Miza uriașă a complicatei ecuații de distrugere a munițiilor sovietice din Transnistria

Miza uriașă a complicatei ecuații de distrugere a munițiilor sovietice din Transnistria
© EPA/DUMITRU DORU   |   Two millitary commanders are saluting the crowd while passing the main avenue of Tiraspol city, during a parade to mark the 14th anniversary of the unrecognised state of Transnistria, Thursday 02 September 2004.

Propunerea a venit din partea Chișinăului în cadrul recentei întrevederi dintre președintele Maia Sandu și șeful adjunct al Administrației Prezidențiale a Federației Ruse, Dmitri Kozak. Se estimează că la Cobasna, în nordul regiunii secesioniste transnistrene, sunt depozitate circa 20.000 de tone de muniții, însă cantitatea exactă nu e cunoscută deoarece reprezentanții Chișinăului și cei ai misiunilor internaționale nu au mai avut acces în regiune de circa două decenii. Cert este că Moscova se arată acum dispusă să discute despre această „bombă cu ceas” reprezentată de conținutul acestui depozit ce se întinde pe circa 100 de hectare.

„Suntem interesați și de eliminarea acestor muniții, a căror dată de expirare s-a scurs și nu mai pot fi transportate”, a spus, după vizita recentă efectuată la Chișinău, Dmitri Kozak.

Kozak este poate cel mai bun cunoscător al dosarul transnistrean din rândul oficialilor ruși, fiind artizanul celebrului plan de federalizare a Republicii Moldova, denumit generic „memorandumul Kozak” întocmit în 2003 și refuzat în ultimul moment de fostul președinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin.

Dincolo de starea în care se află munițiile, un alt factor care împiedică acum transportarea în Rusia este legat de Ucraina, care ar trebui tranzitată, lucru puțin probabil având în vedere tensiunile majore dintre Kiev și Moscova.

Scurtă incursiune în istoria negocierilor

Ideea de a distruge munițiile nu este una nouă. Chestiunea a fost pusă pe masa negocierilor Chișinău-Moscova încă din anii `90 – 2000. Unul dintre negociatorii Chișinăului pe acest dosar a fost Viorel Cibotaru, cel care ulterior avea să fie chiar ministrul Apărării de la Chișinău pentru un scurt mandat în 2015. El a negociat cu partea rusă cinci protocoale pentru retragerea acestor muniții de la Cobasna.

„Suntem doar câteva persoane care au vizitat acest depozit. Am fost acolo în 1997 și am văzut acolo ceea ce se depozitează acolo și cum se depozitează. Problema munițiilor de acolo este una reala, dar alta este cum se va dori a fi rezolvată. La sfârșitul anilor `90, depozitul avea o încărcătură mult mai mare – peste 30.000 de tone. [În ceea ce privește cantitatea actuală] unica sursa de referință este partea rusă care spune că astăzi există undeva la 20.000 de tone.

[...] La finele anilor `90 – 2000 au fost mai multe delegații ruse care au făcut audit din interiorul și din afara Ministerului Apărării, fie în baza unor dosare penale pentru furturi de armament sau alte încălcări ale legii”, ne-a declarat Viorel Cibotaru.

Anii `90 și 2000 au însemnat trafic de armament din Transnistria către țări din Africa precum Liberia sau Siera Leone de către traficantul rus Viktor Bout, supranumit și „vânzătorul morții”, subiect al unui film hollywoodian, și Alexander Zhukov, un magnat rus din cercurile puterii de la Kremlin. Acest lucru nu ar fi putut fi făcut fără consimțământul Moscovei și al regimului separatist de la Tiraspol.

„Problema tehnică este că există anumite tipuri de armament, de exemplu Kalașnikov. La sfârșitul anilor `90 știam de 50.000 de unități păstrate în lăzi după standardele din Uniunea Sovietică. Erau muniții bune de întrebuințat, scumpe și foarte căutate inclusiv pe piața neagră, rachete aer-aer, rachete aer-sol și obuze de anumit tip de artilerie, aruncătoare de mine, etc. Pe acestea, Federația Rusă voia să le scoată din Cobasna și să le evacueze”, ne-a spus fostul ministrul moldovean al Apărării.

