Cât de vulnerabilă mai este astăzi Republica Moldova în fața Rusiei

Cât de vulnerabilă mai este astăzi Republica Moldova în fața Rusiei
© EPA-EFE/DUMITRU DORU   |   Former President Vladimir Voronin (C), also head of Communists, attends a protest against the government and the manner of arresting the General Prosecutor Alexandr Stoianoglo, in front of the Parliament building in Chisinau, Moldova, 10 October 2021.

Guvernarea pro-europeană de la Chișinău a intrat într-o perioadă complicată. Reforma în justiție a început în forță și a generat, deja, o criză internă din cauza reținerii procurorului general, o măsură care a fost catalogată prea dură de unii analiști, amintind de un adevărat „blietzkrieg justițiar”. Este exact genul de situație pe care Rusia o exploatează de obicei, iar Moscova are la dispoziție câteva pârghii pentru a se asigura că Moldova merge în direcția pe care și-o dorește.  

Riscurile unui „blietzkrieg justițiar”

Singurul lucru notabil făcut Stoianoglo, în cei aproape doi ani cât s-a aflat în funcție, a fost eliberarea în iunie 2020 a oligarhului Veaceslav Platon, un personaj extrem de corupt implicat atât în dosarul „furtul miliardului”, cât și în dosar„Landromatul rusesc”. Cu toate acestea, când Stoianoglu a fost reținut s-a făcut o paralelă cu reținerea fostului premier Vlad Filat în toamna anului 2015. În numai câteva ore, Filat s-a trezit dintr-unul din exponenții puterii de la Chișinău în rezident al Penitenciarului numărul 13 din Chișinău. Conform unui plan pus în mișcare de rivalul lui Filat, oligarhul Vlad Plahotniuc, parlamentarii au votat rapid ridicarea imunității fostului premier, după care acesta a și fost luat pe sus chiar din sediul legislativului.

Reținerea-fulger a procurorului general Stoianoglo, oricât de justificată ar părea prin prisma unor capete de acuzare destul de evidente, a produs un șoc în societate. Pe unii i-a bucurat „tele-justiția”, dar pe alții i-a pus pe gânduri ca modus operandi.

Episodul a resuscitat opoziția pro-rusă, până atunci confunză și amorfă. Dodon a zburat rapid la Moscova pentru a primi ordine și, din „exil”, a declarat deja Republica Moldova drept „stat capturat”. O sintagmă uzitată frecvent din octombrie 2015 până în iunie 2019, pe vremea domniei autocrate a oligarhului acum fugar Vlad Plahotniuc.

După revenirea sa de la Moscova, Dodon a organizat duminică, împreună cu susținători PSRM pro-ruși din UTA Găgăuzia, un protest trecută intitulat „Spune NU dictaturii”. Anterior, Dodon susținuse că „Procuratura Generală, în frunte cu Alexandr Stoianoglo, a evoluat considerabil”. De altfel, imediat după reținerea lui Stoianoglo s-a organizat și o mică rebeliune la Comrat, acolo unde socialiștii găgăuzi au afirmat că „poporul găgăuz în va apăra pe Stoianoglo”. Astfel, dintr-o chestiune judiciară, cazul Stoianoglo a virat spre una identitară. Prin structura sa demografică și ideologică pro-rusă, Găgăuzia poate fi transformată oricând într-un focar de instabilitate.

Și sistemul judiciar va încerca prin toate metodele să se opună reformei pregătite de triada puterii formată din Președinție-Guvern-Parlament, iar Moscova este direct interesată ca această stare de corupție generalizată în domeniu să fie perpetuată.

Acest sistem politic cleptocrat în combinație cu corupția endemică din justiție a adus un profit direct unor personaje legate de Kremlin care au transformat Republica Moldova într-o imensă splătorie de bani negri. Numai prin Landromatul rusesc” s-au spălat mai bine de 20 de miliarde de dolari doar în Republica Moldova, bani negri ce proveneau din Rusia în conexie cu serviciile secrete rusești, oligarhi sau ai mafiei.

