Pandemia a modelat percepțiile cetățenilor Republicii Moldova despre Est și Vest. Dacă în urmă cu un an Rusia și China punctau abil la capitolul imagine la Chișinău, pe parcursul ultimelor 12 luni au schimbat rolurile cu UE și România.
Cel mai recent sondaj al iData arată că imaginea României s-a îmbunătățit considerabil, mai ales de când a reușit să trimită circa 72.000 de doze la Chișinău.
Numărul celor care au o încredere mai mare în România, marcată în sondaj ca dorință unionistă, a crescut de la 37,5% în lunile ianuarie și februarie la 43,9% în martie. Intervalul cuprinde exact aducerea celor două tranșe de vaccin împotriva coronavirus din România la Chișinău.
Conform aceluiași sondaj, 67,8% dintre respondenți susțin aderarea Republicii Moldova la UE. Pe de altă parte, susținătorii aderării Moldovei la Uniunea Eurasiatică au scăzut de la 48% la numai 40% în ultimele două luni.
În ceea ce privește vaccinurile pe care sunt dispuși să le facă moldovenii, aici se înregistrează un paradox ce nu poate fi explicat decât prin prisma dezinformărilor continue la care sunt supuși mediatic. În topul vaccinurilor cu care aceștia vor să fie vaccinați se află Sputnik V cu 35,4%, urmat de Pfizer cu 18,9%, AstraZeneca 9,2% și Moderna cu 1,83%.
În paralel, un studiu al de luna trecută al centrului sociologic rus Levada arată că 62% dintre ruși nu vor să se vaccineze cu Sputnik V, iar cei mulții dintre aceștia sunt tineri cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani.
Așadar, vaccinul rusesc Sputnik V este mai dorit de către cetățenii Republicii Moldova, decât de cei ai Federației Ruse. De altfel, Sputnik V nici nu există în Republica Moldova, iar șansele să fie adus la Chișinău sunt mici, în condițiile în care nu există voință politică de la Moscova, dar nici capacitate de producție și vânzare a acestuia.
Asediul mediatic al Rusiei
Neîncrederea în vaccinurile occidentale poate fi explicată prin prisma unui spațiu informațional bombardat de fake news și manipulări din partea Rusiei. Propaganda rusească este foarte prezentă la Chișinău pe televiziuni, online, atât în limba rusă, cât și în limba română.
De asemenea, concentrarea media în mâinile partidelor proruse sau a unor oligarhi cu interese locale a jucat un rol important în ceea ce privește percepția cetățenilor Republicii Moldova față de gestionarea crizei pandemice de către Occident și Rusia.
Cu o reziliență scăzută la știri false și dezinformări, Republica Moldova a fost bombardată intens de fake news și manipulări pe această temă încă de la începuturile pandemiei din iarna anului trecut. Televiziunile și portalurile proruse de la Chișinău au ponegrit Occidentul la foc continuu pe tema pandemiei de COVID-19.
Moscova a lansat o serie de narațiuni prin canalele sale de propagandă despre un așa-numit egoism al UE, despre lipsa de solidaritate și coeziune în Uniune și despre faptul că sub nicio formă UE nu va interveni pentru a ajuta Republica Moldova.
În plan intern, primii care au început seria dezinformărilor au fost chiar fostul președinte Igor Dodon și fostul premier Ion Chicu, începând cu momentul la care a fost înregistrat „pacientul zero”, pe 7 martie 2020. Era vorba despre o femeie care venise din Italia infectată cu COVID-19. Dodon a dezvăluit toate datele personale ale ei, inclusiv faptul că are și cetățenia României
De aici nu a mai fost decât un pas până la stigmatizarea diasporei. Dodon și Chicu i-au îndemnat pe moldoveni să rămână în Occident și să nu aducă virusul din țările europene și în Republica Moldova.