Există și o cantitate importantă de muniții vechi, unele chiar din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, constând din mine anti-personal și mine anti-tanc.

La începutul anilor 2000 au avut loc discuții avansate despre distrugerea acestor muniții vechi, iar SUA și OSCE s-au oferit să pună la dispoziție pe cheltuiala lor echipamentele necesare.

„S-au dus negocieri cu OSCE, SUA. S-a pus la dispoziție o „detonation chamber”, totul pe cheltuiala OSCE. Aceasta a fost adusă și a stat circa doi ani în Tighina fără a fi utilizată sau să ajungă la Cobasna. Apoi americanii au luat-o.

[Rușii] au continuat să transfere muniții forțelor armate transnistrene și inclusiv o parte din lucrurile vechi le casau. O parte din ele, le-au evacuat cu intenția de a le vinde. Prin anii `90 s-a făcut comerț cu [Muammar] Ghadafi cu sau fără permisiunea Moscovei. Tot așa, unele pistoale-mitralieră Kalașnikov din Transnistria au apărut în câteva conflicte în Africa și în Cecenia.

Au mai fost multe investigații la începutul anilor 2000. Britanicii erau foarte preocupați de acest lucru. Aici a fost implicat și Viktor Bout care a fost arestat în Thailanda și transmis Statelor Unite”, a mai spus Viorel Cibotaru.

Fostul oficial de la Chișinău afirmă că munițiile de la Cobasna ar putea fi eliminate relativ rapid, dacă există voință politică din partea Moscovei.

„Acum, după toate estimările noi avem în jur de 20.000 de tone ce pot fi evacuate într-un grafic optim [...] în patru luni, așa cum a fost socotit într-un plan din 1998, atunci când se estimau circa 35.000 de tone.

Planul a fost făcut în conformitate cu capacitatea căilor ferate, capacitatea Rusiei de a pune la dispoziție trupe să le transporte și asta având în vedere deschiderea torală a Ucrainei. Legislația ucraineană este destul de strictă cu transporturile care pot prezenta pericol și ea s-a înăsprit și mai mult în ultima vreme. Dacă din start spunem că problema deplasării [prin Ucraina] în Federația Rusă este foarte complicată, mai degrabă ar rămâne varianta casării sau distrugerii munițiilor”, este de părere fostul ministru al Apărării de la Chișinău.

Temeri la Kiev

Rusia realizează că menținerea unui astfel de depozit extrem de pericol prin natura sa și îi poate atrage o serie de probleme. Recent, depozite similare cu muniții vechi sovietice au explodat în august 2019 în regiunea Krasnoiarsk din Rusia, incident soldat cu morți și răniți, iar în octombrie 2020, un depozit cu circa 75.000 de tone de muniții a explodat în regiunea Riazan, fapt ce a condus evacuarea a 2.000 de oameni din satele vecine. Și liderul secesionit de la Tiraposl, Vadim Krasnoselski, sprijină ideea dezasamblării munițiilor, dar se pronunță categoric împotriva retragerii Grupului Operativ de Trupe Ruse care asigură paza acestora.

Dar această ecuație a distrugerii munițiilor din regiunea transnistreană implică automat și Ucraina, din pricina faptului că depozitele sunt amplasate la o distanță mică de granițele sale.

Fostul ministru ucrainean responsabil de teritoriile ocupate și pentru refugiați, Vadim Cernîș, declara în 2018 că depozitele cu muniții din satul Cobasna sunt un pericol atât pentru Republica Moldova, cât și pentru Ucraina.

„Această localitate se află practic la granița dintre Ucraina și Moldova, iar prezența militarilor ruși doar crește tensiunea și pericolul. Noi știm că la depozitele strategice din Cobasna sunt aproape 20.000 de tone de muniții cu diferită destinație, de la arme ușoare până la rachete cu sisteme de lansare multiple”, a spus fostul oficial ucrainean pentru publicația Evropenskaia Pravda.

Potrivit estimărilor lui Cernîș, depozitele din Cobasna se află în afara supravegherii observatorilor internaționali începând cu anul 2000.

