Rusia revine în spațiul ex-sovietic. Moldova și Georgia, în pericol

Rusia revine în spațiul ex-sovietic. Moldova și Georgia, în pericol

Răcirea relațiilor Georgia – UE și alegerile din Moldova arată că Moscova își recâștigă influență, scrie presa rusă independentă, care relatează și cum o asistentă a fost condamnată la 8 ani de închisoare în Rusia pentru 2 postări despre război.

Moscova își recâștigă rapid pozițiile în zonele sale tradiționale de influență, pierdute în primul an de război, constată RE:RUSSIA.

În al treilea an de la invazia rusă în Ucraina, influența Kremlinului în zona sa consacrată de interese crește din nou, în timp ce influența Europei și a Occidentului în general descrește. Occidentul cedează în fața Moscovei chiar și în țările care păreau că au pornit hotărât pe calea integrării europene, ca Georgia și Moldova. În prima, partidul de la guvernare „Visul georgian” le promite alegătorilor securitate în raport cu Rusia și tratative cu Kremlinul privind returnarea regiunilor separatiste, mutând de pe agendă tema integrării europene. În a doua, președinta Maia Sandu încearcă să mențină cursul de integrare europeană pe fundalul creșterii scepticismului privind perspectiva aderării țării la UE. Uniunea Europeană se confruntă atât cu operațiuni active de influență și campanii de propagandă din partea Moscovei, cât și cu creșterea populismului conservator în țările la sud de Rusia, de exemplu în Bulgaria, un stat membru UE de mult timp. În plus, în Caucaz și Asia Centrală, Occidentul este nevoit să acționeze cu precauție și parțial să închidă ochii la acele beneficii pe care le primesc statele din regiune ca intermediari în eludarea sancțiunilor aplicate Rusiei. Altfel, riscă să împingă și mai mult țările din regiune în brațele Moscovei și să compromită proiectele de creare de rute noi de aprovizionare a Europei cu materii prime. În consecință, integrarea europeană, ca pârghie politică, pierde din importanță, în timp ce politica „hard power” a Rusiei se impune. Probabil că cea mai dureroasă lovitură asupra pozițiilor Occidentului în republicile post-sovietice a fost cotitura pro-rusă din Georgia, care din 2014 are semnat Acordul de asociere cu UE, din 2017 beneficiază de regim liberalizat de vize, iar din decembrie 2023 are statut oficial de țară candidată la aderare în Uniunea Europeană. [...] Criza în relațiile cu UE s-a acutizat la începutul lui 2023, când „Visul georgian” a făcut prima încercare de a adopta legea „putinistă” privind ”agenții străini”. [...] Un alt test privind influența rusă în spațiul postsovietic îl reprezintă alegerile prezidențiale din Republica Moldova. [...] La fel ca în Georgia, dualitatea orientării geopolitice a societății deschide un câmp larg de manevre pentru Moscova și politicienii pro-ruși. [...] Chiar și victoria în alegeri a actualei președinte nu garantează continuarea cursului european. Pentru viitorul țării sunt mult mai importante alegerile parlamentare din 2025. [...] Dacă în 2025 forțele pro-ruse vor obține suficiente mandate pentru a forma o majoritate, acestea vor putea împiedica integrarea europeană a Chișinăului, utilizând aceleași tactici ca și „Visul georgian”. Experții Centrului Stratfor consideră că revenirea influenței Kremlinului în Moldova va demonstra ineficiența unor eforturi de mai mulți ani și a investițiilor UE în viitorul european al țării, ceea ce va demoraliza Bruxelles-ul. O asemenea turnură a evenimentelor va înrăutăți și perspectivele de integrare europeană a Ucrainei. [...]

Elțîn l-a rugat pe Clinton „să cedeze Europa Rusiei”.

HOLOD.MEDIA scrie că primul președinte al Rusiei Boris Elțîn, în 1999, l-a rugat pe președintele de atunci al SUA Bill Clinton „să cedeze Europa Rusiei”, după cum a povestit în noua sa carte istoricul Bastian Matteo Scianna, de la Universitatea din Potsdam. Lucrarea acestuia se axează pe documente de arhivă care anterior au fost secretizate, în special rapoarte ale Ambasadei Germaniei la Moscova, documente strategice din cancelarie și procesele-verbale ale discuțiilor fostului cancelar german Helmut Kohl, care a deținut acest post din 1982 până în 1998, cu succesorul său Gerhard Schroder și Bill Clinton. Printre altele, în carte este menționată o discuție dintre Clinton cu Elțîn în 1999: „Am o rugăminte. Pur și simplu lăsați Europa Rusiei. SUA nu sunt în Europa. Europenii trebuie să se ocupe de Europa, iar Rusia pe jumătate este europeană și pe jumătate asiatică”, a spus Elțîn. „Nu cred că aceasta va fi pe placul europenilor”, a răspuns președintele SUA. Elțîn a continuat: „Nu al tuturor. Eu însă sunt european. Locuiesc la Moscova. Moscova se află în Europa și îmi place acest lucru. Puteți să vă luați toate celelalte state, să vă îngrijiți de securitatea lor. Eu voi lua Europa și îi voi asigura securitatea. Nu eu personal. Ci Rusia…, Bill, vorbesc serios”.

