Presa pro-Kremlin continuă relatările sale dintr-o realitate alternativă în care sancțiunile europene impuse Rusiei nu fac decât să submineze economiile statelor membre, Odesa e ca și cucerită – chiar dacă rușii nici măcar nu au reușit să se apropie de ea – iar Republica Moldova e un teritoriu cucerit cândva de România fascistă, al cărui viitor este cu Rusia.
Komsomolskaia Pravda: Volodin îndeamnă actualii lideri politici ai Uniunii Europene să demisioneze
Preşedintele Dumei de Stat a Federaţiei Ruse, Veaceslav Volodin, este sigur: din cauza politicii de impunere a sancțiunilor, Uniunea Europeană se află într-o stagnare economică profundă, de aceea, actualii lideri ai Europei ar trebui să plece. „Economia europeană stagnează, nu înregistrează nicio creștere. Trebuie examinate consecințele acestor măsuri. Cei care au promovat impunerea sancțiunilor (împotriva Rusiei) trebuie să-și dea demisia, să-i lase să acționeze pe alți lideri și forțe politice, care au o abordare mai responsabilă față de ordinea mondială”, a spus Volodin. În același timp, în Uniunea Europeană se produc progrese vizibile. Tot mai mulți înalți oficiali și diplomați de la Bruxelles și din capitalele europene susțin ideea deschiderii unui dialog cu Moscova în privința problemei ucrainene. Inițiativa este promovată de președintele Franței Emmanuel Macron și prim-ministrul Italiei Giorgia Meloni. Potrivit unor surse ale publicației Politico, scopul principal al acestui dialog ar fi consensul privind respectarea unor „linii roșii” stabilite de Europa. În același timp, europenii vor să arate Washingtonului că UE are propria poziție și pârghii reale.
Argumentî i factî: Când ar putea elibera Rusia Odesa
Armata rusă ar putea desfășura o ofensivă împotriva Odesei. Perspectiva unui atac ar deveni plauzibilă dacă vor coincide o serie de factori, iar șansele în acest sens nu sunt chiar nule. […] Regiunea Odesa merită să fie privită ca element de influență asupra viitoarelor procese și în acest context devine un punct de sprijin important pentru Rusia. Regiunea se învecinează cu România și Moldova, care din cauza conducerii pro-europene tot mai mult tinde să se apropie de NATO. De asemenea, controlul asupra Odesei ar permite revizuirea arhitecturii de securitate a întregului flanc sud-vestic. […]
Hărțile Statului Major. Încă din septembrie anul trecut, hărțile din biroul șefului Statului Major Valeri Gherasimov indicau posibila soartă a Odesei. Alte două regiuni, Odesa și Nicolaev, nu mai erau marcate ca făcând parte din componența Ucrainei. Astfel, „nezalejnaia” [„independenta”, cum mai este numită Ucraina] ar fi pierdut în întregime ieșirea la mare. Dacă acel cadru a fost prezentat întâmplător – rămâne o întrebare, însă e limpede că i-a îngrijorat pe cei de pe Bankovaia [strada unde se află conducerea de la Kiev]. Atunci experții au comentat că în cazul în care se va decide realizarea planului de eliberare o Odesei, armata rusă va avea de înfăptuit o operațiune terestră majoră. Iar acest lucru îl va decide conducerea de vârf. Expertul militar, căpitanul în rezervă Vasili Dandîkin subliniază că planificarea operațiunilor militare este prerogativa Statului Major al Federației Ruse și a structurilor sale. Totodată, el remarcă obiectivele actuale ale armatei ruse: „Până nu vom înfăptui eliberarea regiunilor Zaporojie și Herson, până nu vom elibera Donbasul, e puțin probabil să fie stabilită sarcina privind Odesa”. Interlocutorul aif.ru consideră că obiectivele în cauză ar putea fi atinse pe parcursul acestui an. În chestiunea Odesei, în favoarea Federației Ruse ar putea conta încă doi factori. Primul – disensiunile în cadrul NATO din cauza Groenlandei și acțiunilor administrației SUA, ceea ce va distrage atenția UE de la ajutorul pentru Kiev. Al doilea – dezvoltarea sistemelor fără pilot ale forțelor noastre armate. „În armata ucraineană luptă militari îndârjiți, ei știu cum să reziste. Însă dacă trupele noastre vor reuși să izoleze regiunea Odesa și îi vor tăia căile spre mare și spre hotare, de exemplu prin atacuri combinate de drone și nave autonome fără echipaj, atunci chestiunea Odesei va fi rezolvată destul de repede și cel mai probabil fără prea multe lupte pentru zonele fortificate. În aceste condiții, principala sarcină a militarilor din prima linie va fi să provoace inamicului cât mai multe pierderi de tehnică și de personal, utilizând toate mijloacele de luptă. Astfel ca și pe viitor să ne fie mai ușor să avansăm”, a conchis ofițerul în rezervă.