Război imagologic în pandemie
Pe tot parcursul anului trecut și până în prezent, a fost dus un adevărat război de uzură cu privire la cine ajută mai mult Republica Moldova, Rusia sau Uniunea Europeană, pe fondul unei politizări excesive a temei din pricina alegerilor prezidențiale care au avut loc în Republica Moldova în noiembrie 2020.
Moscova a avut un ușor avantaj la începutul pandemiei din acest punct de vedere. Pe 19 aprilie 2020 ateriza la Chișinău o aeronavă rusească cu 59 de tone de echipament medical din China. Președintele prorus de atunci, Igor Dodon, a întâmpinat avionul la aeroport alături de ambasadorii rus și chinez. Cei trei punctau astfel la capitolul imagine și prezentau Rusia și China ca forțe care pot să ajute Republica Moldova în pandemie, spre deosebire de UE.
Mai mult, președintele Igor Dodon l-a ironizat prin videoblogul său pe ambasadorul UE la Chișinău, Peter Michalko: „Unde-s banii, Petrică?”. O aluzie la faptul că UE nu oferise nimic până atunci Chișinău, deși promisese să o facă.
Dar ajutorul ruso-chinez s-a dovedit ulterior mai puțin adevărat decât fusese prezentat de Dodon. De fapt, avionul rusesc nu a fost trimis chiar gratis, întrucât Republica Moldova a scutit de impozit firma Lukoil pentru carburantul folosit de acel avion.
La fel, chinezii nu au oferit niciun ajutor, ci toate materiale medicale au fost procurate din bani proveniți din donații ale moldovenilor din țară și diaspora, companii sau alte organizații internaționale printre care și UNICEF.
Între timp, UE s-a pus în mișcare în ceea ce privește mecanismul de ajutorare al Republicii Moldova, iar în mai 2020, a început să se vadă contribuția europeană.
România a trimis la Chișinău, pe 6 mai 2020, 20 de camioane pline cu produse medicale printre care măști, combinezoane pentru medici, ochelari și viziere de protecție etc., în valoare de 3,5 milioane de euro. Pe lângă ajutoarele materiale, România a trimis și o echipa de 42 de medici care s-au oferit voluntari în această misiune.
În ciuda faptului că acest transport a fost primit de către oficialii de la Chișinău sub un pod la marginea orașului, percepția despre România a fost modelată într-un mod pozitiv. Chiar și cei care în mod tradițional au o atitudine negativă la adresa României au apreciat gestul și ajutorul umanitar.
De asemenea, o serie de alte state din UE și membre NATO – Lituania, Ungaria, Germania, Austria și altele – au început să trimită ajutoare la Chișinău.
Schimbare de ștafetă: UE ia fața Rusiei
Acesta a fost momentul de schimbare a ștafetei. Rusia nu a mai ținut pasul cu Occidentul în sprijinirea Republicii Moldova. De aici și schimbarea de percepție. Începând cu vara lui 2020, Rusia nu a mai contat în disputa imagologică cu UE.
Autoritățile de la Chișinău continuau să se poarte, însă, ca și cum criza COVID -19 ar fi fost doar o chestiune secundară care, oricum, va fi depășită cu ajutorul Mascovei: în timp ce toate statele lumii au încercat să cumpere vaccinuri încă din faza de testare și au făcut contracte de livrare ulterioară, Igor Dodon și guvernul Ion Chicu nu au făcut nimic, fiind preocupați de campania electorală.
Imediat după apariția vaccinului rusesc anti-coronavirus Sputnik V în august 2020, Dodon a sperat că aducerea vaccinului rusesc Sputnik V în Republica Moldova îl va ajuta să câștige un nou mandat prezidențial. „Dacă voi avea o vizită la Moscova, înainte de începerea campaniei electorale”, o să-i „rog pe ruși să-mi dea vreo 100.000 din aceste vaccine (sic!)”, spunea Dodon la început de septembrie 2020.