În vară au fost desecretizate câteva documente privind relațiile Rusiei cu NATO care se păstrează în arhiva securității naționale a SUA. Printre acestea se regăsesc stenogramele discuțiilor dintre Elțîn și Clinton din diferiți ani. Din documente rezultă că, în special în 1997, președintele rus a cerut SUA să fie mai reținute în privința Ucrainei. El a explicat că apropierea Kievului de NATO neliniștește Rusia și nu ajută la rezolvarea divergențelor ruso-ucrainene. În plus, Elțîn propunea încheierea unui acord special secret prin care Rusia garanta că nu are pretenții asupra teritoriilor altor state, în schimb NATO să nu accepte în componența sa nicio țară fostă sovietică. Clinton a refuzat să facă o asemenea promisiune, însă a dat asigurări că va încerca să facă NATO mai puțin amenințătoare pentru Rusia. În 1994, vicepreședintele SUA Albert Gore i-a promis lui Elțîn că extinderea NATO la est nu se va face fără a consulta Moscova.

Extinderea NATO la est și dorința Ucrainei de a accede în Alianță este unul dintre motivele invocate de Putin pentru invazia militară în această țară. De asemenea, el a declarat că renunțarea la intenția Kievului de a adera la Alianță este o condiție obligatorie pentru încetarea focului și începerea tratativelor de pace. Președintele ucrainean a inclus aderarea la NATO în „planul de victorie”.

Coreea de Nord a trimis în Rusia piloți militari, spune Seulul, care pot pilota Su-25 și MiG-29 în războiul din Ucraina, titrează ISTORIES.

Coreea de Nord a trimis în luna septembrie piloții săi de vânătoare la o bază aeriană din Vladivostok, potrivit unui raport al autorităților sud-coreene. Piloții nord-coreeni au ajuns în Rusia înaintea contingentului de trupe terestre. Serviciile de informații ale Ucrainei și Coreei de Sud au declarat anterior că Phenianul pregătește 10 mii de militari pentru a fi trimiși în Rusia. La sfârșitul lunii octombrie pe rețelele sociale apar secvențe video cu militari nord-coreeni pe poligonul Sergheevka, regiunea Primorsk. Trimiterea piloților din Coreea poate avea legătură atât cu instruirea lor pe avioane rusești, cât și cu participarea acestora în războiul împotriva Ucrainei. Coreea de Nord are în dotare avioane sovietice MiG-29 și Su-25; ambele modele sunt folosite în războiul împotriva Ucrainei. [...] Moscova nici nu confirmă, nici nu infirmă informațiile despre prezența militarilor coreenii în Rusia. Phenianul, însă, a respins aceste informații numindu-le „zvonuri banale fără fond”. Coreea de Sud, la rândul său, vorbește de un posibil răspuns, dacă Coreea de Nord se va implica în războiul din Ucraina. Seulul ar putea trimite cercetași în Ucraina pentru a urmări și interoga militarii nord-coreeni sau chiar să livreze arme Kievului. Se discută livrarea de sisteme de artilerie, rachete sol-aer și muniții de calibrul 155 mm.

Opt ani de închisoare pentru două comentarii împotriva războiului.

REPOST publică istoria unei asistente medicale condamnată la opt ani de închisoare pentru două postări anti-război. „Pe 8 aprilie, în casa noastră au dat buzna opt bărbați cu o freză cu disc și ne-au întors casa pe dos. M-au prins de scaun cu cătușele”, povestește asistenta medicală Olga Menșih, de 59 de ani. După percheziții a fost dusă la comitetul de anchetă „cu aplicarea forței” și a fost învinuită de răspândirea „fake-urilor” despre război. Instanța de judecată i-a prezentat învinuirea pentru două postări pe rețeaua Vkontakte. În prima a criticat-o pe reprezentanta MAE rus, Maria Zaharova, în ziua în care armata rusă a atacat cu rachete orașul Vinița. În a doua postare, la un an de la eliberarea orașului Bucea, Olga Menșih a scris despre torturarea și uciderea populației civile. Ancheta a concluzionat că prin aceste două postări de pe rețeaua de socializare Olga Menșih a „creat impresia de acțiuni ilegale ale Forțelor armate ruse” știind că astfel de comentarii „le vor provoca oamenilor emoții de anxietate, frică, neliniște și lipsă de protecție din partea statului”. Expertul Departamentului Penitenciar a găsit în postări elemente de ură și dușmănie „față de autorități, militari, poporul rus și față de țară în general”. La procesul de judecată împotriva Olgăi Menșih au participat doi martori ai acuzării. Primul – un asistent juridic din Kazahstan, care a „văzut întâmplător postarea”. El a declarat că Olga a scris despre „presupuse omoruri comise de Rusia împotriva populației civile din Bucea, deși informația a fost dezmințită de mai multe ori, inițiatori fiind ucrainenii”. Olga a răspuns: „După ce voi ieși din închisoare, aș vrea să mă uit în ochii acestui om. Sunt o femeie de 60 de ani, de ce m-ai băgat la închisoare fără să mă cunoști?”. Ea s-a adresat și procurorului: „Vreți să fiu condamnată la un termen ca pentru omor, însă eu am luptat pentru sănătatea dumneavoastră, ați fost pacientul meu, conform locului de trai”. Pentru deliberare și redactarea hotărârii judecătorești instanța a avut nevoie de 12 minute, Olga Menșih a fost condamnată la opt ani privare de libertate și interzicerea de a administra site-uri timp de trei ani. Pentru a aresta o asistentă medicală pentru două postări a fost nevoie de opt oameni cu o freză cu disc. Dacă toate asistentele medicale din Rusia (1,47 milioane) ar scrie câte două postări, ar trebui trimise după ele 11,76 milioane de persoane, de șase ori mai mult decât întreaga armată rusă, comentează Repost.

