Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Editoriale

Ofensiva diplomatică a Chișinăului și complicatul drum de la imagine la succes

Germania
©EPA-EFE/DUMITRU DORU  |   Moldovan President Maia Sandu (L) talks with German President Frank-Walter Steinmeier (2-L) at a review of the honor guard at the Presidential Palace in Chisinau, Moldova, 29 September 2021.

Chișinăul s-a lansat într-o adevărată ofensivă diplomatică odată cu preluarea puterii de către Maia Sandu și PAS. În cancelariile occidentale există deschidere pentru Republica Moldova și disponibilitatea de a o ajuta, însă asta nu înseamnă garanția succesului. În urmă cu un deceniu țara s-a aflat într-o situație similară, dar eșecul guvernărilor care au urmat au dus, în cele din urmă, la izolarea sa pentru mai mulți ani.

Ofensiva diplomatică a pro-europenilor

De la începutul acestui an, președintele Maia Sandu a refăcut relațiile cu state vecine – România și Ucraina, s-a întâlnit la Paris cu Emmanuel Macron, la Bruxelles cu liderii europeni și la Berlin cu Angela Merkel și cu președintele german Frank-Walter Steinmeier.

Recent, Maia Sandu a mers Adunarea Generală a ONU la New York, apoi premierul Natalia Gavriliță a efectuat prima sa vizită la Bruxelles. Chișinăul a reintrat pe traseul liderilor externi, de la președinții României, Ucrainei și României, la președintele german, Frank-Walter Steinmeier, și liderul sloven, Borut Pahor.

S-au deschis noi uși în Uniunea Europeană și prin intervenția și relațiile personale ale șefului diplomației Republicii Moldova, Nicu Popescu, care i-a primit la Chișinău pe mai mulți dintre omologii săi, sau a fost primit de aceștia în diverse europene.

S-au deblocat bani, pe care partenerii externi nu au mai vrut să îi dea după dispariția unui miliard de dolari din sistemul bancar și preluarea controlului țării de către oligarhul Vlad Plahotniuc, iar Republica Moldova a fost repusă în circuitul politico-economic al Uniunii Europene, care i-a promis încă dinainte de alegerile de 11 iulie circa 600 de milioane de euro pentru dezvoltare pe următorii trei ani.

Obiectivul ofensivei diplomatice a Chișinăului este acela de a convinge partenerii externi că Republica Moldova este capabilă să facă rapid progrese pe calea reformelor și a apropierii de UE.

Acest drum este la început și mai degrabă sinuos, dar în plan intern lucrurile încep să se miște pe zona justiției, în paralel cu ridicarea nivelului de trai al categoriei reprezentate de pensionari prin majorarea pensiilor și indemnizațiilor pentru persoanele defavorizate.

Chișinăul își urmărește obiectivele europene atât bilateral, cât și în formatul Parteneriatului Estic, alături de Ucraina și Georgia. Este de așteptat ca la viitorul Summit al Parteneriatul Estic din luna decembrie cele trei state să semneze un document comun în care să ceară angajamentele mai ferme din partea UE, precum ridicarea treptată a tarifelor la serviciile de roaming.

O altă apropiere pe care Republica Moldova o caută este cea de Germania, una dintre locomotivele UE. Vizita de săptămâna trecută a președintelui Frank-Walter Steinmeier la Chișinău și împreună cu o delegație de oameni de afaceri spune multe și despre intențiile Berlinului de a dezvolta Republica Moldova.

Germania este unul dintre cei mai importanți parteneri ai Republicii Moldova, situându-se pe locul trei după volumul schimburilor comerciale care au depășit în prima jumătate a anului suma de 341 de milioane de dolari. Republica Moldova are semnate cu Germania 57 de acorduri și documente adiționale, în mare parte având un caracter economic, iar pe teritoriul Republicii Moldova activează peste 400 de agenți economici cu capital german.

De asemenea, deschiderea pieței muncii din Germania pentru lucrătorii sezonieri din Republica Moldova în 2022 este un puternic semnal bilateral. Condițiile pentru obținerea unui permis de muncă pentru moldoveni în Germania au fost ajustate.

