Moscova a anunţat că va urmări îndeaproape acest dosar, pe care l-a calificat o afacere internă ucraineană, pentru a se asigura că nu e motivat politic şi că regimul de la Kiev nu încearcă să-şi elimine rivalul.
Comentatorii spun că ei ar putea să pregătească tot mai frecvent invocata întâlnire faţă în faţă, pe teren neutru, dintre preşedinţii Joe Biden şi Vladimir Putin.
Uniunea le-a trimis celor şase ţări 650 de mii de vaccinuri anti-COVID-19 omologate pe teritoriul său, dar numai după ce China şi Rusia distribuiseră, deja, în regiune milioane de doze fabricate în laboratoarele lor şi-şi măriseră, astfel, vizibilitatea şi influenţa.
La Sofia, întreaga clasă politică acuză Macedonia de Nord că nu vrea să rezolve diferendele istorice şi prezintă Bulgaria ca pe un duşman în media şi în cărţile de istorie.
Analiştii spun că e prima oară când premierul conservator Viktor Orban riscă să piardă puterea, în faţa unei coaliţii care merge de la fosta extremă dreapta, Jobbik, ce s-a redefinit drept de centru-dreapta, până la socialişti, succesori ai fostului partid unic comunist, liberali şi ecologişti.
Masacrul din republica populată majoritar de etnici tătari, de confesiune musulmană, e cel mai grav de acest tip înregistrat în ultimii ani în Rusia, unde atacurile în şcoli sunt mai degrabă rare.
Săptămâna trecută, zece opozanţi belaruşi au depus, în Germania, o plângere împotriva regimului de la Minsk, pe care-l acuză de acte de tortură sistematică.
Inamic jurat al Uniunii Europene și NATO, el acuză administrația pro-occidentală de la Kiev că n-a făcut nimic pentru soluționarea rebeliunii armate din Donbas, izbucnită imediat după anexarea Crimeei și soldată cu circa 14 mii de morți, și cere, ca și Moscova, federalizarea Ucrainei.
Până atunci, Guvernul de la Sofia va fi condus, interimar, de unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai lui Radev, fostul ministru al Apărării şi vicepremier Stefan Yanev.
În septembrie 2004, circa 325 de oameni, majoritatea tot copii, au fost ucişi după ce forţele speciale ruseşti au luat cu asalt o şcoală din Belsan, din republica autonomă Osetia de Nord, din Caucaz, unde o bandă de mercenari pro-ceceni, de diferite etnii şi confesiuni, luase ostatici peste o mie de persoane.
Numită Relansarea Armeniei, aceasta promite că, după scrutinul de pe 20 iunie, va reface economia şi va recupera teritoriile pierdute în războiul cu Azerbaidjanul, din toamna anului trecut.
Săptămâna trecută, şi avocatul general al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), bulgarul Evgeni Tanchev, a apreciat că regimul disciplinar al judecătorilor polonezi contravine legislaţiei comunitare.
Acesta a afirmat tot timpul că media occidentale fac o mare nedreptate sârbilor, considerându-i singurii vinovaţi pentru sângeroasele războaie ce au condus la destrămarea fostei Iugoslavii, în anii 90.
Luna trecută, Lukaşenko a anunţat că serviciile speciale din ţara sa şi din Rusia aliată au dejucat o tentativă de lovitură de stat şi de asasinare a sa.
Kremlinul, spun analiștii, a făcut din consolidarea capacităților militare piatra de temelie a ambițiilor sale geopolitice, iar Putin, de peste două decenii la putere, avea nevoie de parada de pe 9 mai pentru a-și relegitima, simbolic, regimul înaintea alegerilor parlamentare din septembrie.
Ancheta de presă e stânjenitoare pentru familia regală, într-un moment în care analiștii spun că, afectate de numeroase crize, relaţiile dintre Londra şi Moscova sunt la cel mai scăzut nivel.
Recent, Bruxellesul şi Washingtonul le-au cerut deputaţilor georgieni să aprobe un un acord de compromis, care să pună capăt crizei politice acute din republica ex-sovietică din sudul Caucazului.
Echipa de la Casa Albă ar prefera o întrevedere cu liderul de la Kremlin într-o terță țară, eventual la jumătatea lunii iunie, când președintele american vine în Europa pentru un summit G7 găzduit de Marea Britanie și pentru a-și revedea la Bruxelles aliații din NATO.
Izbucnirea nervoasă a liderului de la Minsk survine după ce, miercuri, zece opozanţi belaruşi au depus, în Germania, o plângere împotriva regimului de la Minsk, pe care-l acuză de acte de tortură sistematică.
La începutului lui martie, șefa Parchetului, românca Laura Codruţa Kovesi, a respins ca nepotrivite şapte din cele zece propuneri ale Bulgariei pentru posturile de procurori europeni delegaţi, deoarece candidaţii nu au calificarea şi experienţa necesare.
Ea a mulţumit, din nou, României pentru sprijinul constant acordat în perioada pandemiei.
Anterior, ruşii şi-au consolidat prezenţa militară în Armenia, unde aveau, deja, o bază militară în nord-vestul ţării şi două mii de soldaţi desfăşuraţi ca forţă de menţinere a păcii în enclava Nagorno-Karabah.
„Statul a trecut într-o nouă stare de agregare – teroarea FSB. Toţi vor fi jefuiţi şi puşi la închisoare”, scrie Iulia Latynina în Novaya Gazeta.
Secretarul general Jens Stoltenberg a amintit că NATO are, în acest moment, mii de soldaţi desfăşuraţi în România, unde participă la exerciţii multinaţionale, ceea ce dovedeşte capacitatea Alianţei de a-şi mobiliza şi deplasa trupele pretutindeni în Europa.
Sesizată de executivul comunitar, CJUE a cerut Poloniei să supende imediat funcţionarea aşa-numitei camere disciplinare din cadrul Curţii Supreme, iar acum a estimat că modul de constituire a acesteia minează încrederea publicului în justiţia poloneză.
Criticii notează că, în noul sistem, fiecare angajat negociază pe cont propriu şi că nu vor mai exista negocieri colective, ceea ce ar crea o mână de lucru docilă şi prost plătită.
Erevanul susţine că, în total, circa 30 de mercenari afliaţi unor grupări teroriste internaţionale au luptat de partea azerilor şi sunt, în prezent, căutaţi de justiţia armeană.
El le-a cerut responsabililor ucraineni să continue reformele şi combaterea corupţiei, fenomen larg răspândit şi care-i nemulţumeşte profund pe partenerii occidentali ai Kievului.
România a donat până acum republicii vecine, majoritar românofone, toate cele 200.000 de doze promise în decembrie, la Chișinău, de președintele Klaus Iohannis, la întâlnirea cu omoloaga sa, Maia Sandu.
Bodnar, a cărui funcție e echivalentă cu aceea de Avocat al Poporului din România, afirmase că populiștii de la guvernare vor să neutralizeze sau să acapareze, unul câte unul, toate mecanismele puterii.
Decizia survine după ce și socialiștii, a treia formaţiune ca pondere în actualul Legislativ de de la Sofia şi cotaţi drept partidul de suflet al preşedintelui, au recunoscut că le este imposibil să formeze guvernul.
Avocaţii lor vorbesc despre violenţe fizice, umiliri, insulte, privare de somn şi de hrană, toate cu grave consecinţe asupra sănătăţii victimelor, şi conchid că statul belarus se comportă bestial cu propriii săi cetăţeni.
Dezinformarea folosește o varietate de tactici de manipulare. Poveștile de dezinformare pot fi create cu ușurință prin combinarea subiectelor provocatoare.
Raportează