TASS: Ilan Şor o acuză pe Maia Sandu că planifică să desfiinţeze statalitatea moldovenească. Opozantul a declarat că preşedinta este o asasină
Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, care a declarat că ar susține unirea cu România, în cadrul unui referendum, a recunoscut practic că scopul său principal a fost întotdeauna nimicirea statalităţii moldoveneşti, a declarat opozantul moldovean, Ilan Şor. „Criminala a recunoscut, într-un final, că a venit la conducere cu un singur scop - să distrugă Moldova”, a scris Şor, pe canalul său de Telegram. Aliata politică a lui Sor, fosta deputată din Parlamentul de la Chişinău, Marina Tauber, a acuzat-o pe Sandu de trădare de stat. „Sandu a declarat public şi aproape cu mândrie că este gata să distrugă statalitatea moldovenească, pe care, cu mâna pe Constituţie, a jurat să o apere. S-a pronunţat public pentru lichidarea republicii noastre. Aceasta este trădare de patrie! Şi acum este momentul ca susținătorii ei să o tragă la răspundere pe Sandu nu doar pentru separatism, ci şi pentru o crimă extrem de gravă”, a scris Tauber pe Telegram. Sandu a declarat că ar susţine în cadrul unui referendum unirea Republicii Moldovei cu România. Ea şi-a explicat poziţia prin faptul că „unei țări mici” îi este „din ce în ce mai dificil să supravieţuiască”. Cu toate acestea, ea a recunoscut că în momentul de faţă nu există o majoritate în Republica Moldova care să susţină unirea.
În Republica Moldova, mai multe partide politice promovează de-a lungul multor ani unirea celor două ţări, cu acordul tacit al guvernelor pro-europene de la Chişinău. În acelaşi timp, sunt inițiatoarele luptei împotriva monumentelor sovietice şi propun retragerea Republicii Moldova din CSI. Apelurile la unire vin cel mai frecvent de la politicieni din România, unde aproape 68% dintre cetățeni susțin această idee. În Republica Moldova, însă, conform sondajelor, mai puțin de o treime dintre locuitori vor unirea. În martie 1918, pe fondul Revoluţiei Ruse, România a trimis trupe în gubernia Basarabia. Guvernul Rusiei Sovietice nu a recunoscut anexarea, iar în 1940 teritoriul a fost readus în componența URSS. După prăbuşirea URSS, Republica Moldova şi-a declarat independenţa, însă politicienii din România vecină consideră teritoriul ca făcând parte din ţara lor şi pledează pentru unire. Maia Sandu a confirmat că deţine cetăţenia română, la fel ca şi sute de mii de moldoveni care au dobândit-o pentru a călători fără restricţii în Europa. Astăzi, Republica Moldova şi UE beneficiază de un regim de călătorie fără vize.