„Trebuie obținute răspunsuri la întrebările: se efectuează o monitorizare a securității, se efectuează o inventariere? Această informație le este necesară tuturor părților obligate să sprijine procesul de negocieri și reglementarea pașnică a conflictului transnistrean din vestul Ucrainei”, a subliniat atunci ministrul.

Ce poate pierde Moscova

În ciuda declarațiilor lui Kozak, nu e deloc sigur că Rusia chiar vrea să distrugă munițiile de la Cobasna, dat fiind că paza acestora reprezintă motivul oficial pentru prezența unora dintre militarii ruși aflați în Transnistria. Rusia menține în regiunea transnistreană două tipuri de trupe: cele care fac parte din forțele de menținere a păcii și așa-numitul Grup Operativ al Trupelor Ruse (GOTR), care staționează în stânga Nistrului sub pretextul asigurării pazei munițiilor.

GOTR se subordonează direct Districtului Militar de Vest al Federației Ruse cu sediul la Sankt-Petersburg. Cu alte cuvinte, dacă aceste muniții vor fi distruse, într-un scenariu sperat de toată lumea, mai puțin de Tiraspol și Moscova, nu ar mai exista vreun motiv pentru ca GOTR să mai activeze pe teritoriul Republicii Moldova în stânga Nistrului.

Fără a cere retragerea trupelor ruse din Transnistria, Chișinăul ar putea rezolva problema prezenței acestora pe teritoriul său. GOTR este în fapt o reminescență târzie a fostei Armate a 14-a, ce avea rol în a fi o forță de reacție rapidă pentru regiunea Odesa. Astfel, Transnistria poate juca rolul unui  avanpost strategic amplasat pe mai multe direcții: Chișinău-Odesa-granița cu NATO și UE (România). Este greu de crezut că Moscova ar fi ceda un astfel de avantaj strategic, mai ales în contextul actual al tensiunilor cu Kievul și în pragul unor alegeri parlamentare în toamna acestui an în Rusia.

Alte opinii
Preluarea Fâșiei Gaza de către SUA, o propunere sortită eșecului

Preluarea Fâșiei Gaza de către SUA, o propunere sortită eșecului

Donald Trump a spus că SUA ar putea prelua Gaza după ce pleacă palestinienii de acolo. Nimeni din Orientul Mijlociu nu poate accepta o astfel de propunere întrucât ar amplifica instabilitatea în regiune.

Războiul îmbogățește elitele pro-Putin și accentuează inegalitatea din societatea rusă

Războiul îmbogățește elitele pro-Putin și accentuează inegalitatea din societatea rusă

Războiul din Ucraina sporește decalajul dintre elitele bogate ale Rusiei și majoritatea populației. În același timp, a fost lansat un proces de redistribuire a resurselor și direcționare a acestora către cei loiali regimului Putin.

De ce au încetat să protesteze bulgarii pro-occidentali

De ce au încetat să protesteze bulgarii pro-occidentali

În timp ce în diferite capitale europene asistăm la proteste de amploare, în Bulgaria, unde există o tradiție a protestelor, reformiștii par apatici, după ani de blocaj politic și revenirea partidelor-sistem la putere.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Timp citire: 7 min