La mâna Gazpromului

O altă vulnerabilitate a Republicii Moldova este dependența de gazele rusești. Ani de zile, guvernele de la Chișinău au făcut tot ce le-a stat în putere pentru a amâna și obstrucționa cuplarea Republicii Moldova la sistemul energetic european via România. Acum, când acest lucru s-a produs și gazele pot fi transportate dinspre Uniunea Europeană spre Republica Moldova, prețurile pe piața mondială au explodat, astfel încât alternativa nu mai e profitabilă.

Mai mult, contractul Republicii Moldova a expirat la finalul lui septembrie și a fost prelungit doar pentru luna octombrie, astfel încât trebuie renegociat. De altfel Gazprom face contracte cu Moldovagaz în fiecare an, iar guvernații de la Chișinău sunt mereu cu sabia lui Damocles deasupra capului din acest considerent.

Dodon a afirmat că Republica Moldova plătește 800 de dolari pe mia de metri cubi, când alte țări europene plătesc numai 250-300 de dolari. Situația nu a fost însă mai bună nici pe vremea sa ca președinte și a guvernului obedient al lui Ion Chicu, ambii cu afinitate vizibilă față de Moscova. De exemplu, în mai 2020, în timp ce prețul gazelor naturale pe piața Spot ajunsese la 35-40 de dolari mia de metri cubi, Republica Moldova achita un preț de trei ori mai mare. Așadar, indiferent de cine este la cârma Republicii Moldova, Rusia mulge Republica Moldova se bani pur și simplu pentru că poate și există o dependență de 100% față de Gazprom.

De altfel, ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a anunțat că va zbura la Sankt Petersburg pentru discuții cu șefii Gazprom, dar pentru acest lucru nu are prea multe atuuri la dispoziție.

Pe lângă datoria de circa șapte miliarde făcută de Transnsitria care nu mai plătește gaze de 15 ani și care este socotită ca aparținându-i Republicii Moldova, și Chișinăul are datoria sa de circa 450 de milioane de dolari.

Spînu a promis că va discuta și o altă formulă decât cea actuala de calculare a prețului pentru gazele de Gazprom, dar și implementarea pachetului III energetic ce prevede noi regulamente privind accesul la rețele de transport, precum și liberalizarea pieței. Acest lucru nu ar însemna vreun avantaj pentru Gazprom, acționar majoritar la MoldovaGaz, societate care controlează toată infrastructura energetică a Republicii Moldova.

O altă nebuloasă este ce volum de gaze va cere Chișinăul să fie introdus prin gazoductul Iași-Chișinău și care va fi prețul acestuia. Atât timp cât lucrurile acestea nu vor fi clare, Gazprom își păstrează în continuare „arma energetică” și poate influența politica de la Chișinău.

Pârghia transnistreană

Republica Moldova este vulnerabilă și pe zona dosarului transnistrean. Actuala conducere a Biroului de Reintegrare continuă tradiția opacității cu privire la discuțiile pe acest dosar, iar când decide ceva, produce mirare, cum s-a întâmplat recent, când vicepremierul Vlad Kulminschi a insistat prin Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău ca Ucraina să nu aplice interdicții de circulație pentru mașinile cu numere de înmatriculare transnistrene.

Kulminschi a avut întâlniri cu reprezentanții Tiraspolului din care publicul larg nu a putut reține esența convorbirilor. De asemenea, a zburat zilele trecute la Moscova, acolo unde împreună cu consilierul pe probleme de politică externă a președintelui Maia Sandu, a încercat să pună pe masă probleme importante din relația bilaterală precum prețul la gaze, dar și dosarul transnistrean. Republica Moldova tatonează poziția Rusiei înainte convorbirilor în format 5+2 ce vor avea loc luna viitoare la Stockholm. Nimeni nu este foarte optimist că Rusia va imprima Tiraspolului vreo dinamică constructivă pentru viitoarea rundă de negocieri, în condițiile în care în decembrie vor avea loc alegeri pentru conducerea regiunii transnistrene, iar actualul lider secesionist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a anunțat deja că vrea un nou „mandat”.

