Donații
Veridica.md
Războaiele Rusiei sunt în atenția presei independente care scrie despre răpirea copiilor ucraineni, îndoctrinarea celor ruși, retragerea din Siria și „maidanul” din Georgia.
Universitatea Yale a identificat numele a peste 300 de copii ucraineni pe care Federația Rusă i-a deportat și „rusificat” forțat
Aceste date au fost transmise la Tribunalul Penal Internațional care a emis mandat de arest pe numele lui Putin. MEDUZA scrie că autoritățile ruse desfășoară un program sistematic și la scară largă de deportare a copiilor din Ucraina, pentru adopție și reeducare forțată în Rusia. Această operațiune cu intenția de „rusificare” a copiilor ucraineni a fost inițiată de însuși Vladimir Putin și subalternii săi, potrivit noului raport al Laboratorului de studii umanitare al Școlii de sănătate publică Yale. Studiul s-a desfășurat pe parcursul a 20 de luni de la începutul războiului și este în momentul de față cel mai cuprinzător raport privind deportarea masivă a copiilor ucraineni. Autorii au identificat numele a 314 copii care au fost deplasați ilegal din teritoriile anexate ale regiunilor Donețk și Lugansk și duși în Rusia pentru adoptare forțată. În total în timpul războiului au fost luați din Ucraina peste 30 de mii de copii. În perioada mai-octombrie 2022, sub supravegherea directă a Administrației prezidențiale a Federației Ruse, copiii au fost transportați din Ucraina cu avioane militare cargo sub drapelele Federației Ruse. Inițial ei erau aduși în centre provizorii și școli din regiunile Kursk și Rostov. În prezent, copii deportați s-ar putea afla în cel puțin 21 de regiuni ale Rusiei. Sistemul rusesc de adopție forțată și integrare a copiilor în familii rusești a fost creat la ordinul și cu susținerea președintelui Putin și a responsabilei pentru drepturile copiilor în Federația Rusă Maria Lvova-Belova. Printre oficialii însărcinați cu elaborarea și implementarea programului se numără vice-președinta Dumei de stat Anna Kuznețova, liderii autoproclamatelor DNR și LNR, Ministerul Educației rus și conducerea partidului Rusia Unită. În luna martie 2023, Tribunalul Penal Internațional de la Haga a eliberat un mandat de arest pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al Mariei Lvova-Belova, pentru deportarea ilegală a copiilor din teritoriile ocupate ale Ucrainei. Raportul prezintă noi dovezi în acest sens.
La examenele de absolvire la istorie au apărut 11 „eroi SVO” [ai operațiunii militare speciale]: aceștia au fost incluși în 70% din variantele de teste
Numele lor apar în manualul de istorie al lui Vladimir Medinskii la capitolul „Rusia – țara eroilor”. VERSTKA observă că la examenele de absolvire 2025, apar pentru prima dată numele a 11 participanți la războiul din Ucraina, conform indicațiilor metodice privind variantele standard de examen, aprobate de Institutul federal de pedagogie. Numele „eroilor SVO” apar la testul Nr.5, „operațiunea militară specială” apare în 21 de variante din 30. De exemplu, elevii trebuie să aibă cunoștințe despre comandantul batalionului „Ahmat” Apti Alaudinov, pilotul-sniper Kanamat Botașev, decedat, care în februarie 2022 a aderat la grupul Wagner, colonelul Olga Kaciura, care a decedat în regiunea Donețk. Alături de Petru I, Alexandru I și generalul Miloradovici, apare Damir Islamov, un tanchist de 25 de ani care a murit în regiunea Lugansk. […] De asemenea, la examenele de absolvire 2025 la istorie, elevii pot să fie întrebați despre anul anexării regiunilor Donețk și Lugansk la Rusia. În 2024, Verstka a scris că în modelele de examen apărea întrebarea și privind data intrării în componența Federației Ruse a orașului Herson, eliberat de armata ucraineană încă în noiembrie 2023. În noile variante, orașul Herson este înlocuit cu regiunea Herson. De asemenea, la testul Nr. 2 în una din variantele de examen, elevii trebuie să stabilească ordinea cronologică evenimentele din istoria Rusiei: prima ediție a „Codului de legi al Imperiului Rus”, intrarea în componența Federației Ruse a Republicii Populare Donețk și „incidentul de la Sarajevo”.
Analiștii OSINT observă semne de retragere a navelor rusești din Siria, în contextul înaintării rapide a rebelilor, scrie AGENTS.MEDIA
Nava Yelnya a părăsit baza militară rusă de la Marea Mediterană, din portul Tartus din Siria, a anunțat analistul OSINT Droxford Maritime (nume pe X). Ar putea fi un prim semnal că Rusia se pregătește să-și retragă navele din Tartus din cauza înaintării rapide a rebelilor, a comentat alt expert, HI Sutton (nume pe X), pentru Naval News. În Tartus se află cinci nave militare ruse – fregatele Amiral Gorshkov, Amiral Golovko, corabia de patrulare Amiral Grigorovich, navele auxiliare Yelnya și Vyazma și submarinul Novorossiisk. Pe 1 decembrie acestea se aflau în port, după cum arată imaginile de satelit Landsat, analizate de MT Anderson. […] După acapararea orașului Alep, rebelii sirieni au continuat să avanseze spre orașul Hama. În cazul în care rebelii vor înainta mai departe în direcția Homs, la sud de Hama, baza militară maritimă rusă din Tartus și baza aeriană Hmeimim s-ar putea pomeni izolate de restul teritoriului controlat de autoritățile siriene. Înaintarea forțelor rebele a încetinit la nord de orașul Hama, a anunțat luni seara ISW. Rusia a dislocat nave militare în Tartus în 2012, după declanșarea războiului civil în Siria. Înainte de invazia în Ucraina, Kremlinul și-a întărit prezența în Tartus pentru a descuraja forțele NATO în Mediterană. Potrivit lui HI Sutton, o posibilă retragere din baza de la Tartus va avea urmări geopolitice greu de prognozat. Incursiunea rapidă a rebelilor a fost posibilă și datorită faptului că Rusia și-a redus prezența militară în Siria, dislocând în Africa luptătorii din grupul Wagner. Sâmbătă, rebelii au intrat în Alep, al doilea ca mărime oraș din Siria. Luni, Kremlinul a confirmat că va continua să susțină regimul Asad.
