Polonia: conservatorii se agață de putere, deși au pierdut alegerile

Polonia: conservatorii se agață de putere, deși au pierdut alegerile
© EPA-EFE/Pawel Supernak   |   Noul prim-ministru polonez Donald Tusk și noi membri ai guvernului în timpul unei întâlniri cu Președintele Sejm-ului Szymon Holownia în Sejm, camera inferioară a parlamentului, după un vot de încredere la Varșovia, Polonia, 12 decembrie 2023.

Zbaterile conservatorilor polonezi de a păstra cât mai mult puterea după pierderea alegerilor, dar și procesul de preluare a guvernării de pro-europeni, au fost savurate ca un spectacol de public.

Lucrările Sejmului, un spectacol pe care polonezii îl văd la cinema, cu o pungă de popcorn alături

248 de voturi „pentru” și 201 „împotrivă”. La două luni după alegerile parlamentare, în care partidele de opoziție au obținut majoritatea, Donald Tusk a fost ales noul prim-ministru al Poloniei. În acea zi, unul dintre cinematografele din Varșovia a difuzat pe ecrane mari votul din Sejm (camera inferioară a parlamentului bicameral al Poloniei). Peste 500 de bilete au fost epuizate în câteva minute; spectatorii s-au așezat pe scaune, cu popcorn în brațe, și s-au pregătit pentru mari emoții, pentru că nu era vorba doar de Tusk, care a fost ales șef al guvernului, ci în primul rând au putut urmări înfrângerea ușor previzibilă a fostului prim-ministru Mateusz Morawiecki și prăbușirea guvernului său, numit cu doar două săptămâni mai devreme.

Lucrările noului Parlament au fost un fenomen YouTube în ultimele săptămâni. Recent, instituțiile de știri poloneze au anunțat că profilul de YouTube al Sejm-ului Republicii Polone a fost premiat cu un buton argintiu pentru depășirea a 100.000 de abonați. Acum, profilul are peste 600.000 de urmăritori și este numit în glumă – dar în primul rând datorită popularității sale – „Sejmflix”. Chiar și BBC a relatat despre popularitatea extraordinară a sesiunilor Sejm din Polonia.

Ce s-a întâmplat de aceste sesiuni, care înainte fuseseră considerate „teatru”, „serial” (adesea numite și „circ” și/sau „thriller”), au devenit dintr-o dată atât de spectaculos de atractive, iar ca spectacol sunt considerate ceva important, nou și revigorant? Cei mai mulți comentatori nu au nicio îndoială: noul Președinte al Sejmului, Szymon Hołownia, este vinovat de toată agitația. S-au scris multe despre calmul lui, capacitatea de a răspunde rapid și precis, cultura personală și experiența vastă în media (ani de zile a lucrat ca prezentator TV la TVN). Toate acestea sunt observații valabile, mai ales când se face o comparație cu stilul pur clerical al predecesorilor săi, lipsit de umor și carismă. Rețelele sociale sunt pline de videoclipuri scurte care înfățișează luptele sale verbale cu foști miniștri și parlamentari PiS. Majoritatea urmează același tipar: Hołownia apelează, calm și zâmbind, la regulile de procedură ale camerei (amintind, de exemplu, că un discurs poate dura maximum 3 minute), iar un membru al partidului PiS înlăturat stă în picioare la tribună, roșu de furie, strigând cuvinte jignitoare. Discursul fostului ministru al Educației Przemysław Czarnek, care a declarat că dorește să rostească „doar o propoziție” și apoi a declanșat o serie de atacuri pline de patimă, a fost descris de Hołownia cu deja celebra remarcă: „Definiția dvs. pentru propoziție îi este necunoscută gramaticii limbii poloneze”.

După un deceniu la putere, conservatorii au uitat cum să piardă elegant

Szymon Hołownia –în prezent cel mai bine cotat politician polonez, văzut drept un posibil candidat cu șanse mari la președinție, care a rămas cea mai importantă redută a PiSului în statul polonez – a fost principala figură a alianței pro-europene în cele aproape două luni în care conservatorii au continuat să se agațe de putere după ce au pierdut alegerile generale din 15 octombrie.

