Kremlinul are nevoie de banii rușilor, așa că propaganda le spune acestora că trebuie să fie recunoscători că li se măresc taxele, scrie presa independentă. Tot de acolo aflăm că reducerea resurselor statului are drept consecință și intensificarea disputelor dintre instituțiile de forță.
Cetățenii ruși trebuie să fie recunoscători că le-au fost majorate impozitele
„Viața e mai importantă decât punga”, indică noile instrucțiuni pentru presa subordonată Kremlinului. Nu e recomandat ca în știrile despre impozite să fie pomenit Putin, relatează MEDUZA. Duma de Stat a aprobat pe 18 noiembrie proiectul bugetului pentru 2026. Acesta prevede majorarea taxei pe valoare adăugată (TVA) de la 20 la 22% și creșterea impozitelor pentru afacerile mari și mijlocii. [...]
Kremlinul înțelege că aceste măsuri provoacă nemulțumirea populației. Administrația Prezidențială a elaborat instrucțiuni pentru presa de stat și cea loială puterii. Astfel, cititorilor și telespectatorilor li se va relata, în primul rând, că vinovat pentru creșterea impozitelor este Occidentul care își sporește cheltuielile de militare, iar din această cauză Rusia „este nevoită” să procedeze la fel. În al doilea rând, majorarea taxelor ar contribui la păstrarea măsurilor de susținere socială și la asigurarea securității statului. În același timp, autorii instrucțiunilor doresc ca cetățenii ruși să nu asocieze aceste acțiuni nepopulare cu Vladimir Putin, de aceea îi recomandă presei să nu-i amintească numele în reportajele despre creșterea impozitelor. [...]
Propagandiștii trebuie să convingă populația că „majorarea nesemnificativă a taxelor” este o soluție mult mai bună decât reducerea cheltuielilor sociale. Pentru a arăta că autoritățile ruse iau decizii corecte, propagandiștii trebuie să aducă drept exemplu țările europene, unde s-ar „tăia din cheltuielile sociale în favoarea celor pentru înarmare”. [...]
Instrucțiunile recomandă ca informația privind majorarea impozitelor să fie „țintită”: susținătorilor războiului să li se spună sincer că acumulările vor fi direcționate pentru „finanțarea SVO (operațiunii militare speciale)”, însă fără a le atrage atenția celor care nu susțin războiul. Astfel, ideea principală a autorilor manualului de instrucțiuni este ca populația din Rusia să aibă sentimentul „unui pericol real din partea Occidentului și Ucrainei”, și drept urmare „necesitatea logică de investiții sporite în securitate”. [...] Propagandiștii au voie chiar să „prognozeze” că atacurile asupra teritoriului rus se vor intensifica. În consecință, rușii trebuie să fie convinși că „viața e mai prețioasă decât punga cu bani”.
Cum luptă Serghei Kirienko cu reprezentanții organelor de forță. ISTORIES a discutat cu surse de la Kremlin și din cadrul structurilor de forță
De mai bine de nouă ani, Serghei Kirienko ocupă funcția de prim adjunct al Administrației prezidențiale (AP), responsabil de politica internă a Rusiei, fiind unul dintre cele mai influente personaje apropiate lui Putin. De la începutul războiului, însă, sistemul a început să funcționeze defectuos.
Kirienko nu mai stăpânește situația cu „agenții străini” […] Responsabilul de politica internă ar fi trebuit să controleze unul dintre principalele instrumente represive – registrul „agenților străini”: încă în 2016 Putin i-a încredințat lui Kirienko să monitorizeze implementarea legislației respective. Însă, mai multe surse ale ISTORIES de la Kremlin spun că „agenții străini” sunt în afara competenței sale. Instrumentul care a fost creat pentru a discredita opoziția pare să funcționeze în mod independent. „Agenți străini devin și oameni departe de politică și viața publică, de exemplu proprietari ai businessului mare, sau chiar Z-bloggeri pro-putere. [...] În 2021, unul dintre funcționarii apropiați Administrației prezidențiale s-a regăsit în lista pregătită de Roskomnadzor a potențialilor „agenți străini”, alături de alți deputați și experți în strategii politice. Acesta nu a fost declarat agent străin, însă toți au rămas consternați”, spune una dintre sursele ISTORIES.