Problema Transnistriei, în atenția Statelor Unite

Un alt partener important pentru Chișinău este Washingtonul, iar acesta a făcut recent un pas important prin decizia ca, pe lângă sprijinul economic și politic, să acorde și asistență în domeniul securității, deocamdată prin semnarea unui contract de echipamente militare în valoare de 5 milioane de dolari, dintre care un milion va fi plătit de guvernul Republicii Moldova.

Chiar dacă suma este mai degrabă simbolică, dacă ne gândim la dimensiunea cheltuielilor alocate pentru înzestrare de alte state – de ordinul miliardelor de dolari – contractul e important, dată fiind slaba înzestrare a armatei naționale a Republicii Moldova, în condițiile în care climatul geopolitic în regiune este unul complicat iar țara are propriile sale probleme specifice, generate de conflictul înghețat din Transnistria.  Mai mult, în timpul mandatului prezidențial al fostului lider pro-rus Igor Dodon, acesta a blocat constant participarea armatei la exercițiile de antrenament internaționale regionale sub pretextul că Republica Moldova este o țară neutră din punct de vedere militar și că astfel de participări la antrenamente cu forțe occidentale ar antagoniza Rusia și ar pune în gardă forțele paramilitare de pe Nistru din regiunea secesionistă transnistreană.

Republica Moldova alocă anual undeva la 0,3% din PIB pentru armata, majoritatea banilor fiind destinați salariilor și mentenanței, ceea ce înseamnă că achizițiile de echipamente, atunci când există, sunt extrem de reduse.

„Ca parte a parteneriatului nostru de aproape 30 de ani, Statele Unite asistă Republica Moldova să își modernizeze sectorul apărării pentru a-și proteja neutralitatea și suveranitatea. Astăzi, am livrat echipamente militare americane care vor ajuta Moldova să facă exact acest lucru”, a precizat Washingtonul prin intermediul unui comunicat.

Intenția SUA de a se implica în zona securității s-a văzut și la audierile în Senat ale viitorului ambasador american la Chișinău, Kent Doyle Logsdon, care a declarat în mandatul său ar vrea să se obțină retragerea trupelor ruse din Transnistria și a munițiilor stocate la depozitul de la Cobasna.

Se presupune că Rusia păstrează aici circa 20.000 de tone de muniții foarte vechi din timpul Războiului Rece și chiar din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, ceea ce reprezintă un pericol major și care ar putea cauza o catastrofă de proporții în cazul unui accident.

„Trebuie să continuăm să facem presiuni asupra Rusiei pentru ca aceasta să își îndeplinească obligațiile de a retrage trupe și muniții din Moldova”, a precizat diplomatul american.

Poziția SUA o reflectă pe cea a președintelui Maia Sandu care a reiterat și ea de la tribuna ONU necesitatea ca Rusia să-și retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova și să-și distrugă controlat arsenalul de la Cobasna. Ea s-a referit la militarii ruși fără mandat, mai precis la Grupul Operațional al Trupelor Ruse (GOTR) care staționează de trei decenii în regiunea transnistreană și care se subordonează direct Districtului de Vest al Armatei Ruse, cu sediul la Sankt-Petersburg.

Dincolo de chestiunile de securitate, trimiterea Kent Doyle Logsdon, un specialist pe probleme economice, ar putea indica faptul că SUA doresc să aducă și capital privat prin atragerea unor companii naționale în Republica Moldova.

Succesul diplomației nu garantează reușita reformelor. Precedentul Filat-Leancă

Deschiderea pe care statele occidentale o arată față de Chișinău nu reprezintă nicidecum o garanție că Republica Moldova s-a înscris, ferm, pe un traseu ireversibil. Țara a mai avut guvernări care au promis și chiar au lansat reforme și au fost extrem de bine primite în cancelariile occidentale. Fostul premier, Vlad Filat, a fost privit inițial favorabil atât la Bruxelles cât și la Washington – să nu uităm că, în perioada în care era premier, actualul președinte al Statelor Unite, pe atunci vicepreședintele Joe Biden, a vizitat Chișinăul –, la fel și ministrul său de externe și, ulterior, prim-ministru, Iurie Leancă.

