Facebook Twitter Instagram Youtube LinkedIn

Analize

Miza uriașă a complicatei ecuații de distrugere a munițiilor sovietice din Transnistria

Transnistria
©EPA/DUMITRU DORU  |   Two millitary commanders are saluting the crowd while passing the main avenue of Tiraspol city, during a parade to mark the 14th anniversary of the unrecognised state of Transnistria, Thursday 02 September 2004.

Propunerea a venit din partea Chișinăului în cadrul recentei întrevederi dintre președintele Maia Sandu și șeful adjunct al Administrației Prezidențiale a Federației Ruse, Dmitri Kozak. Se estimează că la Cobasna, în nordul regiunii secesioniste transnistrene, sunt depozitate circa 20.000 de tone de muniții, însă cantitatea exactă nu e cunoscută deoarece reprezentanții Chișinăului și cei ai misiunilor internaționale nu au mai avut acces în regiune de circa două decenii. Cert este că Moscova se arată acum dispusă să discute despre această „bombă cu ceas” reprezentată de conținutul acestui depozit ce se întinde pe circa 100 de hectare.

„Suntem interesați și de eliminarea acestor muniții, a căror dată de expirare s-a scurs și nu mai pot fi transportate”, a spus, după vizita recentă efectuată la Chișinău, Dmitri Kozak.

Kozak este poate cel mai bun cunoscător al dosarul transnistrean din rândul oficialilor ruși, fiind artizanul celebrului plan de federalizare a Republicii Moldova, denumit generic „memorandumul Kozak” întocmit în 2003 și refuzat în ultimul moment de fostul președinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin.

Dincolo de starea în care se află munițiile, un alt factor care împiedică acum transportarea în Rusia este legat de Ucraina, care ar trebui tranzitată, lucru puțin probabil având în vedere tensiunile majore dintre Kiev și Moscova.

Scurtă incursiune în istoria negocierilor

Ideea de a distruge munițiile nu este una nouă. Chestiunea a fost pusă pe masa negocierilor Chișinău-Moscova încă din anii `90 – 2000. Unul dintre negociatorii Chișinăului pe acest dosar a fost Viorel Cibotaru, cel care ulterior avea să fie chiar ministrul Apărării de la Chișinău pentru un scurt mandat în 2015. El a negociat cu partea rusă cinci protocoale pentru retragerea acestor muniții de la Cobasna.

„Suntem doar câteva persoane care au vizitat acest depozit. Am fost acolo în 1997 și am văzut acolo ceea ce se depozitează acolo și cum se depozitează. Problema munițiilor de acolo este una reala, dar alta este cum se va dori a fi rezolvată. La sfârșitul anilor `90, depozitul avea o încărcătură mult mai mare – peste 30.000 de tone. [În ceea ce privește cantitatea actuală] unica sursa de referință este partea rusă care spune că astăzi există undeva la 20.000 de tone.

[...] La finele anilor `90 – 2000 au fost mai multe delegații ruse care au făcut audit din interiorul și din afara Ministerului Apărării, fie în baza unor dosare penale pentru furturi de armament sau alte încălcări ale legii”, ne-a declarat Viorel Cibotaru.

Anii `90 și 2000 au însemnat trafic de armament din Transnistria către țări din Africa precum Liberia sau Siera Leone de către traficantul rus Viktor Bout, supranumit și „vânzătorul morții”, subiect al unui film hollywoodian, și Alexander Zhukov, un magnat rus din cercurile puterii de la Kremlin. Acest lucru nu ar fi putut fi făcut fără consimțământul Moscovei și al regimului separatist de la Tiraspol.

„Problema tehnică este că există anumite tipuri de armament, de exemplu Kalașnikov. La sfârșitul anilor `90 știam de 50.000 de unități păstrate în lăzi după standardele din Uniunea Sovietică. Erau muniții bune de întrebuințat, scumpe și foarte căutate inclusiv pe piața neagră, rachete aer-aer, rachete aer-sol și obuze de anumit tip de artilerie, aruncătoare de mine, etc. Pe acestea, Federația Rusă voia să le scoată din Cobasna și să le evacueze”, ne-a spus fostul ministrul moldovean al Apărării.