Tot, Krasnoselski a fost cel care a declarat într-un interviu pentru RIA Novosti de la finele lui septembrie că își dorește punerea în aplicare a referendumului din 2006, prin care Transnistria a cerut alipirea la Federația Rusă.

Este greu de crezut și că se va avansa pe idee retragerii munițiile rusești de la Cobasna sau a Grupului Operativ al Trupelor Ruse, format din circa 1.500 – 2.000 de soldați. Rusia nu are niciun interes cu o putere pro-occidentală la Chișinău să-și slăbească atuurile.

Pentru Rusia este doar o perioadă de reașezare a forțelor politice la Chișinău, de regândire a unei stângi pro-ruse camuflate și în idei, dar și cu fața pro-europeană. Un astfel de hibrid politic se naște în culise și probabil îi vom vedea fața la momentul oportun, după ce Moscova îl va scurt-circuita pe Dodon.

Rusia nu a renunțat la politcienii săi servili de la Chișinău și îi va arunca în luptă la momentul potrivit. Contează ca actuala guvernare să poate face față acestor provocări și să deschidă atâtea fronturi cât poate duce. Important nu este numai să dea satisfacție cetățenilor prin „tele-justiție”, ci să transmită și semnale de normalitate și domnie a legii spre sectorul ONG-urilor, experților, partenerilor externi reprezentați de cercul diplomatic de la Chișinău, dar și mass-mediei.

Moscova va juca doar pe greșelile lor și va exploata toate aceste vulnerabilități descrise mai sus. De asemenea, slaba comunicare a unor acțiuni abrupte și lipsa de transparență pe negocierile unor dosare sensibile vor eroda din încrederea încă foarte mare de care guvernarea pro-europeană încă beneficiază.

Alte opinii
Preluarea Fâșiei Gaza de către SUA, o propunere sortită eșecului

Preluarea Fâșiei Gaza de către SUA, o propunere sortită eșecului

Donald Trump a spus că SUA ar putea prelua Gaza după ce pleacă palestinienii de acolo. Nimeni din Orientul Mijlociu nu poate accepta o astfel de propunere întrucât ar amplifica instabilitatea în regiune.

Războiul îmbogățește elitele pro-Putin și accentuează inegalitatea din societatea rusă

Războiul îmbogățește elitele pro-Putin și accentuează inegalitatea din societatea rusă

Războiul din Ucraina sporește decalajul dintre elitele bogate ale Rusiei și majoritatea populației. În același timp, a fost lansat un proces de redistribuire a resurselor și direcționare a acestora către cei loiali regimului Putin.

De ce au încetat să protesteze bulgarii pro-occidentali

De ce au încetat să protesteze bulgarii pro-occidentali

În timp ce în diferite capitale europene asistăm la proteste de amploare, în Bulgaria, unde există o tradiție a protestelor, reformiștii par apatici, după ani de blocaj politic și revenirea partidelor-sistem la putere.