În iunie 2014, Republica Moldova semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană și toate lucrurile păreau că se îndreaptă spre dezideratul mult dorit al apropierii de Bruxelles. Și atunci, prin relațiile sale personale și carisma sa de diplomat poliglot, Iurie Leancă părea să fie omul perfect pentru a duce de mână „elevul premiant” al Parteneriatului Estic - Republica Moldova – la școala Uniunii Europene.

Războiul dintre Vlad Filat și oligarhul Vlad Plahotniuc – încheiat cu preluarea controlului asupra Republicii Moldova de către acesta din urmă – precum și o serie de acte majore de corupție aveau să spulbere însă imaginea țării și a celor doi premieri pro-europeni.

Vorbim aici de „furtul secolului”, prin care un miliard de dolari au fost sustrași pe căi oneroase din trei bănci moldovenești chiar de sub nasul autorităților sau privatizarea dubioasă a Aeroportului Internațional Chișinău, un obiectiv strategic. Artizanul ambelor scheme de corupție a fost Ilan Șor, pe atunci un apropiat al lui Vlad Filat (dar care a avut legături și cu Plahotniuc), fapt ce l-a determinat pe Leancă să se scuze după aceste incidente cu celebra formulă „am fost doar un simplu premier”.

Au urmat ani grei pentru Republica Moldova, când s-a pierdut aproape tot ce se câștigase înainte de 2015. Statul a fost capturat de interesele oligarhului Plahotniuc care s-a așezat pe toate fluxurile financiare interne și a reușit inclusiv să delapideze multe fonduri europene destinate dezvoltării, până la un moment când UE a decis închiderea totală a robinetului cu fonduri, undeva în vara lui 2018. Totul a durat până în

2019, când în urma presiunilor unei coaliții formate „împotriva firii” formate din pro-europeni și socialiști, dar și a intervenției unor puteri străine, în special SUA, Vlad Plahotniuc a cedat puterea și a fugit din țară.

Așadar, Republica Moldova se află într-o perioadă bună a relației sale cu Vest și a reformelor interne, dar mai este mult până la obiectivele curajoase propuse. PAS și Maia Sandu și-au ridicat singuri ștacheta foarte sus, iar obstacole interne, precum și conjuncturi neprevăzute stau și pândesc la colț. Pandemia, care încă mai poate aduce surprize, mai ales într-o țară cu o rată redusă a vaccinării, reziliența sistemului corupt endemic construit în ultimii 30 de ani, posibile acțiuni perturbatoare ale Rusiei sunt doar câteva exemple.

De asemenea, puterea corupe și cunoaștem cel mai bine acest lucru în partea răsăriteana a Europei, oricât de multe intenții bune ar fi existat la începutul oricărui drum ambițios. Tocmai de aceea, Republica Moldova și noua verticală pro-europeană de putere de la Chișinău trebuie să-și propună obiective nu doar ambițioase, ci și realizabile prin prisma unui pragmatism politic bine dozat.

 

Tags: Republica Moldova, Rusia, Statele Unite, Transnistria, UE
Carte recomandata
Alte articole
Nu există țară pentru oameni rezonabili

Nu există țară pentru oameni rezonabili

Donald Tusk s-a reîntors în Polonia. Obiectivul său principal este să preia puterea de la Kaczyński și guvernul de dreapta format de Partidul Lege și Justiție (PiS). Cum intenționează să facă acest lucru și ce șanse de succes are?

Verticala puterii pe model sovietic, încă vie în Republica Moldova. Cazul Igor Dodon

Verticala puterii pe model sovietic, încă vie în Republica Moldova. Cazul Igor Dodon

Cedarea sau transferul de putere au fost mereu în centrul atenției la Chișinău, ceea ce demonstrează că democrația, chiar și la 30 de ani de la independența de Uniunea Sovietică, este încă una fragilă.

În Țara Sfântă, pacea mai are de așteptat

În Țara Sfântă, pacea mai are de așteptat

Israelul și Hamasul au ajuns, după 11 zile de lupte, la un armistițiu care nu rezolvă nimic; e doar o pauză până la următoarea rundă de confruntări.

