Eforturile Letoniei de a limita spionajul și influența Rusiei au ajuns în centrul atenției când eurodeputata pro-rusă Tatjana Ždanoka a fost acuzată de colaborare cu FSB.
Presa independentă rusă: eurodeputată din Letonia a colaborat cu serviciile de informații ale Rusiei
Pe 29 ianuarie, publicația rusă din exil The Insider a lansat o nouă serie de articole de investigație cu privire la politicieni europeni recrutați de Rusia. Primul articol a vizat-o pe Tatjana Ždanoka, politician cu vechime în Letonia, în prezent eurodeputat.
Potrivit The Insider, Ždanoka colaborează cu FSB încă din 2004. Jurnaliștii ruși nu pot spune cu exactitate când a început colaborarea dintre Ždanoka și serviciile de informații ruse, de exemplu dacă legătura eurodeputatei cu serviciile secrete datează încă de pe vremea URSS. Cu toate acestea, în octombrie 2005, Ždanoka a avut mai multe schimburi de mesaje cu un angajat al biroului FSB din Sankt Petersburg, Dmitri Gladei. Ea l-a informat pe acesta despre planurile de a organiza conferințe în capitala Estoniei, Tallinn, dar și în orașul de graniță Narva, în apropiere de Rusia. În marja conferințelor s-a discutat despre „experiența participării politicienilor ruși în administrația locală și cooperarea dintre organizațiile neguvernamentale și autoritățile locale”.
Potrivit corespondenței dintre Ždanoka și Gladei, aceștia se întâlneau în mod regulat la Moscova și în Europa. Ždanoka nu a negat că l-ar cunoaște pe Gladei și a explicat pentru The Insider că înâlnirile cu Gladei erau personale. Cu toate acestea, după cum scrie The Insider, mesajele dintre cei doi nu erau de natură personală. Mai mult decât atât, după ce Gladei a părăsit FSB în 2013, un alt ofițer (Serghei Beliutkov) a preluat dosarul Tatjanei Ždanoka, care a continuat să transmită rapoarte către FSB.
O politiciană pro-rusă care a susținut anexarea Crimeei
Când a ieșit la iveală scandalul despre colaborarea Tatjanei Ždanoka cu FSB-ul rusesc, unii comentatori și jurnaliști s-au întrebat retoric: Este oare o surpriză? „Faptul că Ždanoka a păstrat legătura cu un prieten din copilărie reprezintă o surpriză la fel de mare ca și faptul că în Casa Moscova [un centru socio-cultural finanțat de Rusia, care a funcționat în trecut în centrul capitalei letone, deseori vehiculat drept un centru al afacerilor pro-ruse și anti-letone] din Riga, interesele rusești erau bine reprezentate... Știam cu toții acest lucru”, Janis Kazocins, fostul șef al unei agenții de informații din Letonia (Biroul pentru protecția constituției) a declarat pentru postul public de radio.
Ždanoka este o figură politică bine cunoscută, ale cărei poziții cu privire la statul leton sunt comentate de zeci de ani. În vârstă de 73 de ani, născută la Riga, Tatjana Ždanoka a fost membră a Partidului Comunist între 1971 și 1991. Ea a rămas în partid chiar și după ce URSS a încercat să suprime recent proclamata independență a Letoniei, în așa numita perioadă a „baricadelor” care a început pe 13 ianuarie 1991. Evenimentele din ianuarie 1991 au fost urmate de scoaterea Partidului Comunist în afara legii; celor care au rămas membri ai formațiunii după data de 13 li s-a interzis să candideze pentru legislativul leton.
În ultimele trei decenii, Ždanoka, care deține un doctorat în matematică, a fost liderul mai multor așa-zise partide letone pro-ruse, a fost deputată a municipiului Riga (între 1989-1994 și 1997-1999) și a Parlamentului European (2004-2018 și 2019- prezent).
De-a lungul anilor, Ždanoka a atras de multe ori atenția publicului prin declarațiile și acțiunile sale pro-Moscova. De exemplu, în 2014, Ždanoka a vizitat Crimeea, anexată recent de Rusia, și a susținut în mod deschis așa-zisul referendum de anexare a regiunii ucrainene la Rusia. Mai mult decât atât, ea a participat la un eveniment unde oamenii și-au exprimat deschis dorința de relansare a Uniunii Sovietice. Mai târziu, ea a comentat că nu ar fi vorba de o restaurare a URSS în structura ei veche, ci, în termeni specializați de programare, o versiune 2.0 a URSS.
În 2015, Uniunea Rusă Letonă, un partid politic sub conducerea Tatjanei Ždanoka, a primit 90.000 euro de la guvernul rus. A pledat, constant, pentru un rol mai mare al limbii ruse în societatea letonă, a a organizat acțiuni de protest, iar în 2018 s-a restras o perioadă din Parlamentul European pentru a „lupta pentru drepturile rușilor în Letonia”, susținând că acestora „nu le mai rămân decât trei opțiuni: asimilarea, marginalizarea sau emigrarea”.
În februarie 2018, Tatjana Ždanoka a organizat la Bruxelles un eveniment intitulat „Persecuția politică din Statele Baltice”, unde a susținut că „rușii și rusofonii (din Letonia) se află în aceeași situație ca evreii înaintea celui de-Al Doilea Război Mondial”. Serviciul de Securitate de Stat din Letonia (SSS), care se concentrează pe contrainformații și securitatea internă, a lansat o investigație în acest caz, însă a refuzat să facă vreun anunț.
