Zece opozanţi belaruşi au depus, în Germania, o plângere împotriva regimului autoritar de la Minsk, pe care-l acuză de acte de tortură sistematică – a anunţat, miercuri, parchetul federal german, citat de agenţiile de presă. Aceasta vizează represiunea poliţienească declanşată după realegerea, suspectă de fraudă, din august 2020, a preşedintelui Aleksandr Lukaşenko şi s-ar încadra în ceea ce juriştii numesc tortură de stat, infracţiune care ar putea fi sancţionată de justiţia germană, graţie competenţei sale universale în ceea ce priveşte crimele contra umanităţii şi politicile de represiune sistematică. La putere din 1994 şi calificat, frecvent, drept ultimul dictator din Europa, Lukaşenko a reprimat dur protestele fără precedent care, luni în şir, au urmat scrutinului de anul trecut şi la care au participat zeci de mii de oameni. Cei mai mulţi lideri ai opoziţiei au fost fie întemniţaţi, fie obligaţi să se exileze. Avocaţii opozanţilor care s-au adresat justiţiei germane vorbesc despre mai bine de o sută de cazuri de tortură, violenţe fizice, umiliri, insulte, privare de somn şi de hrană, toate cu grave consecinţe asupra sănătăţii victimelor, şi conchid că statul belarus se comportă bestial cu propriii săi cetăţeni. Analiştii notează că Lukaşenko alimentează cotinuu psihoza unor revolte sângeroase contra regimului său. Luna trecută, el a anunţat că serviciile speciale din ţara sa şi din Rusia aliată au dejucat o tentativă de lovitură de stat şi de asasinare a sa. El a acuzat Statele Unite că ar fi la originea complotului şi a adăugat că ruşii au arestat în acest caz două persoane, un politolog şi un avocat, ultimul cu dublă cetăţenie, belarusă şi americană. Serviciul belarus de securitate, care şi-a păstrat, din epoca sovietică, acronimul KGB, a invocat pregătiri pentru o revoltă armată, asezonată cu ocuparea unor obiective cheie şi cu masacrarea preşedintelui, familiei şi colaboratorilor săi.