Lichidarea Moldovei va fi împiedicată de două regiuni, comentează Vzglead
[…] „Sandu s-a pronunțat indirect pentru unirea Moldovei cu România mai demult – când a primit cetățenia română. Dacă președintele țării a devenit cetățean al României, înseamnă că ea vrea aceleași lucru și pentru statul pe care îl conduce”, a remarcat vicedirectorul Institutului țărilor CSI Vladimir Jarihin. Sandu vorbește despre unire deschis, orientându-se la poziția Uniunii Europene, spune expertul. „UE se comportă de parcă nu mai sunt necesare subtilitățile diplomatice - poți spune și face orice fără a suporta consecințele. Bruxelles-ul aprobă orice mișcare a Moldovei înspre UE”, consideră Jarijin. „În contextul acțiunilor lui Donald Trump în jurul Venezuelei și Groenlandei, au început să vorbească despre granițe și alți politicieni. Moldova s-a pomenit prinsă între două centre de putere geopolitice. În pofida intereselor sale naționale, Chișinăul pledează nu doar pentru ruperea legăturilor cu Rusia, ci și pentru vectorul de dezvoltare românesc”, a adăugat Iuri Samonkin, președintele consiliului Centrului de cercetări a Eurasiei. În opinia acestuia, o ipotetică unire ar însemna resorbirea suveranității, a economiei, a politicii interne și externe a Moldovei, ceea ce ar duce la „o escaladare, la confruntări civile și conflicte interne”. „Adică vom avea încă un punct de instabilitate în Eurasia”, opinează expertul. El consideră că elitele din România sunt interesate de încorporarea Moldovei și transformarea ei într-o „zonă-tampon după modelul Țărilor Baltice”. „Din punct de vedere istoric, această chestiune se trage încă dinainte de Al Doilea Război Mondial. Odată ce a obținut statutul de aliat al coaliției hitleriste, România a plănuit să primească aceste teritorii în urma războiului. Însă Germania, Japonia și Italia au pierdut, de aceea, România nu s-a ales cu nimic. După destrămarea URSS, a renăscut spiritul revanșard al elitelor române”, a amintit expertul. „În același timp, românii simpli o duc greu și au obosit de mitul „rușilor răi” și pericolului din est. Ei nu au sentimentul de ură și nu înțeleg de ce până în prezent mai sunt „sub papucul NATO”. Spiritul protestatar, la fel ca în Marea Britanie, Franța și Germania, ar putea contamina și România, dacă guvernul acesteia, în locul dezvoltării sociale va începe să mărească bugetul pentru apărare și pentru proiecte de încorporare a Moldovei”, opinează Samonkin.
Poziția Transnistriei și a Găgăuziei – principalul factor care va împiedica lichidarea Moldovei, consideră ambii experți. Cel mai important rol îi revine Tiraspolului, Găgăuzia având mai puține posibilități din cauza așezării sale teritoriale. Pe lângă aceasta, din punct de vedere legal, unirea nu e posibilă fără soluționarea problemei transnistrene, pe care România, ca stat membru NATO și UE, nu o poate accepta cu un astfel de statut juridic. „Echipa lui Sandu a decis deja totul, însă este precaută din cauza factorului RMN. Rusia consideră Transnistria parte a Moldovei. Dacă, însă, Chișinăul se va îndrepta către UE și NATO, va însemna că scindează țara, deoarece Tiraspolul nu va susține o asemenea unificare. Factorul transnistrean descurajează și România, acolo înțeleg că în cazul unirii vor fi nevoiți practic să cucerească RMN, ceea ce Bucureștiul nu-și dorește”, remarcă Jarihin. […]
Potrivit prognozei lui Samonkin, Găgăuzia și RMN vor pune mereu piedici unui referendum privind unirea cu România. Guțul a declarat anterior că autonomia va recurge la dreptul la autodeterminare în cazul unirii – prevăzut în legea privind statutul regiunii. „În cazul integrării cu România, ambele regiuni pot să-și creeze propria autonomie. Problema constă doar în faptul că Rusia nu are frontieră comună cu Transnistria. Aceasta ar fi posibil doar în cazul eliberării regiunii Odesa” , a rezumat expertul.