Alte știri
Succesorul lui Putin și viitorul război al Rusiei

Succesorul lui Putin și viitorul război al Rusiei

Putin ar putea alege ca succesor un fost bodyguard de-al său, potrivit presei independente ruse. Aceasta scrie și despre valul de crime comise de infractorii ruși care se întorc de pe front și despre pierderile mari înregistrate în războiul din Ucraina.

Elitele rusești, gata să prezinte semi-eșecul din Ucraina drept o victorie

Elitele rusești, gata să prezinte semi-eșecul din Ucraina drept o victorie

Epuizată de război, Rusia ar putea ceda presiunilor lui Trump de a face pace, pe care elitele ar vinde-o ca o victorie, scrie presa independentă. Aceasta analizează, totodată, stilul de a negocia al lui Trump și pierderile uriașe înregistrate de ruși în Ucraina.

Rusia a finanțat atacuri teroriste contra Statelor Unite

Rusia a finanțat atacuri teroriste contra Statelor Unite

GRU le-a dat talibanilor bani ca să-i atace pe americani, scrie presa rusă independentă. Veridica a selectat și articole despre modelul economic toxic exportat de Rusia și intensificarea activității online a propagandei pro-Kremlin.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Mai multe
Moartea unui general propagandist și basme rusești cu război nuclear
Moartea unui general propagandist și basme rusești cu război nuclear

Bloggerii pro-Kremlin vor o răzbunare sângeroasă pentru moartea generalului care spunea că Rusia e atacată cu țânțari, scrie presa independentă. Aceasta notează și că Rusia amenință cu super-arme doar ca să intimideze Occidentul.

Războaiele Rusiei: în Ucraina, acasă, în Caucaz și Orientul Mijlociu
Războaiele Rusiei: în Ucraina, acasă, în Caucaz și Orientul Mijlociu

Războaiele Rusiei sunt în atenția presei independente care scrie despre răpirea copiilor ucraineni, îndoctrinarea celor ruși, retragerea din Siria și „maidanul” din Georgia.

Rușii, îndemnați să se pregătească pentru războiul nuclear
Rușii, îndemnați să se pregătească pentru războiul nuclear

Amenințările cu un răspuns nuclear s-au intensificat după ce Ucraina a primit permisiunea să lovească Rusia cu rachete americane, observă presa independentă, care apreciază însă că Moscova nu va merge așa departe.

Migranți pe front, Biserica și pedeapsa capitală, civili ruși uciși de armata rusă
Migranți pe front, Biserica și pedeapsa capitală, civili ruși uciși de armata rusă

Migranți africani sunt înrolați forțat și trimiși pe front în Ucraina, scrie presa independentă rusă. Aceasta îl citează și pe patriarhul Kiril, care ar fi de acord cu pedeapsa cu moartea, și arată cum militarii ruși ucid chiar și civili ruși.

Cine va conduce Rusia după Putin?
Cine va conduce Rusia după Putin?

Grupuri de interese, unele având instituții ale statului pe mână, își vor disputa puterea după Putin, potrivit presei independente. Aceasta scrie și că bugetul Rusiei e conceput pentru război de durată, dar și despre bombardarea depozitelor de muniție din Rusia.

Kremlinul poartă un război informațional global pentru a „controla mințile oamenilor”
Kremlinul poartă un război informațional global pentru a „controla mințile oamenilor”

Fabrica de troli a lui Prigojin a fost cu o companie care poartă un război informațional mai sofisticat, afirmă presa rusă independentă. Aceasta scrie și despre sutele de crime comise de infractori ruși care revin de pe front.