Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a anunţat că Moscova e pregătită să trimită un milion de doze de vaccin anti-COVID-19 Sputnik V în Armenia. El a făcut anunţul la întâlnirile cu omologul său, Ara Aivazian, şi cu premierul Nikol Paşinian. Până acum, Rusia a trimis, luna trecută, 15 mii de doze aliatei şi protejatei sale din sudul Caucazului, cu o populaţie de circa trei milioane de locuitori. Săptămâna aceasta, noi trupe ruseşti au fost desfăşurate în două zone din sudul Armeniei, în apropierea frontierei cu Azerbaidjanul, ca o garanţie suplimentară de securitate după conflictul de anul trecut dintre cele două republici ex-sovietice.
Experţii remarcă faptul că Moscova îşi consolidează, astfel, prezenţa militară în Armenia, unde are, deja, o bază militară în nord-vestul ţării şi două mii de soldaţi desfăşuraţi ca forţă de menţinere a păcii în enclava Nagorno-Karabah. Instalat la șefia Executivului după protestele antiguvernamentale din 2018, Paşinian a demisionat luna trecută, dar a precizat că-și va exercita interimar atribuțiile până la alegerile legislative anticipate din iunie. El este calificat, atât de opoziție, cât și de armata propriei țări, drept responsabil pentru dureroasa înfrângere din toamna lui 2020 în fața Azerbaidjanului, când doar oficiile de mediator ale președintelui rus, Vladimir Putin, au pus capăt luptelor. Erevanul controlează, de facto, graţie separatiştilor armeni, o parte din regiunea Nagorno-Karabah, dar a pierdut, în conflictul din 2020, oraşul-simbol Şuşa, precum şi zone azere din jurul Karabahului. Această înfrângere a fost percepută de armeni drept o umilinţă naţională, iar armata a cerut plecarea premierului, în timp ce acesta a afirmat că e victima unei tentative de puci. Rusia şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu tensiunile politice în creştere la Erevan, iar Turcia, dușmanul istoric al armenilor și aliatul azerilor, a 'condamnat cu fermitate' tentativa de puci. Analiștii notează că, în ajunul demisiei lui Pașinian, Armenia a obținut un enorm succes diplomatic, după ce, pe 24 aprilie, președintele american, Joe Biden, a devenit primul lider de la Casa Albă ce recunoaște genocidul antiarmenesc declanșat, acum 106 ani, de imperiul otoman.