EBOOK> Razboi si propaganda: O cronologie a conflictului ruso-ucrainean

EBOOK>Razboiul lui Putin cu lumea libera: Propaganda, dezinformare, fake news

Timp citire: 7 min

Urmareste-ne si pe Google News

Idei principale articol:
  • Guvernarea pro-europeană de la Chișinău a intrat într-o perioadă complicată. Reforma în justiție a început în forță și a generat, deja, o criză internă din cauza reținerii procurorului general, o măsură care a fost catalogată prea dură de unii analiști, amintind de un adevărat „blietzkrieg justițiar”. Este exact genul de situație pe care Rusia o exploatează de obicei, iar Moscova are la dispoziție câteva pârghii pentru a se asigura că Moldova merge în direcția pe care și-o dorește.
  • Reținerea-fulger a procurorului general Stoianoglo, oricât de justificată ar părea prin prisma unor capete de acuzare destul de evidente, a produs un șoc în societate. Pe unii i-a bucurat „tele-justiția”, dar pe alții i-a pus pe gânduri ca modus operandi.
  • O altă vulnerabilitate a Republicii Moldova este dependența de gazele rusești. Ani de zile, guvernele de la Chișinău au făcut tot ce le-a stat în putere pentru a amâna și obstrucționa cuplarea Republicii Moldova la sistemul energetic european via România. Acum, când acest lucru s-a produs și gazele pot fi transportate dinspre Uniunea Europeană spre Republica Moldova, prețurile pe piața mondială au explodat, astfel încât alternativa nu mai e profitabilă.
  • Pentru Rusia este doar o perioadă de reașezare a forțelor politice la Chișinău, de regândire a unei stângi pro-ruse camuflate și în idei, dar și cu fața pro-europeană. Un astfel de hibrid politic se naște în culise și probabil îi vom vedea fața la momentul oportun, după ce Moscova îl va scurt-circuita pe Dodon.
Mai multe
Alegerile din Belarus: spectacolul regizat de regimul Lukașenko n-a păcălit pe nimeni
Alegerile din Belarus: spectacolul regizat de regimul Lukașenko n-a păcălit pe nimeni

Aleksandr Lukașenko a câștigat al șaptelea mandat de președinte cu 86,82% din voturi și o rată de participare de 85,9%, rezultate tipice regimurilor dictatoriale. Cifrele au fost fluturate drept dovadă a stabilității din Belarus, a sprijinului popular pentru Lukașenko și a toleranței față de opoziție. Alegerile nu au fost însă nici libere, nici corecte, ci doar un spectacol care n-a păcălit pe nimeni.

Ce fac suveraniștii la Bruxelles, când nu-i vede nimeni. Și cui folosesc, dacă folosesc
Ce fac suveraniștii la Bruxelles, când nu-i vede nimeni. Și cui folosesc, dacă folosesc

Un nou cuvânt se impune în media și dezbaterea politică: „suveraniștii”. Ce impact au și cuvântul, și știrile de mai sus asupra democrației liberale? Cum schimbă ele jocul politic din Europa?

Cine ne-a furat istoria, s-o aducă înapoi!
Cine ne-a furat istoria, s-o aducă înapoi!

Să fii supărat pentru dispariţia unor vestigii de o imensă valoare istorică e normal, să crezi că acest fapt va duce la dispariţia poporului e, în termeni blânzi, amuzant. Mai mult, să ai impresia că gestul a țintit românitatea și nu doar valoarea materială a obiectelor respective este de domeniul fantasticului.

Cezar Manu
29 ian. 2025
Președinția poloneză a Consiliului UE: securitatea pe primul loc!
Președinția poloneză a Consiliului UE: securitatea pe primul loc!

Într-o perioadă în care Uniunea Europeană se confruntă cu tensiuni geopolitice, incertitudini economice și amenințări externe, Polonia își propune să o direcționeze către un viitor care acordă prioritate securității, rezilienței și consolidării solidarității dintre statele membre.

Michal Kukawski
28 ian. 2025
Extinderea NATO a întărit securitatea la Marea Baltică, dar mai sunt multe de făcut
Extinderea NATO a întărit securitatea la Marea Baltică, dar mai sunt multe de făcut

Admise recent în NATO, Finlanda și Suedia sunt din ce în ce mai implicate în eforturile de sporire a securității în regiunea baltică, acolo unde s-a putut observa o serie de acțiuni agresive ale Rusiei, inclusiv acte de sabotaj asupra infrastructurii submarine. Cu toate acestea, potențialul de cooperare cu statele baltice a fost prea puțin valorificat.

Românii care s-au prins în hora lui Georgescu au simțit „atingerea îngerilor”
Românii care s-au prins în hora lui Georgescu au simțit „atingerea îngerilor”

Am întâlnit, la Hora Unirii, printre adepții lui Călin Georgescu, un amestec de misticism naționalist, teorii ale conspirației, narațiuni false rusești și credința că „președintele ales” e un soi de figură mesianică ce va transforma România într-un Dubai.

Ariana Coman
25 ian. 2025