Preşedintele autoritar al Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, a semnat un decret care prevede transferul puterii prezidenţiale către Consiliul de Securitate, dacă el ar fi ucis sau dacă nu şi-ar mai putea exercita prerogativele. Vechea legislaţie prevedea că, dacă şeful statului moare sau devine indisponibil, atribuţiile sale sunt preluate de primul-ministru. Luna trecută, Lukaşenko a anunţat că serviciile speciale din ţara sa şi din Rusia aliată au dejucat o tentativă de lovitură de stat şi de asasinare a sa. El a acuzat Statele Unite că ar fi la originea complotului şi a adăugat că ruşii au arestat în acest caz două persoane, un politolog şi un avocat, ultimul cu dublă cetăţenie, belarusă şi americană. Serviciul belarus de securitate, care şi-a păstrat, din epoca sovietică, acronimul KGB, a invocat pregătiri pentru o revoltă armată, asezonată cu ocuparea unor obiective cheie şi cu masacrarea preşedintelui, familiei şi colaboratorilor săi. Analiştii notează că, la putere din 1994 şi calificat, frecvent, drept ultimul dictator din Europa, Lukaşenko alimentează cotinuu psihoza unor revolte sângeroase contra regimului său. Protestele masive care au urmat realegerii sale, suspectă de fraudă, din august 2020, au fost reprimate brutal de forţele de ordine, iar liderii opoziţiei au fost fie întemniţaţi, fie siliţi să se exileze. Cea mai cunoscută dintre aceştia, Svetlana Tihanovskaia, care s-a refugiat în Lituania vecină, a calificat povestea loviturii de stat drept o provocare a serviciilor de securitate din Rusia şi Belarus.