Există și o cantitate importantă de muniții vechi, unele chiar din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, constând din mine anti-personal și mine anti-tanc.

La începutul anilor 2000 au avut loc discuții avansate despre distrugerea acestor muniții vechi, iar SUA și OSCE s-au oferit să pună la dispoziție pe cheltuiala lor echipamentele necesare.

„S-au dus negocieri cu OSCE, SUA. S-a pus la dispoziție o „detonation chamber”, totul pe cheltuiala OSCE. Aceasta a fost adusă și a stat circa doi ani în Tighina fără a fi utilizată sau să ajungă la Cobasna. Apoi americanii au luat-o.

[Rușii] au continuat să transfere muniții forțelor armate transnistrene și inclusiv o parte din lucrurile vechi le casau. O parte din ele, le-au evacuat cu intenția de a le vinde. Prin anii `90 s-a făcut comerț cu [Muammar] Ghadafi cu sau fără permisiunea Moscovei. Tot așa, unele pistoale-mitralieră Kalașnikov din Transnistria au apărut în câteva conflicte în Africa și în Cecenia.

Au mai fost multe investigații la începutul anilor 2000. Britanicii erau foarte preocupați de acest lucru. Aici a fost implicat și Viktor Bout care a fost arestat în Thailanda și transmis Statelor Unite”, a mai spus Viorel Cibotaru.

Fostul oficial de la Chișinău afirmă că munițiile de la Cobasna ar putea fi eliminate relativ rapid, dacă există voință politică din partea Moscovei.

„Acum, după toate estimările noi avem în jur de 20.000 de tone ce pot fi evacuate într-un grafic optim [...] în patru luni, așa cum a fost socotit într-un plan din 1998, atunci când se estimau circa 35.000 de tone.

Planul a fost făcut în conformitate cu capacitatea căilor ferate, capacitatea Rusiei de a pune la dispoziție trupe să le transporte și asta având în vedere deschiderea torală a Ucrainei. Legislația ucraineană este destul de strictă cu transporturile care pot prezenta pericol și ea s-a înăsprit și mai mult în ultima vreme. Dacă din start spunem că problema deplasării [prin Ucraina] în Federația Rusă este foarte complicată, mai degrabă ar rămâne varianta casării sau distrugerii munițiilor”, este de părere fostul ministru al Apărării de la Chișinău.

Temeri la Kiev

Rusia realizează că menținerea unui astfel de depozit extrem de pericol prin natura sa și îi poate atrage o serie de probleme. Recent, depozite similare cu muniții vechi sovietice au explodat în august 2019 în regiunea Krasnoiarsk din Rusia, incident soldat cu morți și răniți, iar în octombrie 2020, un depozit cu circa 75.000 de tone de muniții a explodat în regiunea Riazan, fapt ce a condus evacuarea a 2.000 de oameni din satele vecine. Și liderul secesionit de la Tiraposl, Vadim Krasnoselski, sprijină ideea dezasamblării munițiilor, dar se pronunță categoric împotriva retragerii Grupului Operativ de Trupe Ruse care asigură paza acestora.

Dar această ecuație a distrugerii munițiilor din regiunea transnistreană implică automat și Ucraina, din pricina faptului că depozitele sunt amplasate la o distanță mică de granițele sale.

Fostul ministru ucrainean responsabil de teritoriile ocupate și pentru refugiați, Vadim Cernîș, declara în 2018 că depozitele cu muniții din satul Cobasna sunt un pericol atât pentru Republica Moldova, cât și pentru Ucraina.

„Această localitate se află practic la granița dintre Ucraina și Moldova, iar prezența militarilor ruși doar crește tensiunea și pericolul. Noi știm că la depozitele strategice din Cobasna sunt aproape 20.000 de tone de muniții cu diferită destinație, de la arme ușoare până la rachete cu sisteme de lansare multiple”, a spus fostul oficial ucrainean pentru publicația Evropenskaia Pravda.