Urmareste-ne si pe Google News

Idei principale articol:
  • Readucerea în discuție a posibilității distrugerii munițiilor de pe vremea sovietică, păstrate în depozitele din satul Cobasna din regiunea separatistă transnistreană, a suscitat, cel puțin la nivel declarativ, interesul Moscovei.
  • La sfârșitul anilor `90, depozitul avea o încărcătură mult mai mare – peste 30.000 de tone. [În ceea ce privește cantitatea actuală] unica sursa de referință este partea rusă care spune că astăzi există undeva la 20.000 de tone.
  • Rusia realizează că menținerea unui astfel de depozit extrem de pericol prin natura sa și îi poate atrage o serie de probleme. Recent, depozite similare cu muniții vechi sovietice au explodat în august 2019 în regiunea Krasnoiarsk din Rusia, incident soldat cu morți și răniți, iar în octombrie 2020, un depozit cu circa 75.000 de tone de muniții a explodat în regiunea Riazan, fapt ce a condus evacuarea a 2.000 de oameni din satele vecine. Și liderul secesionit de la Tiraposl, Vadim Krasnoselski, sprijină ideea dezasamblării munițiilor, dar se pronunță categoric împotriva retragerii Grupului Operativ de Trupe Ruse care asigură paza acestora.
  • În ciuda declarațiilor lui Kozak, nu e deloc sigur că Rusia chiar vrea să distrugă munițiile de la Cobasna, dat fiind că paza acestora reprezintă motivul oficial pentru prezența unora dintre militarii ruși aflați în Transnistria. Rusia menține în regiunea transnistreană două tipuri de trupe: cele care fac parte din forțele de menținere a păcii și așa-numitul Grup Operativ al Trupelor Ruse (GOTR), care staționează în stânga Nistrului sub pretextul asigurării pazei munițiilor.
Mai multe
Alegerile din Belarus: spectacolul regizat de regimul Lukașenko n-a păcălit pe nimeni
Alegerile din Belarus: spectacolul regizat de regimul Lukașenko n-a păcălit pe nimeni

Aleksandr Lukașenko a câștigat al șaptelea mandat de președinte cu 86,82% din voturi și o rată de participare de 85,9%, rezultate tipice regimurilor dictatoriale. Cifrele au fost fluturate drept dovadă a stabilității din Belarus, a sprijinului popular pentru Lukașenko și a toleranței față de opoziție. Alegerile nu au fost însă nici libere, nici corecte, ci doar un spectacol care n-a păcălit pe nimeni.

Ce fac suveraniștii la Bruxelles, când nu-i vede nimeni. Și cui folosesc, dacă folosesc
Ce fac suveraniștii la Bruxelles, când nu-i vede nimeni. Și cui folosesc, dacă folosesc

Un nou cuvânt se impune în media și dezbaterea politică: „suveraniștii”. Ce impact au și cuvântul, și știrile de mai sus asupra democrației liberale? Cum schimbă ele jocul politic din Europa?

Cine ne-a furat istoria, s-o aducă înapoi!
Cine ne-a furat istoria, s-o aducă înapoi!

Să fii supărat pentru dispariţia unor vestigii de o imensă valoare istorică e normal, să crezi că acest fapt va duce la dispariţia poporului e, în termeni blânzi, amuzant. Mai mult, să ai impresia că gestul a țintit românitatea și nu doar valoarea materială a obiectelor respective este de domeniul fantasticului.

Cezar Manu
29 ian. 2025
Președinția poloneză a Consiliului UE: securitatea pe primul loc!
Președinția poloneză a Consiliului UE: securitatea pe primul loc!

Într-o perioadă în care Uniunea Europeană se confruntă cu tensiuni geopolitice, incertitudini economice și amenințări externe, Polonia își propune să o direcționeze către un viitor care acordă prioritate securității, rezilienței și consolidării solidarității dintre statele membre.

Michal Kukawski
28 ian. 2025
Extinderea NATO a întărit securitatea la Marea Baltică, dar mai sunt multe de făcut
Extinderea NATO a întărit securitatea la Marea Baltică, dar mai sunt multe de făcut

Admise recent în NATO, Finlanda și Suedia sunt din ce în ce mai implicate în eforturile de sporire a securității în regiunea baltică, acolo unde s-a putut observa o serie de acțiuni agresive ale Rusiei, inclusiv acte de sabotaj asupra infrastructurii submarine. Cu toate acestea, potențialul de cooperare cu statele baltice a fost prea puțin valorificat.

Românii care s-au prins în hora lui Georgescu au simțit „atingerea îngerilor”
Românii care s-au prins în hora lui Georgescu au simțit „atingerea îngerilor”

Am întâlnit, la Hora Unirii, printre adepții lui Călin Georgescu, un amestec de misticism naționalist, teorii ale conspirației, narațiuni false rusești și credința că „președintele ales” e un soi de figură mesianică ce va transforma România într-un Dubai.

Ariana Coman
25 ian. 2025