Un văr aproape octogenar al reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii se declară dispus să-și valorifice influența pentru a facilita accesul unor investitori în anturajul președintelui rus, Vladimir Putin – relevă media londoneze, citate de agențiile de presă. O anchetă cu camera ascunsă difuzată, duminică, de periodicul Sunday Times și realizată împreună cu postul tv Channel 4, ai căror reporteri s-au dat drept reprezentanți ai unei societăți sud-coreene ce vrea să investească în Rusia, îl arată pe prințul Michael de Kent, 78 de ani, oferindu-și serviciile contra a 10 mii de lire sterline (echivalentul a circa 11.500 de euro) pe zi. El se declară dispus, pentru 200 de mii de dolari (sau 164 de mi de euro), și să înregistreze un discurs de sprijin pentru falșii investitori, din propriul domiciliu, palatul Kensington din Londra, care e și reședința prințului William, al doilea în succesiunea la tronul Regatului Unit, după tatăl său, Charles. În film apare și asociatul prințului Michael de Kent, Simon Reading, care-l prezintă pe acesta reporterilor sub acoperire drept ambasador neoficial al reginei la Moscova și un prieten al Rusiei, căruia turbulențele politice nu i-au afectat prietenia cu Putin. Sunday Times mai scrie că, în 2013, la o recepție în palatul Kensington, profitând de prezența prințului de Kent, Reading a mai încercat să-și traficheze pe bani accesul la Kremlin. Michael de Kent a fost decorat la Moscova în 2009, de președintele din epocă, Dmitri Medvedev, considerat atunci cel mai docil emul al lui Putin, care, pentru a fenta Constituția, ce nu permitea mai mult de două mandate prezidențiale succesive, ocupa funcția de premier, dar rămăsese omul forte al regimului. Serviciul de comunicare al prințului afirmă că acesta nu s-a mai întâlnit cu Putin de opt ani, iar Reading e doar un bun prieten, care vrea să ajute, dar ale cărui sugestii Michael de Kent nici nu vrea, nici nu poate să le materializeze. Prinţul nu este considerat un membru activ al familiei regale şi nu este remunerat de aceasta, ci se întreține din activităţi de consiliere. Bomba de presă e, totuși,
stânjenitoare pentru familia regală, într-un moment în care analiștii spun că, afectate de numeroase crize, relaţiile dintre Londra şi Moscova sunt la cel mai scăzut nivel. Acum o săptămână, ministrul de Externe, Dominic Raab, anunța că Marea Britanie propune partenerilor săi din aşa-numitul G7, grupul celor mai bogate şapte ţări din lume, crearea unui mecanism comun de contracarare rapidă a propagandei şi dezinformării provenite, în special, din Rusia şi China. Potrivit tot Sunday Times, un studiu finanţat de ministerul de Externe relevă că "trolii pro-ruşi" inundă cu comentarii de rea-credinţă siteurile de internet ale ziarelor britanice, pentru a crea impresia că opinia publică din Regatul Unit susţine agresiunea Moscovei împotriva Ucrainei. Aceste comentarii sunt preluate de media ruseşti de stat, ce pot, astfel, pretinde că politica regimului lui Putin e apreciată în străinătate. La fel se procedează în cel puţin 14 alte ţări, inclusiv membre ale G7, precum Franţa, Germania, Italia, Japonia şi Statele Unite. Autorităţile britanice au decis să aloce opt milioane de lire sterline (echivalentul a 9,2 milioane de euro) pentru programele serviciului internaţional al BBC care combat dezinformarea. Anterior, şi unitatea de luptă contra dezinformării a diplomaţiei comunitare a publicat un raport potrivit căruia Rusia şi China poartă adevărate campanii pentru a semăna neîncredere în vaccinurile anti-COVID-19 omologate în Uniunea Europeană şi a le promova pe cele produse de laboratoarele lor.