Apoi, pe tot pe parcursul campaniei electorale, Dodon a vorbit numai despre soluția salvatoare a aducerii Sputnik V din Rusia, însă ea nu a venit nici până în ziua de astăzi. Dodon a pierdut alegerile, dar probabil cel mai grav lucru este că Republica Moldova nu și-a făcut nicio strategie și nu a semnat niciun contract cu vreun producător internațional de livrare a vaccinurilor împotriva COVID-19. Nici măcar pentru Sputnik V, sperând probabil într-o donație a Moscovei.
Promisiuni onorate de România și UE
Venirea în fruntea statului a Maiei Sandu la finele anului trecut a coincis și cu ieșirea pe piață și omologarea a o serie de vaccinuri – Pfizer, AstraZeneca și Moderna. Primele promisiuni de aducere a vaccinului au venit în urma vizitei președintelui român Klaus Iohannis, la Chișinău, la finele lui decembrie 2020. Atunci, liderul de la Cotroceni a promis 200.000 de doze de vaccin din stocul României pentru Republica Moldova.
România a donat 21.600 de doze de vaccinuri AstraZeneca pe data de 27 februarie, permițându-i Republicii Moldova să înceapă imunizarea lucrătorilor medicali din prima linie. Apoi, cea de-a doua tranșă a inclus 50.400 de doze de vaccinuri AstraZeneca și a ajuns la Chișinău la 27 martie 2021. În total, 72.000 de doze. Ambasadorul român la Chișinău a mai anunțat pe 8 aprilie că România este gata să trimită o treia tranșă de vaccinuri în Republica Moldova.
La rândul său, UE a trimis în Republica Moldova un lot de 14.400 doze de vaccinuri împotriva COVID-19, livrate prin platforma COVAX.
De asemenea, Moldova a primit pe 19 martie 24.570 de doze de vaccin împotriva COVID-19 tot de pe platforma COVAX.
Acest transport a fost așteptat pe aeroportul Internațional Chișinău de către președintele Maia Sandu împreună cu ambasadorii UE și cel al SUA. Dacă ce cu un an mai devreme, Igor Dodon și ambasadorii rus și chinez așteptaseră avionul cu ajutoare medicale, a fost acum rândul Maiei Sandu și al diplomaților occidentali să arate unitate în plină pandemie.
Rolurile actorilor implicați în Republica Moldova s-au schimbat, la fel cum s-a schimbat și percepția moldovenilor față de cine ajută real Republica Moldova. Rusia a devenit o putere dezinteresată în a oferi o mână de ajutor Chișinăului, în timp ce UE se bucură de o imagine tot mai bună peste Prut.
De altfel și percepția despre România, prin acel procent crescut de moldoveni care vor unirea, s-a schimbat și a căpătat un trend pozitiv. Rămâne de văzut dacă România va putea face mai mult, fapt ce i-ar spori și mai mult capitalul de imagine în Republica Moldova.
Săptămâna trecută a fost pusă în circulație o petiție către președintele Klaus Iohannis și premierul Florin Cîțu, în care ONG-ul Expert Forum vine cu ideea unei vaccinări în masă a cetățenilor Republicii Moldova, indiferent dacă dețin sau nu și cetățenia română. În prezent, foarte mulți moldoveni cu cetățenia română trec Prutul și se vaccinează la centrele regionale din Moldova.
În astfel de circumstanțe, percepția despre România și UE nu poate decât să crească, iar inabilitatea Rusiei de a oferi ajutorul Chișinăului este tot mai vizibilă. Politic, acest lucru se transpune și în sondajele de opinie și scorurile electorale ale partidelor de la Chișinău.
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) are în prezent o cotă de peste 40%, fapt ce arată cel mai mare scor al unui partid pro-european din Republica Moldova în cei 30 de ani de existență a acestui stat.
În concluzie, dacă România și UE vor continua să ajute Republica Moldova cu vaccinuri și echipamente medicale, acest lucru se va reflecta cu siguranță atât în modelarea percepțiilor pozitive despre cele două, dar și în scorul electoral al formațiunilor pro-europene în perspectiva alegerilor parlamentare anticipate ce se profilează în Republica Moldova.