Potrivit estimărilor lui Cernîș, depozitele din Cobasna se află în afara supravegherii observatorilor internaționali începând cu anul 2000.

„Trebuie obținute răspunsuri la întrebările: se efectuează o monitorizare a securității, se efectuează o inventariere? Această informație le este necesară tuturor părților obligate să sprijine procesul de negocieri și reglementarea pașnică a conflictului transnistrean din vestul Ucrainei”, a subliniat atunci ministrul.

Ce poate pierde Moscova

În ciuda declarațiilor lui Kozak, nu e deloc sigur că Rusia chiar vrea să distrugă munițiile de la Cobasna, dat fiind că paza acestora reprezintă motivul oficial pentru prezența unora dintre militarii ruși aflați în Transnistria. Rusia menține în regiunea transnistreană două tipuri de trupe: cele care fac parte din forțele de menținere a păcii și așa-numitul Grup Operativ al Trupelor Ruse (GOTR), care staționează în stânga Nistrului sub pretextul asigurării pazei munițiilor.

GOTR se subordonează direct Districtului Militar de Vest al Federației Ruse cu sediul la Sankt-Petersburg. Cu alte cuvinte, dacă aceste muniții vor fi distruse, într-un scenariu sperat de toată lumea, mai puțin de Tiraspol și Moscova, nu ar mai exista vreun motiv pentru ca GOTR să mai activeze pe teritoriul Republicii Moldova în stânga Nistrului.

Fără a cere retragerea trupelor ruse din Transnistria, Chișinăul ar putea rezolva problema prezenței acestora pe teritoriul său. GOTR este în fapt o reminescență târzie a fostei Armate a 14-a, ce avea rol în a fi o forță de reacție rapidă pentru regiunea Odesa. Astfel, Transnistria poate juca rolul unui  avanpost strategic amplasat pe mai multe direcții: Chișinău-Odesa-granița cu NATO și UE (România). Este greu de crezut că Moscova ar fi ceda un astfel de avantaj strategic, mai ales în contextul actual al tensiunilor cu Kievul și în pragul unor alegeri parlamentare în toamna acestui an în Rusia.

Tags: Republica Moldova, Rusia

Alte articole
„Muslim lives don’t matter”: cum a redeschis Trump rănile Irakului

„Muslim lives don’t matter”: cum a redeschis Trump rănile Irakului

Grațierea a patru americani care au masacrat civili irakieni în timpul războiului transmite mesajul că „muslim lives don’t matter”.

Dincolo de naraţiunile false: Relaţiile externe ale Uniunii Europene şi Turcia

Dincolo de naraţiunile false: Relaţiile externe ale Uniunii Europene şi Turcia

Una din mantrele articulate în unele cercuri politice şi mediatice în ultimele decenii este că UE nu are o politică externă şi negociează de pe o poziţie inferioară în relaţiile ei externe. Este o afirmaţie greşită.

Saudiți, israelieni și prințul care ar fi putut să fie rege. Bizarul complot din Iordania

Saudiți, israelieni și prințul care ar fi putut să fie rege. Bizarul complot din Iordania

Un misterios complot într-una din cele mai stabile țări din Orientul Mijlociu, Iordania, a creat valuri la începutul lunii aprilie. Nu se știe exact cine erau complotiștii – până acum s-au publicat doar câteva nume –, ce anume intenționau și cine îi susținea. S-a vorbit însă despre un fost prinț moștenitor, triburile de beduini, Arabia Saudită și Israel.