Kirienko nu-și poate apăra propriii oameni. Fiind una dintre cele mai influente persoane de la putere, în zona de responsabilitate a lui Kirienko sunt alegerile la toate nivelurile, pregătirea rezervei de cadre, prin diverse concursuri pe care le-a elaborat, și programe de instruire a funcționarilor cum ar fi „Școala de guvernatori” sau „Liderii Rusiei”. Potrivit datelor oficiale, cel puțin 600 de absolvenți ai programului „Liderii Rusiei” au fost numiți în funcții de guvernatori, viceminiștri regionali sau primari în mari orașe. În același timp, de la începutul războiului, numărul arestărilor în rândul funcționarilor a crescut de aproape trei ori. În 2025 au fost reținuți 155 de funcționari. În multe dintre aceste cazuri Kirienko nici nu a fost anunțat despre arestări, spun surse din interiorul Kremlinului. Organele de forță „acționează autonom”, fără a-și coordona deciziile cu conducerea guvernului sau din cadrul AP, spune un interlocutor din „Edinaia Rosia”. „Logica organelor de forță e să demonstreze că, în codiții de război, apără țara de corupți și de răuvoitori care împiedică Rusia să obțină victoria”. Iar protejarea politică, dimpotrivă, a început să funcționeze defectuos: funcționarii s-au transformat în „executanți care pot fi schimbați ca mănușile”, explică experții. Un angajat FSB a spus pentru ISTORIES că de la începutul războiului e mult mai greu să obțină permisiune pentru interceptări telefonice în dosarele penale care nu țin de politică – „toate mijloacele tehnice speciale sunt folosite pentru interceptarea convorbirilor din interiorul guvernului și ale altor organe ale puterii”. […]
„Acutizarea (concurenței) în cadrul structurilor de forță – anterior au fost unite împotriva unor dușmani comuni, împotriva pseudo-opozanților, acum le-a rămas să se mănânce între ele. Sunt obișnuiți cu războaiele – vor lupta unii cu alții”, spune un interlocutor din anturajul Kremlinului. „Are loc o luptă sistemică pentru resurse, explică el. Este clar că au rămas cu mult mai puține”. De la începutul războiului au fost sechestrate active de peste 4,5 trilioane de ruble, în baza proceselor inițiate de Procuratură. Au fost vizați și oamenii din echipa lui Kirienko. În februarie 2024, FSB l-a arestat pe colonelul în rezervă Mihail Poleakov. [...] Acesta era responsabil de canalele de Telegram pro-Kremlin. Sarcinile lui Poleakov și ale unor colegi de-ai săi din FSB care, de asemenea, au trecut în Administrația prezidențială, erau mult mai largi, după cum povestește sursa ISTORIES care știe detalii din dosarul penal. Potrivit acesteia, la indicația lui Kirienko, agenții FSB au creat „un serviciu special propriu în cadrul AP”, cu capacități tehnologice importante. Când pe canalele controlate de AP au început să apară articole la comandă, inclusiv împotriva angajaților FSB în exercițiu, serviciile speciale au perceput aceste acțiuni drept trădare și s-au „apucat atunci de echipa lui Poleakov”, spune interlocutorul ISTORIES. [...]
Sârguința organelor de forță a devenit o problemă pentru Administrația prezidențială și după reținerea artiștilor stradali de la „Stoptime”, susține un interlocutor apropiat Kremlinului. El a precizat că decizia a fost luată fără acordul administrației. „Acum nimeni nu știe ce să facă cu ei, nimeni nu dorește să-și asume responsabilitatea, sunt doar niște copii, iar populația este foarte nemulțumită de această situație”, spune el.
