Poliția poloneză nu știe încă de ce un tânăr a deschis focul în mulțime la Cracovia, dar anchetatorii de tastatură au aflat deja: era pro-ucrainean. În mod similar, în aceeași perioadă s-a răspândit și povestea că alegerile din Statele Unite au fost fraudate, nu pentru că ar exista vreo dovadă ci pentru că „se știe”.
Val de dezinformări online după atacul armat din Cracovia
În timp ce autorităţile poloneze încearcă să elucideze detaliile atacului armat din 7 noiembrie din Cracovia, în care au fost împuşcaţi mortal şase trecători, în mediul online s-au înmulţit postările cu imagini falsificate ale atacatorului, suspectat că a ucis trei membri ai familiei sale înaintea atacului.
O imagine virală distribuită pe reţelele de socializare a fost descrisă cu pretenţia că-l înfăţişează pe atacatorul polonez de 25 de ani, decedat între timp la spital după ce a fost împuşcat de poliţişti. Însă claritatea neobișnuită a fotografiei ridică semne de întrebare cu privire la autenticitatea acesteia, dată fiind situaţia haotică în care se presupune că ar fi fost surprinsă. Jurnaliştii de la Deutsche Welle au verificat imaginea folosind doi detectori de inteligență artificială diferiți. Unul dintre aceştia a identificat-o ca fiind generată artificial în proporție de 99,5%, în timp ce al doilea a descoperit că aceasta conține un filigran SynthID, un indiciu că a fost generată sau editată folosind tehnologia de inteligență artificială a Google. Cercetările suplimentare au condus la depistarea mai multor versiuni asemănătoare ale imaginii care circulă online, ca şi a unei serii de filmări ale atacului – folosite, cel mai probabil, ca referinţă pentru imaginile create artificial. Specialiştii subliniază că inteligența artificială nu poate clarifica o imagine neclară cu detalii corecte şi nici nu poate recupera detalii care nu sunt vizibile într-o fotografie originală. În schimb, poate genera detalii plauzibile pe baza informațiilor vizuale din jur, dar acestea sunt în esență presupuneri, nu reproduceri exacte a ceea ce a existat în realitate acolo.
Un utilizator al reţelei X afirma că „Michal Oksinski, teroristul din Cracovia care și-a ucis părinții și sora, avea un cont de Telegram cu steagul ucrainean”, adăugând că acesta „a scris în 3 noiembrie «Mulțumesc, tată, pentru armă». Postarea, vizualizată de peste 700.000 de ori, are ataşată o fotografie cu atacatorul stând cu o armă în faţa unui televizor, purtând însemnele steagului ucrainean. Canalul Telegram indicat este neautentic. O altă postare pe acelaşi cont, datată 4 noiembrie, conţine doar „11/7/2026”, data atacului. Ambele postări au fost editate pe 8 noiembrie, după ce suspectul a fost reținut. Istoricul postărilor arată că şi fotografia cu steagul ucrainean a fost editată după comiterea atacului, nu în 3 noiembrie. O altă dovadă a falsului este scrierea datei începând cu luna, deşi în Polonia ziua este scrisă prima.
O altă postare în reţeaua X, vizualizată de aproape 100.000 de ori, susţinea că „Atacatorul din Polonia avea un arsenal complet în acest portbagaj! De asemenea, avea însemne ale grupului de observare avansată, o companie militară americană activă în Ucraina”. Postarea avea ataşată o fotografie cu pretinsul „arsenal” din portbagajul maşinii atacatorului, fiind vizibile mai multe arme, muniţie, o cască şi o vestă antiglonţ. Imaginea, care a fost distribuită şi de alte conturi, este un fals. Vesta militară descrisă ca având un simbol al Forward Observations Group, o marcă americană de echipament tactic prezentă în Ucraina, are aplicată o emblemă „Old Roger”, un simbol folosit în mod obișnuit în cercurile militare. Totuşi, sigla Forward Observation Group este o variantă a acestui simbol, reprezentând un schelet cu coarne care ține o armă, şi nu o clepsidră ca în fotografie. În fine, maşina din imagine nu-i aparţinea atacatorului. Potrivit numărului de înmatriculare, vehiculul este înregistrat la poliţia din Cracovia, ceea ce indică faptul că, probabil, poliţiştii au colectat probe de la locul atacului şi le-au mutat în maşina lor de intervenţie.