Ždanoka a contestat și interdicția pe care a primit-o de a participa la alegerile parlamentare din Letonia, dar instanța i-a respins apelul. Mai mult, se știe că Ždanoka a lucrat la Bruxelles și la Strasbourg în ultimele luni, deoarece Seimul Letoniei (Parlamentul leton) a decis că va adopta o interdicție identică în cazul Tatjanei Ždanoka în privința alegerilor pentru Parlamentul European începând cu acest an. Toate persoanele care au făcut parte din organizații care au acționat împotriva intereselor naționale ale Letoniei începând cu 13 ianuarie 1991 nu vor mai avea dreptul să candideze pentru portofolii de europarlamentar. Drept urmare, viitorul politic al lui Ždanoka rămâne incert.
Ždanoka respinge acuzațiile, iar serviciile de informații letone subliniază că există lacune în materie de drept penal
Ždanoka respinge acuzațiile, spunând că cel puțin o scrisoare în care a cerut bani pentru a cumpăra panglici ale Sfântului Gheorghe (un simbol folosit de Rusia lui Putin și asociat cu agresiunile Moscovei) pentru a marca Ziua Victoriei pe 9 mai a fost falsificată. Ea a mai susținut că nu este un agent al serviciilor de informații ruse, ci „un agent al păcii, un agent care militează pentru o Europă liberă de fascism, pentru drepturile minorităților, un agent care militează pentru o Europă unită, de la Lisabona până la Munții Urali”.
Colegii lui Ždanoka din Parlamentul European și chiar și serviciile de informații letone sunt de altă părere. SSS a invitat-o deja la audieri pe Ždanoka și pe unul dintre cei mai apropiați asociați ai ei, Miroslavs Mitrofanovs. SSS, care rareori face anunțuri publice, a spus că va investiga articolele din presă despre Ždanoka și posibila ei colaborare cu Rusia. Cu toate acestea, SSS a subliniat că, înainte de 2016, colaborarea cu o țară străină sau cu o organizație străină nu era considerată faptă penală în conformitate cu legislația letonă. Astfel, având în vedere că The Insider relatează despre perioada 2005-2013, acțiunile lui Ždanoka din acest interval de timp probabil nu vor fi încadrate ca infracțiuni.
În timp ce Serviciul de Securitate de Stat rămâne rezervat cu privire la șansele procurorilor de a o pune efectiv pe Ždanoka sub acuzare, politicienii recunosc deschis că aceasta acționează de mult timp împotriva intereselor țării.
Ainars Latkovskis, deputat în Seimul Letoniei și președintele Comisiei pentru apărare, afaceri interne și combaterea corupției din Seimul Letoniei, a spus că „sincer vorbind, serviciile noastre de informații sunt conștiente de multă vreme despre posibilele legături ale lui Ždanoka cu instituții oficiale din Rusia”. Un alt deputat al Seimului și fost ministru al afacerilor interne, Maris Kučinskis, a confirmat că „dosarul lui Ždanoka este unul substanțial - toate cazurile au fost documentate. Acest lucru nu va rămâne fără consecințe. Eu asta cred, având în vedere toate abaterile care s-au produs”.
Oficialii asigură publicul că serviciile de informații din Letonia își fac treaba
Pe măsură ce ies la iveală noi detalii despre presupusa colaborare a Tatjanei Ždanoka cu serviciile secrete ruse, letonii se întreabă câți alți spioni mai sunt în țară, iar dacă toată lumea știa că Ždanoka acționează de ceva timp împotriva intereselor Letoniei, de ce durat atunci atât de mult să se lanseze o anchetă penală în cazul ei.
Kučinskis consideră că publicul ar trebui să aibă încredere în SSS. Oficialul leton își amintește de cazul fostului deputat, Janis Adamsons, care a fost găsit vinovat pentru spionaj în favoarea Rusiei, fraudă și nerespectarea regimului armelor și munițiilor, condamnat ulterior la opt ani de închisoare. SSS a instrumentat cazul respectiv departe de ochii presei, obținând într-un final și condamnarea. Activitatea SSS este astfel greu de evaluat.
Fostul șef al Biroului pentru protecția constituției, Janis Kazocins, susține că, potrivit jurnalistului american Paul Gouble, Letonia este cea mai importantă țară baltică pentru Kremlin, deoarece acolo Moscova are cele mai mari șanse de a exercita o oarecare influență. „Trebuie să ne uităm la două tipuri de amenințări. Pe de-o parte, spionii care încearcă să obțină informații secrete prin care un posibil inamic poate să aducă prejudicii consistente țării noastre. Cealaltă amenințare, de anvergură mult mai mare, este războiul informațional, unde persoane influente încearcă să influențeze opinia publică, de exemplu, pe rețelele de socializare sau vorbind tâmpenii despre țara noastră în Parlamentul European, la diferite conferințe și în presă”. Cazul Tatjanei Ždanoka nu este unul izolat, spune Kazocins. „De exemplu, influencerii din Daugavpils [al doilea oraș ca mărime din Letonia, situat în partea de est a țării, unde majoritatea populației este rusofonă] vorbesc foarte deschis despre acest subiect.”
Janis Kazocins consideră că legile care sancționează persoanele sau organizațiile care acționează împotriva intereselor naționale nu ar trebui să fie înăsprite, ci ar trebui menținută o politică echilibrată, astfel încât etnicii ruși să se integreze mai bine în societate: „Dacă rușii de la noi devin mai letoni de la o generație la alta, mândrindu-se în același timp cu originea lor rusă, atunci putem vorbi de efectele unei politici echilibrate”.