Chiar dacă era cert că PiS nu are majoritatea necesară pentru a continua să guverneze, la începutul lunii noiembrie președintele Duda l-a însărcinat pe  Mateusz Morawiecki cu misiunea de a forma un guvern. Extinderea perioadei de guvernare a  PiS a fost menită să îi dea timp partidului lui Kaczyński să numească un nou președinte al Autorității de Supraveghere Financiară din Polonia și să găsească locuri de muncă asigurate prin lege pentru politicienii de dreapta. A existat, de asemenea, o încercare – în cele din urmă eșuată din cauza unor erori procedurale – de a schimba statutul mass-mediei publice, astfel încât să prevină schimbări în televiziunea publică și radioul polonez, care sunt acum controlate în totalitate de PiS. Nu în ultimul rând, la sfârșitul lui noiembrie, controversata Comisie privind influența rusească, formată de guvernul PiS, a emis un raport în care recomanda ca unor politicieni de vârf ai coaliției pro-europene, inclusiv favoritului pentru ocuparea funcției de prim-ministru, Donald Tusk, să nu li se permită să dețină funcții de vârf în statul polonez. Raportul a fost respins ca fiind politizat.

Totul a culminat la 11 decembrie, când Morawiecki a susținut un discurs, care a fost și unul de adio. El s-a autodeclarat premierul a 12 milioane de oameni care au votat în conformitate cu ideologia PiS în referendumul recent (neobligatoriu din cauza prezenței scăzute la vot). De asemenea, a amenințat cetățenii cu mijloacele „malefice” ale Uniunii Europene și a vorbit mult despre trecut. În cele din urmă, el a rezumat cei 8 ani de guvernare PiS cu aceste cuvinte: „Am schimbat Republica liberală într-o Republică a Solidarității”. 190 de parlamentari au votat pentru guvernul său, iar 266 au fost împotrivă.

În aceeași zi a fost prezentat următorul premier. Dar înainte să se întâmple acest lucru, liderul PiS Jarosław Kaczyński, care în mod clar nu poate accepta înfrângerea și faptul că trebuie să renunțe la putere, a ținut un discurs: „Statul polonez va fi acum doar o aparență, procedurile vor fi doar un spectacol. Nu putem fi de acord ca independența Poloniei să fie doar un incident istoric". După 10 minute (grupul parlamentar a convenit asupra regulilor dezbaterii, conform cărora fiecare vorbitor avea 600 de secunde pentru a vorbi), președintele Sejmului Szymon Hołownia l-a întrerupt pe Kaczyński și i-a cerut președintelui PiS, care s-a arătat surprins și dezgustat, să se întoarcă la locul său. După o scurtă pauză în sesiune, Sejmul și-a reluat lucrările și l-a numit pe Donald Tusk prim-ministru.

Tusk: plecarea conservatorilor aduce „o renaștere națională”

Noul premier – care a mai ocupat această poziție și în perioada 2007-2014 – le-a prezentat deputaților viziunea sa despre guvernare a doua zi, pe 12 decembrie, când a obținut și votul de încredere pentru cabinetul său. Tusk a subliniat că statul trebuie să acționeze diferit: să țină cont de puncte de vedere diferite, să practice conversația și disputele civilizate, „pentru că aceasta este singura modalitate de a ajunge la decizii bune în chestiuni complicate”. El le-a mulțumit polonezilor care au protestat și au cerut respectarea legii chiar și atunci când simțeau că acest lucru nu ajută și nu schimbă nimic. Tusk a spus: „Ceea ce s-a întâmplat pe 15 octombrie este mult mai serios decât o schimbare de guvern. Acesta este punctul culminant al procesului civic și al renașterii naționale la care am participat. Unii sunt martori, iar alții oponenți. (...) Vrem să ne construim viitorul pe speranțele și visele noastre. Și pe așteptări care s-au dovedit a fi mai puternice decât îndoiala și apatia”.