Timp de citire: 8 min
  • Chișinăul s-a lansat într-o adevărată ofensivă diplomatică odată cu preluarea puterii de către Maia Sandu și PAS. În cancelariile occidentale există deschidere pentru Republica Moldova și disponibilitatea de a o ajuta, însă asta nu înseamnă garanția succesului. În urmă cu un deceniu țara s-a aflat într-o situație similară, dar eșecul guvernărilor care au urmat au dus, în cele din urmă, la izolarea sa pentru mai mulți ani.
  • Obiectivul ofensivei diplomatice a Chișinăului este acela de a convinge partenerii externi că Republica Moldova este capabilă să facă rapid progrese pe calea reformelor și a apropierii de UE.
  • Un alt partener important pentru Chișinău este Washingtonul, iar acesta a făcut recent un pas important prin decizia ca, pe lângă sprijinul economic și politic, să acorde și asistență în domeniul securității, deocamdată prin semnarea unui contract de echipamente militare în valoare de 5 milioane de dolari, dintre care un milion va fi plătit de guvernul Republicii Moldova.
  • Așadar, Republica Moldova se află într-o perioadă bună a relației sale cu Vest și a reformelor interne, dar mai este mult până la obiectivele curajoase propuse. PAS și Maia Sandu și-au ridicat singuri ștacheta foarte sus, iar obstacole interne, precum și conjuncturi neprevăzute stau și pândesc la colț. Pandemia, care încă mai poate aduce surprize, mai ales într-o țară cu o rată redusă a vaccinării, reziliența sistemului corupt endemic construit în ultimii 30 de ani, posibile acțiuni perturbatoare ale Rusiei sunt doar câteva exemple.
Surprize în Republica Cehă: Împreună cu Pirații, fără comuniști și populiști
Surprize în Republica Cehă: Împreună cu Pirații, fără comuniști și populiști

Recentele alegeri parlamentare au redesenat harta politică a Republicii Cehe. Actualul prim-ministru, Andrej Babiš, a pierdut puterea, guvernarea va fi asigurată cel mai probabil de o coaliție de cinci partide, iar partidele tradiționale de stânga nu au reușit să intre în Parlament. Situația de după alegeri este și mai tare complicată de faptul că Președintele Miloš Zeman este foarte bolnav și, conform informațiilor furnizate de spitalul în care se află, se află în incapacitatea de a-și exercita atribuțiile. Președinția păstrează însă tăcerea cu privire la starea lui Zeman.

Michael Švec
Michael Švec
21 Oct 2021
Mitropolia Moldovei și jocurile Moscovei la Chișinău
Mitropolia Moldovei și jocurile Moscovei la Chișinău

Mitropolia Moldovei este unul din instrumentele pe care Rusia le are la dispoziție pentru a-și păstra influența la Chișinău. De la sprijinirea politicienilor pro-ruși în campanii electorale la blocarea unor legi care ar apropia Moldova de Europa, Mitropolia a arătat constant că religia nu este, nici pe departe, singura sa preocupare.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
20 Oct 2021
Bulgaria și Dosarele Pandora: nimic șocant într-o țară obișnuită cu corupția
Bulgaria și Dosarele Pandora: nimic șocant într-o țară obișnuită cu corupția

Dosarele Pandora nu au adus surprize foarte mari în Bulgaria, o țară obișnuită cu scandalurile de corupție. E de văzut și cât de mare va fi impactul lor; deocamdată, unul dintre cei care apar în dezvăluiri, controversatul oligarh Delyan Peevski, în loc să se ascundă s-a întors din Dubai în Bulgaria și și-a anunțat revenirea pe scena politică.

Svetoslav Todorov
Svetoslav Todorov
19 Oct 2021
Semne rele dinspre Orient
Semne rele dinspre Orient

Evenimente în Irak, Liban și două țări europene au arătat, săptămâna aceasta, că încă trebuie să fim atenți la Orientul Mijlociu.

Cătălin Gomboș
Cătălin Gomboș
16 Oct 2021