Georgia împotriva Visului Georgian
ISTORIES analizează ce se află în spatele declarației prim-ministrului georgian Irakli Kobakhidze privind suspendarea integrării europene și de ce actualele proteste sunt mult mai serioase decât cele anterioare. Protestele masive în Georgia s-au declanșat după declarația premierului Irakli Kobakhidze privind întreruperea negocierilor de aderare la UE. […] Autoritățile au adoptat o poziție dură față de protestatari. Kobakhidze a declarat că nu va admite „un Maidan ucrainean” în țară. Potrivit acestuia, responsabili de proteste sunt politicienii europeni, agentura lor locală și „coloana a cincea”. Pe 2 decembrie, Kobakhidze a declarat că autoritățile s-ar putea adresa Curții Constituționale în vederea interzicerii partidelor de opoziție ai căror reprezentanți „au militat deschis în aceste zile împotriva ordinii constituționale din Georgia”. Liderii opoziției, însă, nu au avut niciun rol vizibil în protestele actuale. Între schimb, protestatarii sunt susținuți de funcționari și mediul de afaceri. Președinta Salome Zourabichvili de mai mult timp se află în opoziție, încă de la prima încercare a Visului Georgian de a adopta legea privind agenții străini. Ea a participat la protestele recente din Tbilisi, iar palatul prezidențial Orbeliani s-a transformat într-un stat-major al opoziției. Zourabichvili nu recunoaște rezultatele alegerilor parlamentare din octombrie, câștigate de Visul Georgian. Mandatul ei prezidențial expiră pe 16 decembrie, însă, ea a declarat deja că întrucât parlamentul actual este „ilegitim”, acesta nu poate să numească un nou președinte și că va rămâne în post până vor fi organizate noi alegeri. După modificarea Constituției, președintele urmează să fie ales în premieră nu prin vot direct, ci de colegiul elector, format din deputați din parlament și reprezentanți regionali. […] În ultimele zile au demisionat mai mulți ambasadori georgieni, inclusiv în SUA, Țările de Jos, Bulgaria, Italia, Lituania. […] O declarație de respingere a poziției premierului Kobakhidze au semnat peste 200 de funcționari din diferite instituții – Banca Națională, Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției și altele. Demersul funcționarilor nu este ceva nou pentru Georgia, remarcă experta în securitate și conflicte în Caucaz, Olesea Vartanean, de această dată, printre protestatari sunt „funcționari de rang mijlociu și mic, adică oameni care au ce pierde”. Aceasta denotă că în societate sunt mulți nemulțumiți. Și businessul mare din Georgia a adoptat o poziție politică activă. S-au pronunțat pentru cursul european băncile TBC și Bank of Georgia. Protestatarii sunt susținuți și de marii operatori de comunicații Magti și Silknet, compania auto Tegeta și dezvoltatorul ORBI Group. Pe 28 noiembrie, Irakli Kobakhidze a declarat că „problema deschiderii negocierilor cu UE” nu va fi pe agendă până la sfârșitul anului 2028. De asemenea, până atunci, țara va renunța la orice granturi de la UE. […] E greu de explicat de ce Kobahidze a făcut această declarație acum, spune experta Olesea Vartanean. Sabotarea integrării europene este o strategie veche, conștientă a partidului de guvernământ, spune ea: „Am văzut aceasta și atunci când au adoptat cu greu decizia privind depunerea cererii pentru obținerea statutului de țară candidată la UE, când abia începuse războiul în Ucraina”. „Visul Georgian este interesat de suspendarea integrării europene deoarece la adresa acestuia vor fi mai puține întrebări din punctul de vedere al corespunderii standardelor europene”, spune fostul ministru Paata Zakareișvili. O altă explicație a declarației inopinate făcută de Visul Georgian poate fi înțelegerea cu Moscova, consideră Zakareișvili. Visul a sperat să obțină în alegeri o majoritate constituțională în Parlament, ceea ce i-ar fi permis să schimbe articolul 78 din Constituție care obligă autoritățile să promoveze politici de integrare în UE și NATO. Acum Visul Georgian trebuie să arate Rusiei că respectă înțelegerea. Faptul că între Georgia și Rusia ar exista o anumită înțelegere îl denotă și reacția Moscovei, consideră Zakareișvili. El atrage atenția că președintele Putin a comentat evenimentele din Georgia pentru prima dată după o pauză îndelungată. […] „Anume acum, când Tbilisi a anunțat stoparea integrării europene”, observă analistul. [...]