SUA: acuzaţii postelectorale nefondate de fraudare a votului
După ce declarase anterior că va accepta rezultatele alegerilor de la jumătatea mandatului, preşedintele american şi-a petrecut sfârşitul de săptămână repostând teorii ale conspiraţiei pe contul său Truth Social. Donald Trump a preluat capturi de ecran de pe diverse conturi din reţeaua X care puneau sub semnul întrebării sporul semnificativ de voturi obţinute de candidaţii democraţi în comparație cu alegerile din 2024, concomitent cu o pretinsă scădere uniformă a ponderii voturilor acordate republicanilor în toate statele. Trump a redistribuit o altă postare care punea la îndoială numărul de voturi contabilizate târziu în seara alegerilor, reiterând acuzaţiile demontate ale negaţioniştilor rezultatelor alegerilor din 2020. Preşedintele a mai distribuit o altă postare care punea sub semnul întrebării prezenţa masivă la vot din statul Texas, afirmând că numărul voturilor pentru funcţia de guvernator obţinute de candidata democrată Gina Hinojosa este absurd de mare, demn de „desene animate”. Donald Trump s-a abţinut să susţină explicit aceste teorii, preferând doar să le expună în faţa celor peste 13 milioane de urmăritori ai contului său. Resemnarea sa relativă a durat doar o săptămână. În 9 noiembrie, preşedintele nu s-a mai abţinut şi a sugerat că alegerile au fost trucate în detrimentul republicanilor, în ciuda faptului că marile răsturnări electorale au avut loc în statele controlate total de aceştia. „Chiar crede cineva că aceste «alegeri» au fost oneste?”, a scris Trump pe Truth Social. „Cum au putut sondajele să greșească atât de mult??? Unele «scăderi» de voturi anticipate au fost atât de mari încât era imposibil să câștigi, indiferent câți oameni au mers la vot. Totul se rezumă la mașini, care sunt mult mai importante decât alegătorul!” Specialiștii în date electorale susţin însă însă că, contrar spuselor lui Trump, sondajele au prezis dezastrul electoral al republicanilor. Previziunile finale din ajunul alegerilor le acordau democraților 80% şanse să preia controlul Senatului și 96% să câştige Camera Reprezentanților.
Între timp, rețelele de socializare au fost inundate de afirmații false privind fraudarea alegerilor, prezentând capturi de ecran contrafăcute atribuite unor instituții media, relatări inventate despre buletine de vot ilegale și acuzații de manipulare a voturilor. „O schemă coordonată pentru a fura alegerile funcţionează în timp real”, susţinea o publicaţie conservatoare într-o postare în reţeaua X, vizualizată de peste 700.000 de ori. Ca pretinsă dovadă este ataşată o înregistrare video de pe o cameră de supraveghere în care se vede un bărbat îndrumând votanţii la o secție de votare din Lewiston, Maine, răsfoind şi marcând buletine de vot, ba chiar vorbind cu votanţii în timp ce aceștia scriu. Alți utilizatori care au comentat susțin că alegătorii din imagini ar fi somalezo-americani. Deși filmarea este autentică, acuzaţiile privind influenţarea votului sunt nejustificate. Legea electorală din statul Maine prevede că „un alegător care nu este capabil să citească sau să marcheze buletinul de vot din cauza unei dizabilități fizice, analfabetismului sau credinței religioase poate solicita unei alte persoane ... să îl asiste în citirea buletinului de vot sau în marcarea acestuia, în funcție de dorința acestuia.”
O altă postare postelectorală în reţeaua X afirma că „peste douăzeci de mii de buletine de vot frauduloase au fost descoperite în cadrul unui raid FBI asupra unui depozit din Houston, toate pentru democrați”, fiind vizualizată de peste 400.000 de ori. Biroul Federal de Investigații a emis o declaraţie în care precizează că informaţia este falsă şi că nu a avut loc „nicio operațiune legată de alegeri”. Pe de altă parte, imaginile ataşate postării arată, şi ele, că povestea a fost inventată.
Prima imagine cu o camionetă a FBI a fost preluată dintr-un articol privind un raid întreprins la începutul anului de agenţii federali la depozitului electoral din comitatul Fulton din Georgia, când au fost confiscate buletine de vot de la alegerile din 2020. De altfel, pe camionetă scrie „FBI Atlanta”. A doua imagine prezintă un depozit din Houston, fiind preluată de pe site-ul companiei de self-storage Public Storage. Cea de a treia imagine este fotografia unor buletine de vot pe care sunt imprimate cuvintele „orașul și comitatul San Francisco, Departamentul Electoral”, ceea ce arată că nu există nicio legătură cu un presupus raid din Texas. Deloc întâmplător, contul care a postat articolul aparține unui bărbat care se autointitulează „Creator de conținut digital pentru administrația pro-Trump TrumpNews.baby”.