Tusk a promis transparență și nicio neglijență în activitatea guvernului său. „Vă pot garanta că inițiativele legislative ale guvernului polonez din ziua în care vom prelua mandatul vor fi procese transparente, logice și raționale”, a spus el. Comentatorii îl acuză că nu a dat detalii, dar se pare că Tusk și-a îndreptat în mod destul de conștient cuvintele nu către o mână de analiști și experți, ci către sutele de mii de oameni care urmăreau dezbaterile parlamentare pe YouTube, stând în fața televizoarelor sau la cinema. I-a făcut pe polonezi să înțeleagă că știe perfect că a guverna nu înseamnă doar a lua decizii, ci și a vorbi despre ele și a fi responsabil pentru ele. De asemenea, el a promis că va reconstrui relațiile de prietenie între guvernul central și organizațiile neguvernamentale. Toate aceste anunțuri pot părea nesemnificative, dar după 8 ani de guvernare PiS, dominați de disprețul pentru proceduri, nerespectarea Constituției, zelul revoluționar și populismul cinic, polonezii vor să creadă că guvernul poate acționa altfel.

Cele mai importante subiecte ale discursului în ceea ce privește politica externă au fost recâștigarea poziției de lider în Uniunea Europeană, dreptul de decizie asupra formei UE, deblocarea fondurilor europene, sprijinul neclintit pentru Ucraina, combinate cu grija asertivă pentru interesele Poloniei și repararea relațiilor diplomatice deteriorate de guvernul PiS.

Jarosław Kaczyński s-a simțit ofensat de cuvintele lui Tusk – s-a urcat pe podium și a strigat: „Nu știu cine erau bunicii tăi, dar știu un lucru, ești agent german!”.

Președintele Andrzej Duda, decis să se opună schimbării

Miercuri,13 decembrie, a avut loc ceremonia de depunere a jurământului întregului nou guvern, într-o atmosferă ce aducea a Versailles. Președintele Andrzej Duda a decis clar să urmeze noua tendință în politica poloneză, stabilită de Președintele Sejm-ului, Szymon Hołownia. El i-a felicitat pe câștigătorii „procesului politic” într-un fel oarecum complicat, dar în cele din urmă clar, și a fost foarte politicos. Dar după ce miniștrii au depus jurământul, el a ținut un discurs pregătit cu grijă. Pentru că, deși a fost menținut într-un ton destul de elegant și conciliant, a fost literalmente plin de amenințări și cereri voalate la adresa noului guvern.

În discursul său, președintele și-a marcat clar teritoriul. Au existat deci fraze despre „exercitarea împreună – de către Duda și guvernul lui Tusk – a puterii executive”. Duda s-a comportat ca și cum rolul lui era să atribuie sarcini guvernului și fiecărui ministru în parte. A enumerat timp de câteva minute lungi ce ar trebui și nu ar trebui să facă guvernul. Cu toate acestea, a folosit fraze goale pentru a descrie aceste sarcini, precum: „implementarea cu pricepere a politicii europene”, „continuarea programelor de modernizare”, „realizarea unei politici moderne de protecție a climei”, „asigurarea securității” etc.

Președintele Duda a subliniat clar că intenționează să coopereze cu unii miniștri (probabil șefii Ministerului Apărării Naționale, Ministerului de Interne și Ministerului Afacerilor Externe) literalmente zilnic. Bineînțeles, președintele are prerogativele sale care presupun colaborarea cu fiecare dintre șefii acestor ministere, dar cu siguranță acestea nu înseamnă că vreuna din părți e obligată să țină zilnic ședințe sau consultări. Faptul că președintele cere încă de la început ceva de genul acesta ar trebui să fie cel puțin un semnal de alarmă pentru noul guvern.

Duda și-a încheiat discursul cu următoarele cuvinte: „Cred că afacerile poloneze sunt în stare foarte bună astăzi. Mi-aș dori să menținem cel puțin nivelul actual la care se află, adică într-o situație bună sau foarte bună”, sugerând că este puțin probabil să fie de acord cu măcar unele dintre reformele propuse de guvernul lui Donald Tusk.