Kirienko nu poate găsi „eroi”. După izbucnirea războiului, a apărut un alt proiect de promovare a cadrelor „Timpul eroilor”, pentru participanții la război. „Tehnocrații” au trecut pe planul secund. Oficial, ideea programului îi aparține lui Putin și e foarte importantă pentru acesta, spun sursele Istories. Proiectul e implementat de Kirienko. [...] În regiuni au fost lansate proiecte similare, iar Kremlinul le-a indicat guvernatorilor să identifice cadrele necesare printre participanții la războiul din Ucraina, însă aceasta sarcină s-a dovedit una dificilă [...]
„Nu există nicio regulă”. Influența lui Kirienko nu este nelimitată, rezumă politologul Mihail Komin. „El nu e o caracatiță care a pus stăpânire pe Rusia și o conduce în locul lui Vladimir Putin. În sistemul politic al Rusiei diferiți actori politici dețin roluri mult mai echilibrate și complexe. Kirienko este un jucător important, dar nu e singurul”. Există variate departamente, grupuri, care în opinia lui Putin sunt responsabile de multiple probleme, a adăugat expertul. În opinia interlocutorilor ISTORIES, toate aceste situații reprezintă simptome ale haosului în creștere în interiorul puterii: luarea deciziilor a devenit mult mai puțin instituționalizată. „Treptat ajungem în situația când nu mai există nicio regulă, spune o sursă de la Kremlin. Toți au înțeles că, pe de o parte, oricine poate face ce vrea, iar, pe de altă parte, nimeni nu e protejat. Absolut nimeni”. „Toți au deveniți patrioți și toate deciziile politice sunt luate în această logică”, descrie un deputat noua realitate de la Kremlin. [...] În același timp, „sistemul s-a dovedit surprinzător de rezistent”, consideră un fost funcționar apropiat de Administrația prezidențială: „Are o inerție enormă, astfel poate să o mai ducă încă vreo zece ani, nu se frânge, doar se îndoaie”.
Imparitate la capitolul rachete: De ce Ucraina pierde războiul energetic, analizează RE:RUSSIA.
În pragul iernii, Kremlinul a organizat o nouă cruciadă împotriva sistemului energetic ucrainean. În paralel cu înaintarea forțelor terestre, campania are scopul de a da o lovitură decisivă în războiul de uzură și să înfrângă spiritul de luptă al ucrainenilor. Campania actuală a fost programată din timp și pregătită luând în considerare greșelile din anii trecuți. Principalul instrument al „ofensivei energetice” rămân în continuare atacurile combinate de rachete și drone, în acest an fiind folosite de 2,5 ori mai multe drone; s-a majorat brusc și cota rachetelor balistice. Arsenalul sistemului antiaerian al Ucrainei este insuficient pentru a contracara acest asalt masiv. La mijlocul lunii noiembrie, armata rusă a avut succese cu această nouă strategie care are trei obiective: distrugerea infrastructurii de generare și de rețea în partea de est a țării, provocarea unor daune semnificative „insulei energetice Burștîn” din partea vestică a țării, care dispune de capacități semnificative, și distrugerea infrastructurii care deservește centralele nucleare ucrainene, ceea ce ar putea să provoace necesitatea opririi reactoarelor. Astăzi Ucraina se află în fața pericolului celei mai grele ierni din perioada războiului, fiind, practic, fără apărare în fața unor noi atacuri. În același timp, eficacitatea atacurilor de răspuns din partea Ucrainei împotriva sistemului energetic rusesc este mai redusă. Numărul contraatacurilor forțelor ucrainene asupra infrastructurii petroliere rusești s-a redus în luna octombrie, iar Rusia reușește să evite consecințele grave ale atacurilor ucrainene apelând la capacități suplimentare și importuri de benzină belarusă. Principala cauză, însă, a reducerii eficienței contraatacurilor ucrainene este deficitul de mijloace adecvate de atac – rachete cu rază lungă de acțiune care ar putea fi folosite de armata ucraineană în atacuri combinate. Insuficiența mijloacelor de apărare antiaeriană și de contraatac reprezintă motivul din care Ucraina pierde războiul energetic, ceea ce ar putea duce și la o înfrângere în războiul de uzură care durează. [...]