Timp de citire: 7 min
  • Readucerea în discuție a posibilității distrugerii munițiilor de pe vremea sovietică, păstrate în depozitele din satul Cobasna din regiunea separatistă transnistreană, a suscitat, cel puțin la nivel declarativ, interesul Moscovei.
  • La sfârșitul anilor `90, depozitul avea o încărcătură mult mai mare – peste 30.000 de tone. [În ceea ce privește cantitatea actuală] unica sursa de referință este partea rusă care spune că astăzi există undeva la 20.000 de tone.
  • Rusia realizează că menținerea unui astfel de depozit extrem de pericol prin natura sa și îi poate atrage o serie de probleme. Recent, depozite similare cu muniții vechi sovietice au explodat în august 2019 în regiunea Krasnoiarsk din Rusia, incident soldat cu morți și răniți, iar în octombrie 2020, un depozit cu circa 75.000 de tone de muniții a explodat în regiunea Riazan, fapt ce a condus evacuarea a 2.000 de oameni din satele vecine. Și liderul secesionit de la Tiraposl, Vadim Krasnoselski, sprijină ideea dezasamblării munițiilor, dar se pronunță categoric împotriva retragerii Grupului Operativ de Trupe Ruse care asigură paza acestora.
  • În ciuda declarațiilor lui Kozak, nu e deloc sigur că Rusia chiar vrea să distrugă munițiile de la Cobasna, dat fiind că paza acestora reprezintă motivul oficial pentru prezența unora dintre militarii ruși aflați în Transnistria. Rusia menține în regiunea transnistreană două tipuri de trupe: cele care fac parte din forțele de menținere a păcii și așa-numitul Grup Operativ al Trupelor Ruse (GOTR), care staționează în stânga Nistrului sub pretextul asigurării pazei munițiilor.
Cum sunt camuflate dezinformările Kremlinului în narațiuni aparent românești
Cum sunt camuflate dezinformările Kremlinului în narațiuni aparent românești

Pandemia de coronavirus a fost dublată de un adevărat val de fake news, al doilea în doar un deceniu. Dezinformările pe care le conțin sunt camuflate astfel încât să pară că este vorba de teme și de preocupări locale. Kremlinul și-a adaptat astfel strategia de diseminare a dezinformării la rusofobia notorie a românilor.

Marian Voicu
Marian Voicu
11 Nov 2021
De la SM-3 la SMR: Cum pun americanii România sub umbrela de securitate energetică
De la SM-3 la SMR: Cum pun americanii România sub umbrela de securitate energetică

Parteneriatul strategic dintre România și SUA va intra într-o nouă etapă, după semnarea de joia trecută a unui acord foarte important între compania de stat Nuclearelectrica și NuScale Power din SUA privind amplasarea în România a reactoarelor nucleare modulare, denumite pe scurt SMR, ce vor oferi accesul la o nouă sursă de energie nepoluantă.

Mădălin Necșuțu
Mădălin Necșuțu
08 Nov 2021
Al Qaida, Statul Islamic, Talibanii. De ce se luptă jihadiștii între ei
Al Qaida, Statul Islamic, Talibanii. De ce se luptă jihadiștii între ei

Acest război între extremiști musulmani poate părea bizar. Ideologiile lor sunt extrem de similare. Cea mai mare parte a luptătorilor provin din aceeași regiune și au aceeași cultură și etnie. Principalul lor inamic este Occidentul, personificat de Statele Unite – a căror retragere din Afghanistan este percepută de mulți drept o înfrângere. Rivalitatea e dată însă de unele diferențe de nuanță între modul în care văd lumea și interpretează religia și jihadul. Este și o chestiune de politică, o dispută pentru întâietate și pentru prestigiu. Este, în sfârșit, o rivalitate care o reflectă pe cea, mai veche, dintre Al Qaida și Statul Islamic.

Cătălin Gomboș
Cătălin Gomboș
08 Oct 2021
Arestarea procurorului general al Moldovei: un pas spre reformă, sau o etapă a luptei pentru instituții?
Arestarea procurorului general al Moldovei: un pas spre reformă, sau o etapă a luptei pentru instituții?

Procurorul general al Republicii Moldova a fost arestat pe 5 octombrie pentru corupție. Este ultimul dintr-o serie de scandaluri legate de această instituție. Va marca el adevăratul debut al reformei în justiție, sau avem de-a face cu o nouă etapă a războiului care se poartă pentru controlul unei instituții vitale?

Mariana Vasilache
Mariana Vasilache
06 Oct 2021