Alte opinii
Reacții în Ucraina după alegerile legislative: România își revine din șocul TikTok

Reacții în Ucraina după alegerile legislative: România își revine din șocul TikTok

Analiștii ucraineni observă că România rămâne pro-europeană, dar încă există riscul ca un posibil președinte Georgescu să transforme țara într-un stat asemănător Ungariei lui Orban.

Legături periculoase: În Bulgaria, dezinformarea vizează din ce în ce mai mult cultura și educația

Legături periculoase: În Bulgaria, dezinformarea vizează din ce în ce mai mult cultura și educația

Un protest al extremei dreapte, la Sofia, față de o piesă de teatru din secolul al XIX-lea, regizată de John Malkovich, a adus în atenție dezinformarea și propaganda care vizează cultura și educația în Bulgaria.

Au început letonii să se sature de refugiații ucraineni?

Au început letonii să se sature de refugiații ucraineni?

Refugiații ucraineni au fost în general bine primiți în Letonia, dar există și reacții ostile la adresa lor. Experții spun că e nevoie de un program de integrare a refugiaților pe termen lung.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Mai multe
Cum s-au văzut în Ucraina alegerile din România: Georgescu, un putinist brun
Cum s-au văzut în Ucraina alegerile din România: Georgescu, un putinist brun

Victoria lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor a produs un adevărat șoc la Kiev, unde e văzut drept un „putinist brun”. Analiștii ucraineni cred însă că Georgescu va fi înfrânt în turul doi.

Ihor Lubianov
27 nov. 2024
În politica estonă a început bătălia pentru Narva
În politica estonă a început bătălia pentru Narva

Deși Rusia e o amenințare pentru Estonia, rusofonii de aici au optat la alegerile legislative pentru politicieni pro-ruși. Aceștia vor acum să câștige, la locale, principalul oraș rusofon, Narva.

Călin Georgescu: premier „de rezervă”, admirator al legionarilor, ostil NATO și UE
Călin Georgescu: premier „de rezervă”, admirator al legionarilor, ostil NATO și UE

Georgescu a fost considerat, cândva, un tehnocrat cu o solidă carieră internațională. După încheierea acesteia, a adoptat un discurs pro-rus și anti-occidental și și-a exprimat admirația pentru Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu.

Cezar Manu
25 nov. 2024
Veridica.md: Basarabia profundă: Ultimul „haiduc al morții” sau cea din urmă redută a „Armatei Negre”
Veridica.md: Basarabia profundă: Ultimul „haiduc al morții” sau cea din urmă redută a „Armatei Negre”

În vara anului 1975, satul Sinești, raionul Ungheni, a fost cutremurat de o veste neobișnuită. O duzină de milițieni cu câini au fost mobilizați într-o operațiune de reținere a unui bărbat, Simion Mărgărint, de 60 de ani, care s-a ascuns într-o groapă săpată în curtea consătencei lor, Elizaveta Vârtosu, scrie Veridica.md

Veridica.md
23 nov. 2024
Cum a ajuns Polonia principala țintă a campaniei de sabotaj a Rusiei?
Cum a ajuns Polonia principala țintă a campaniei de sabotaj a Rusiei?

Pe fondul războiului din Ucraina, Rusia își intensifică atacurile hibride împotriva țărilor NATO. Aflată în prima linie a acestei campanii rusești, Polonia se confruntă cu un număr tot mai mare de sabotaje.

Michal Kukawski
20 nov. 2024
Trump la Casa Albă: ce ar putea însemna asta pentru zona lărgită a Orientului Mijlociu
Trump la Casa Albă: ce ar putea însemna asta pentru zona lărgită a Orientului Mijlociu

Numele vehiculate pentru viitoarea administrație Trump sugerează că Orientul Mijlociu lărgit va rămâne în atenția Washingtonului. O atenție care nu e pe placul Iranului și Turciei.