarea acestora, în sensul ca acestea să fie direcţionate proporţional cu numărul de refugiaţi găzduiţi de fiecare ţară. Totodată, nu există în materialul analizat absolut nici o referinţă la România sau cote de refugiaţi ucraineni obligatorii, în afară de fraza „ţări precum Cehia, Bulgaria și România, unde refugiații de război primesc foarte puțin sprijin financiar, nu au fost incluse în analiză.”
SÂMBURE DE ADEVĂR: În Germania, există voci care reclamă tratamentul preferenţial de care beneficiază ucrainenii, în sensul că, spre deosebire de alte categorii de refugiaţi, aceştia primesc beneficiile prevăzute de lege imediat după sosire, în timp ce alte persoane care caută protecție le primesc doar după ce trec prin procedurile de acordare de azil, care durează aproximativ nouă luni.
Verifică sursele:
---copie-image.webp)
